Frontiera cu Ucraina
Serviciul Vamal Republica Moldova și Ucraina

Frontiera Republicii Moldova cu Ucraina este mai securizată

Uniunea Europeană, în colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), a sporit securitatea la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina. Această măsură a fost posibilă în urma unui colaborări dintre cele două țări. Pe 8 august, la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, directorul interimar al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Viorel Doaga, și șeful adjunct al Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, Oleh Nikolaichuk, au semnat condițiile tehnice pentru schimbul de date. Aceasta a marcat finalizarea operaționalizării realizărilor din cadrul unui proiect de gestionare integrată a frontierelor, finanțat de Uniunea Europeană.

Începând cu anul 2020, Uniunea Europeană, prin intermediul OIM, a consolidat controlul comun și schimbul de informații referitoare la persoanele, vehiculele și mărfurile care traversează frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. În cele trei puncte rutiere de trecere a frontierei (Criva – Mamalyha, Otaci – Mohyliv – Podilsky și Palanca – Mayaki – Udobnoe), au fost instalate un mecanism de monitorizare video și un sistem automat de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare, care facilitează schimbul de informații vamale în timp real.

„În   cadrul   proiectului   au   fost   modernizate   sistemele   informatice   centrale   ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova și ale Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei. Modernizările au îmbunătățit procesele de business și au facilitat schimbul reciproc de informații între Ucraina și Moldova, precum și interacțiunea viitoare cu sistemele informaționale vamale ale Uniunii Europene” a declarat Viorel Doaga.

De același proiect a beneficiat și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din Moldova, împreună cu Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei. Cele două entități au fost dotate cu echipamente navale moderne pentru patrularea pe râul Nistru. Vehiculele, bărcile de patrulare și alte dispozitive specializate au contribuit la îmbunătățirea misiunilor de prevenire a criminalității și de salvare, în special în condiții meteorologice dificile.

Sprijinul UE a permis facilitarea comerțului și a circulației persoanelor la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, prevenind și luptând în același timp împotriva contrabandei și a altor infracțiuni legate de frontiere, a criminalității și a corupției. În cele din urmă, a contribuit la securitatea, stabilitatea și dezvoltarea durabilă a  regiunii”, a menționat Nikolaichuk.

****

Proiectul „UE pentru Securitatea Frontierelor” a durat din ianuarie 2020 până în iunie 2024, cu un buget total de 4 440 000 EUR. Uniunea Europeană a contribuit cu 3 552 000 EUR, iar restul sumei a fost cofinanțată de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova și cel al Ucrainei, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul, în discuții cu Banca Națională pentru reglementarea criptovalutelor

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Republica Moldova are nevoie de reglementări pentru criptovalute și că acest subiect este analizat împreună cu Banca Națională. Declarațiile au fost făcute la ediția din 4 decembrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

În timpul emisiunii, premierul a fost întrebat dacă Republica Moldova va avea reglementări pe criptovalută și dacă autoritățile se gândesc la acest aspect.

„Noi ne gândim împreună cu Banca Națională. E nevoie o reglementare. Știți că am fost suspuși la tot felul de atacuri hibride și, de fapt, cripto s-a folosit ca un instrument de plată și am fost nevoiți să intervenim ca guvern, dar și Banca Națională a făcut un lucru, după părerea mea – ca fost angajat al Băncii Naționale, foarte bun: să detecteze acele forme de convertire a cripto în numerar, în cash, și în tot felul de a manipula”, a comunicat oficialul.

Menționăm că, recent, în Republica Moldova au avut loc mai multe percheziții într-o cauză penală pentru spălare de bani, conversie de criptomonede și finanțare ilegală a activităților politice. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, perchezițiile au vizat membri incluși într-un partid politic prin intermediul grupării „Șor”. Aceștia, a precizat IGP, au acționat ca persoane interpuse pentru finanțarea partidului înscris în alegerile din această toamnă.

***

În iulie 2025, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Dorian Istratii, a anunțat că Moldova intenționează să legalizeze criptomonedele și să elaboreze până în 2026 un cadru juridic pentru utilizarea acestora.

În noiembrie, șeful Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, declara că se pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor și că un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare. Potrivit lui Munteanu, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.

Funcționarea criptoschimburilor este interzisă oficial în Moldova. În urmă cu câțiva ani, în Moldova funcționau mai multe criptoschimburi, dar în 2022 Banca Națională a interzis sistemelor de plată să lucreze cu criptomonede, iar apoi Parlamentul a adoptat în 2023 o lege care interzice activitatea schimburilor de criptomonede. Nu există interdicție privind achiziționarea de criptomonede pentru persoane fizice, dar, conform legii „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, cifra totală de afaceri nu ar trebui să depășească 50 de mii de lei pe lună. NewsMaker a scris la acest subiect AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: