Victoria Furtună

Furtună îi răspunde lui Șalaru, care a acuzat-o de „propagandă pentru război”: „Insinuări nefondate”

Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, a reacționat după ce fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a anunțat că va depune plângeri penale împotriva sa în România și Ucraina, acuzând-o de „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război. Furtună respinge acuzațiile și susține că „doctrina formațiunii nu conține postulate militariste sau revizioniste”.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Partidul „Moldova Mare” a declarat că acuzațiile lui Anatol Șalaru sunt „insinuări nefondate”.

„PP Moldova Mare va depune toată diligența, ca cetățeanul Anatol Șalaru, înainte de depunerea denunțului, să fie preîntâmpinat de răspundere penală pentru denunțarea cu bună știință falsă și calomnioasă. Iar în cazul în care, sesizarea sa va avea un conținut fals și calomnios, acesta va urma să suporte consecințele juridice de rigoare”, se arată în mesaj.

Furtună susține că „Moldova Mare” este „o denumire istorică a formațiunii statale moldovenești, iar doctrina Partidului Moldova Mare nu conține postulate militariste sau revizioniste”.

„Prioritatea noastră este dezvoltarea țării, ridicarea nivelului de viață după dezastrul de 34 de ani de independență și o politică diplomatică echilibrată, cu plasarea intereselor naționale pe primul plan și poate să-și permită luxul de a comenta insinuările nefondate venite de la diferite rămășițe cadaverice politice care nu au avut potență să ofere poporului o viață mai bună aici acasă — în Moldova cea Mare a Poporului”, a mai adăugat lidera partidului.

Amintim că, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a anunțat pe 3 iulie că va depune plângeri penale împotriva Victoriei Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, atât în România, cât și în Ucraina. Șalaru o acuză pe fosta procuroră de „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război”, după ce aceasta a lansat declarații contradictorii despre teritoriul Moldovei istorice din dreapta Prutului și de sudul Basarabiei aflat în prezent în componența Ucrainei.

***

Precizăm că pe 2 iulie, de ziua comemorării domnitorului Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a publicat o postare pe rețelele sociale, după o vizită la Mănăstirea Putna.

„Astăzi, la Putna – locul de odihnă veșnică al marelui nostru domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt am venit cu echipa Partidului Moldova Mare să cinstim memoria celui care a fost scutul neamului moldovenesc și păzitorul credinței. De aici din locul sacrului mormânt ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est sau la vest de Prut, fie în nord sau în sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă.

Ștefan cel Mare n-a fost doar un domnitor, ci o forță a unității și a demnității. Sub sceptrul lui s-a născut Moldova Mare hotar sfânt între lumi, scut al creștinismului și a valorilor neamului nostru.
Astăzi, când uitarea și dezbinarea încearcă să ne fure identitatea, noi, moldovenii din R. Moldova ne ridicăm și spunem: suntem uniți suntem demni, suntem urmașii strămoșilor noștri. Cu credință, cu curaj și cu respect pentru jertfa înaintașilor noștri, vom merge mai departe pentru Moldova Mare, pentru viitorul nostru, al tuturor moldovenilor”, se menționează în postarea acesteia.

Anterior, într-un interviu pentru jurnalistul Gheorghe Gonța, fiind întrebată dacă nu este mai simplu ca Republica Moldova să se unească cu România, pentru a-și rezolva toate problemele, Victoria Furtună a răspuns: „Numai dacă țara asta se va numi Moldova Mare și Parlamentul va fi la Chișinău, iar președinte va fi Victoria Furtună”.

Potrivit TVR Moldova, la 18 mai, a avut loc o masă rotundă, cu pretenții de eveniment științific, cu tema „Identitatea națională. Adevărul istoric. Valori și tradiții milenare”, în cadrul căreia Victoria Furtună a făcut mai multe declarații contradictorii legate de sudul Basarabiei, aflat, în prezent, în componența Ucrainei: „ (…) Și vă mai spun astăzi, cu subiect și predicat, că noi nu suntem mici, nu suntem neputincioși, noi suntem mutilați de graniță, cu rigla, și furați de ieșirea la mare prin Bugeac, fără ieșirea la mare, Moldova noastră este ca un leu în lanțuri”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Igor Grosu

Consiliul Audiovizualului va monitoriza rețelele sociale? Grosu: „Are deja experiență”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că Republica Moldova se confruntă tot mai acut cu fenomenul propagandei și al dezinformării, în special în mediul online, iar autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative pentru a limita aceste riscuri. Potrivit lui, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor sedia audiovizuale (CSMA), astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 27 octombrie a emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Șeful legislativului a spus că scopul acestor măsuri nu este cenzura, ci crearea unor reguli clare care să asigure un mediu informațional corect și responsabil.

Trebuie să existe un echilibru între reglementare și libertatea de exprimare. Când vorbim despre manipulare, propagandă, dezinformare, nu ne referim la cei care întâmplător au dat share la o știre pe care nici măcar n-au citit-o până la final, ci ne referim la propaganda organizată, agresivă, plătită cu bani grei. Noi ne referim la cei care țintit, profesionist, pentru bani, lucrează pentru a manipula și dezinforma”, a spus președintele Parlamentului, potrivit IPN.

Potrivit președintelui Parlamentului, Consiliul Audiovizualului este instituția potrivită pentru a prelua responsabilitatea reglementării mediului online.

Consiliul Audiovizualului are deja experiență în a face diferența dintre cele două practici. La validarea rezultatelor, Curtea Constituțională a venit cu o adresă, recomandare, pentru Parlament, ca acest aspect să fie reglementat. Noi nu avem nici măcar cele mai elementare noțiuni de reglementare a acestui domeniu”, a mai spus Igor Grosu.

Oficialul a menționat că în CSMA ar putea fi introduse noi definiții și prevederi privind reglementarea rețelelor sociale, astfel încât să fie stabilite reguli clare pentru gestionarea conținutului online.

În Codul serviciilor media pot fi operate modificări astfel încât să fie reglementate și rețelele sociale. În Cod trebuie să fie introduse diverse definiții și prevederi privind reglementarea rețelelor sociale. La STRATCOM credem că totuși trebuie să rămână partea analitică, cea de recomandare, anticipare, nu cea de reglementare”, a precizat președintele Parlamentului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: