FSB-ul rus a anunțat reținerea unui moldovean, pe teritoriul Crimeei anexate VIDEO

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că a reținut, pe teritoriul Crimeei anexate, trei „agenți ai serviciilor speciale ucrainene”. Printre aceștia, a comunicat serviciul rus, se regăsește și un cetățean al Republicii Moldova, născut în 1992. Ultimul ar fi „colectat și transmis informații, inclusiv fotografii și video, cu privire la amplasarea tehnicii militare și a pozițiilor de apărare aeriană ale Forțelor armate ruse”. El a fost reținut în orașul Kerci. FSB ar fi găsit, în cazul investigațiilor cu privire la bărbat, „un dispozitiv exploziv puternic, destinat să arunce în aer stația de pompare a apei care furnizează apă orașului Kerci”. NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău. 

Pe 22 august, FSB a anunțat că a reținut, pe teritoriul peninsulei Crimeea, „agenți ai serviciilor speciale ucrainene”. Cei trei au fost reținuți, a menționat serviciul rus, după ce s-au efectuat acțiuni „de identificare a agenților serviciilor speciale ucrainene implicați în activități de sabotaj și terorism pe teritoriul peninsulei”.

Potrivit FSB, în cel mai mare oraș al Crimeei – Sevastopol – a fost reținut „agentul Direcției principale de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei”, un cetățean al Rusiei născut în 1965. Cel din urmă, a comunicat FSB, a urmat în Ucraina „antrenamente cu mine explozive și arme de calibru mic, precum și o instruire în identificarea supravegherii externe şi a metodelor secrete de comunicare”. „S-a stabilit că el a fabricat un dispozitiv exploziv, folosit în iulie 2024 la minarea unei conducte de gaz în Republica Crimeea. În timpul reținerii sale, în mașina sa a fost găsit un dispozitiv exploziv similar”, a comunicat Serviciul Federal de Securitate al Rusiei. 

Iar în orașul Kerci, potrivit FSB, a fost reținut „agentul serviciilor speciale ucrainene un cetățean al Moldovei, născut în 1992, care anterior a fost condamnat pentru furt pe teritoriul Ucrainei”.

„În aprilie 2024, inculpatul a avut, prin intermediul internetului, o cooperare confidențială cu un reprezentant al serviciilor speciale ucrainene, la instrucțiunile căruia colecta și transmitea informații, inclusiv fotografii și video, cu privire la amplasarea tehnicii militare și a pozițiilor de apărare aeriană ale Forțelor armate ale Federației Ruse”, au comunicat reprezentanții FSB. 

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a adăugat că a depistat, în cazul investigațiilor cu privire la bărbat, „un dispozitiv exploziv puternic”, destinat „să arunce în aer stația de pompare a apei care furnizează apă orașului Kerci”. 

În timpul unor declarații, bărbatul – care, potrivit FSB, este din Republica Moldova – a spus că și-a ispășit pedeapsa în regiunea Herson, ulterior a fost adus în orașul Kerci. „După asta, m-a sunat Alexandr – un angajat serviciilor speciale ale Ucrainei – și mi-a spus că am o sarcină serioasă. Mi-a trimis coordonatele. Eu m-am condus de acestea. (…) Curatorul mi-a spus că mă va suna cu video și îmi va explica cum să lucrez cu dispozitivele explozive și că va trebui să duc acest exploziv la stație și să-l așez sub pod, ulterior să apăs butonul. Mi s-a spus că eu voi avea la dispoziție 6 ore ca să părăsesc Kerci”, a comunicat bărbatul.

La Sevastopol, FSB a reținut încă un cetățean rus. Aceasta, născut în 1973, ar fi „furnizat serviciilor speciale ucrainene informații despre amplasarea instalațiilor militare pe teritoriul peninsulei, adresele personalului militar de rang înalt al Forțelor Armate ale Federației Ruse și vehiculele pe care le foloseau”. 

FSB a menționat că „toți inculpații reținuți oferă declarații”, totodată „se desfășoară un set de măsuri operaționale de investigație și acțiuni de investigație pentru a stabili toate circumstanțele activităților lor ilegale în interesul serviciilor speciale ale Ucrainei”. 

(UPDATE 19.45) Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă a solicitat informații despre cazul moldoveanului care a fost reținut pentru că ar fi colaborat cu serviciile speciale ale Ucrainei. În cazul în care se va confirma că persoana respectivă este originară din țara noastră, misiunea diplomatică îi va acorda „toată asistența consulară necesară”. Precizările au fost făcute de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pentru NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: