Furtul miliardului se sprijină pe „Zenit”. Cum revizuirea dosarului lui Platon i-ar putea atrage pe Plahotniuc și Șor

Procurorul general Alexandru Stoianoglo a declarat că este gata să inițieze procedura de revizuire a dosarului businessmanului Veaceslav Platon și i-a înaintat acuzații fostului lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc în legătură cu dosarul despre „furtul miliardului”. Platon susține că firma „Zenit Management” care, în versiunea procuraturii, i-ar aparține, în realitate, este a lui Vladimir Plahotniuc și a lui Ilan Șor și că procuratura deține dovezi în acest sens. Platon mai consideră că Șor și Plahotniuc ar putea fi trași la răspundere pentru jaful bancar în cazul companiei „Zenit” doar dacă lui personal îi vor fi retrase acuzațiile.

„Zenit Management”

Compania „Zenit Management” este vizată în dosarul despre furtul miliardului. În versiunea procurorilor care au instrumentat cazul lui Platon (grupul era condus de Adriana Bețișor) și, potrivit mărturiilor lui Ilan Șor, „Zenit Management” ar aparține businessmanului Veaceslav Platon. În luna noiembrie 2014, compania a rambursat creditele companiilor lui Platon, care au fost accesate de la Victoriabank în luna decembrie 2011.

Potrivit avocaților lui Platon, „Zenit Management” îi aparține lui Șor și cu acești bani, „Zenit” a rambursat creditele companiei „OTIV Prime Holding”, care aparține fostului lider al PDM Vladimir Pahotniuc. Și aceste credite au fost accesate de la Victoriabank, în anul 2011.

În timpul procesului de judecată în dosarul lui Platon, avocații acestuia au prezentat instanței extrasele de cont care demonstrează că „Zenit Management” a fost înregistrată pe aceeași adresă, în aceeași zi și de același fondator ca și în cazul companiilor care în dosarele despre furtul miliardului sunt numite firme „ale grupului Șor” – „Nord LP”, „Globus Corporation”, „Transmark Еxport LP”, „Delta Management LP”, „Conversum Logistics LP” și „Westland Alliance LP”. Chiar și lichidarea „Zenit Management” s-a făcut în aceeași zi cu aceste companii. Instanța însă a refuzat să anexeze la dosar extrasele prezentate de avocați.

Legătura cu Plahotniuc

Veaceslav Platon susține că beneficiarul final al companiei „Zenit Management” a fost nu numai Ilan Șor, dar și Vladimir Plahontiuc. Potrivit afirmațiilor lui Platon, această afirmație este confirmată și de faptul că documentele referitoare la „Zenit Management” au fost aduse la notar, pentru a fi semnate, de către o persoană care are legături cu Plahotniuc.

Platon a declarat pentru NM că el personal a văzut materialele din dosarul penal, din care reiese că Alina Deliana, fostul manager de oficiu al PDM și administratorul companiei „Drive” (compania deținea clubul de noapte „Drive”), a adus notarului Olga Bondarciuc documentele companiei „Zenit Management”, pentru a fi semnate.

Conform informațiilor NM, pe numele lui Bondarciuc a fost deschis un dosar penal pentru falsificare de acte (ordinul despre inițierea acestei urmăriri penale este la dispoziția NM). Din document reiese că investigația trebuia să se încheie la 4 februarie 2020, însă, potrivit informațiilor unei surse a NM, investigația a fost prelungită de câteva ori. Dosarul notarului Bondarciuc este acum la Centrul Național Anticorupție (CNA).

Olga Bondarciuc este bănuită de falsificarea actelor oficiale. În ordinul despre pornirea urmăririi penale se menționează că ea a falsificat o înscriere în registrul oficial, pentru a introduce în el date despre faptul că Marina Morohina a certificat transferul acordurilor de la companiile „Zenit Management” și „Saturn Export LP” pe numele lui Veaceslav Platon.

 

NM nu a reușit să obțină un comentariu de la Alina Deliana, administratorul companiei „Drive”. Până la momentul publicării acestui articol, Alina Deliana nu a răspuns la mesajul expediat pe Facebook, în care a fost rugată să spună, ce știe despre compania „Zenit Management” și dacă o cunoaște pe Olga Bondarciuc.

Compania „Drive SRL” aparține companiei străine „Otiv Prime Hospitality B.V.” (împreună cu alte patru compaii, face parte din holdingul „OTIV Prime Holding BV”). Compania „Otiv Prime Hospitality” deține „Nobil Club SRL”. Jurnaliștii RISE au scris într-o investigație că aceste firme aparțin lui Vladimir Plahotniuc.

https://www.facebook.com/alina.deliana/posts/2274931399250417?__xts__[0]=68.ARCTUbeUvZXr9Cz7Yb8K2nCi5hOpC68zad4FgYfuIGYmCb252raAgIFAmoR3mz3uBuuM_sA6wlv7JHZCZkc4a-QNEYQK0FYs_7_T1Ti4ws-cXk3DAXIRVsztgOBPoVE3WPSMUe7YIMWiiTXSbefcxV3f9y89cxYYgQLN4HERLqhZ4WUmP3I3XMLFWt-ulxz3qurS8WtdPvUGh3BJjXCAmR_YWYMxT3Bh7ncptCRJpYW2FJcJrRxK3w6Yn8kdHxOGgBoi56y2zy2JaxWM7u_wSjAQ5j4T0jMn26ikyYyU7JiAjspq5UVPMFWQVg_ZIw60OM1BdneXL7wKOR2JsfXz9HTVbQ&__tn__=-R)

Legătura cu Șor

Compania „Zenit Management” era reprezentată în Moldova de Victoria Stoian. Pe profilul său de Facebook, Stoian a indicat că a lucrat la compania „Dufremol” în aeroport și a fost într-o relație cu internautul Andrei Nira sau Andrei Nirauță. Acesta a fost administratorul companiei „Caritas Group”, care a luat un credit în valoare de 2,607 miliarde de lei de la Banca Socială.

În instanță, în timpul audierilor în dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi, Șor a recunoscut că firma „Caritas Group” era a lui.

La audierile din luna august 2018, Victoria Stoian a declarat că în vara anului 2014, era în căutarea unui loc de lucru. O doamnă, care s-a prezentat Marina, a contactat-o și i-a propus 300 de dolari pentru ca aceasta să semneze câteva acte „neimportante”. Stoian a acceptat. Este vorba despre deschiderea conturilor pentru firmele care au participat la jaful bancar.

Avocații lui Platon afirmă că Victoria Stoian a oferit declarații false. Ei s-au adresat în procuratură cu o cerere în care au solicitat ca Stoian să fie trasă la răspundere pentru aceasta, însă au fost refuzați.

În cererea lor adresată procurorilor (este la dispoziția NM), avocații au atras atenția asupra faptului că procuratura deține sute de documente semnate de Stoian (copiile documentelor sunt la dispoziția NM). De asemenea, în materialele dosarului penal împotriva lui Platon sunt și mărturiile unor colaboratori ai Victoriabank (acolo au fost deschise conturile), care au văzut-o de nenumărate ori pe Victoria Stoian la bancă.

Conform informațiilor NM, în prezent, Stoian se află în Germania. Reporterul NM a încercat s-o contacteze pe Victoria Stoian prin intermediul Facebook, însă ea n-a răspuns la mesaj.

Acuzația

Veaceslav Platon susține că atâta timp cât sentința în dosarul despre escrocheria bancară este în vigoare, nimeni altcineva nu poate fi acuzat în acest caz. De aceea, potrivit afirmațiilor sale, chiar și dacă ar fi toate dovezile vinovăției lui Plahotniuc și ale lui Șor, nu se va reuși atragerea lor la răspundere.

Platon face referire la art. 275 p.7 al Codului de procedură penală al Moldovei, conform căruia urmărirea penală nu poate fi pornită dacă în privința unei persoane „există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeași acuzație sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleași temeiuri”.

Ion Crețu, avocatul lui Platon, menționează că apărarea a adunat suficiente dovezi ale nevinovăției lui Platon, însă el „până în prezent, își ispășește pedeapsa pentru o infracțiune pe care nu a săvârșit-o, în timp ce beneficiarii reali ai furtului miliardului rămân la libertate”.

O sursă a NM de la procuratură a confirmat informația precum că, din punct de vedere juridic, cazul cu firma „Zenit” nu poate fi incriminat nimănui altcuiva atâta timp cât pentru aceasta este condamnat Platon. Totodată, potritiv sursei, aceasta nu înseamnă că dacă o nouă investigație va scoate la iveală implicarea sa, el nu va putea fi tras la răspundere.

Ion Guzun, coordonator de programe la Centrul de Resurse Juridice, a menționat într-un comentariu pentru NM că procedura de revizuire nu înseamnă anularea sentinței.

„Este important să înțelegem, chiar dacă procurorul susține că dosarul este falsificat, instanța de judecată trebuie să ia decizia definitivă. Din discursul lui Alexandru Stoianoglo reiese că Platon, practic, a fost recunoscut nevinovat, dar de ce, în așa caz, stă la închisoare? Așa percepe societatea și acest lucru nu este corect, de aceea instanța trebuie să se pronunțe în privința nevinovăției”, a menționat Guzun.

El a mai atras atenția asupra faptului că procuratura ar fi putut prezenta Curții Supreme de Justiție (CSJ) toate circumstanțele cazului, înainte ca CSJ să respingă cererea lui Platon despre revizuirea cazului.

Reamintim că în anul 2017, judecătoria sectorului Buiucani l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 18 ani de închisoare în dosarul despre furtul miliardului: el a fost declarat vinovat de escrocherie în proporții deosebit de mari la Banca de Economii și de spălare de bani. Ulterior, Curtea de Apel a susținut această sentință. În luna decembrie 2018, Platon a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. A fost o sentință în două dosare – despre escrocherie la Banca de Economii și despre escrocherie la Compania de Asigurări „Moldasig”.

În luna ianuarie 2020, instanța a redus cu 565 de zile termenul total al lui Platon, iar în luna februarie, Curtea de Apel a transmis spre reexaminare dosarul despre escrocherie la „Moldasig” (în această cauză, Platon a fost condamnat la 12 ani de închisoare). Astfel, businessmanul își ispășește acum pedeapsa doar în primul dosar. CSJ a respins, la 7 mai, cererea avocaților businessmanului Veaceslav Platon, în care aceștia cereau anularea sentinței definitive a lui Platon, declarat vinovat de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani în dosarul despre „furtul miliardului”.

Procurorul general Alexandru Stoianoglo a declarat, în cadrul conferinței de presă din 18 mai, că Veaceslav Platon a fost condamnat ilegal la închisoare în dosarul despre „furtul miliardului”. Stoianoglo a comunicat că dosarul lui Platon va fi reexaminat în instanță într-un „proces corect”, în timpul căruia se va reuși să se constate, cine a stat în spatele „acestei falsificări”. Tot atunci, procurorul general a anunțat despre înaintarea acuzațiilor de organizare și coordonare a sustragerii banilor din sistemul bancar al Moldovei fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Reamintim că mai devreme, Platon nega vina sa în „furtul miliardului” și susținea că dosarele penale deschise împotriva sa au fost fabricate la comanda fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plhotniuc care, împreună cu Ilan Șor, sunt beneficiarii reali ai miliardului de euro furat din băncile moldovenești.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: