Victoria Furtună

„O glumă proastă chiar și pentru ruși”: Ex-ministru al Apărării o acuză pe Victoria Furtună de „propagandă pentru război”

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a anunțat că va depune plângeri penale împotriva Victoriei Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, atât în România, cât și în Ucraina. Șalaru o acuză pe fosta procuroră de „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război”, după ce aceasta a lansat declarații contradictorii despre teritoriul Moldovei istorice din dreapta Prutului și de sudul Basarabiei aflat în prezent în componența Ucrainei.

„Ingeniozitatea rusească în Basarabia pare a nu avea limite, iar penuria de cadre serioase îi trimite din ce în ce mai des în penibil. Ultima lor găselniță în persoana Victorie Furtună este de-a dreptul haioasă. Fosta procuror ajunsă în brațele politice ale lui Șor vrea să facă Moldova Mare luînd teritorii de la Ucraina și România”, a declarat Anatol Șalaru.

El a criticat ideile promovate de Furtună: „Să fii cetățean român cu acte, cu jurământ de loialitate depus, să primești indemnizație pentru copil de la statul român și să vorbești de destructurarea statului român este prea mult. Victoria Furtună, ca autointitulat politician este o glumă proastă chiar și pentru ruși, care speră că ar putea deveni un Georgescu al Republicii Moldova”.

Șalaru a precizat că va depune plângere penală în România împotriva Victoriei Furtună, pentru „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război”.

„Pentru că este fost procuror, cunoscător – cel puțin teoretic – al legilor, îi voi face în România plângere penală pentru trădare, comunicare de informații false și propagandă pentru război. De asemenea, voi face plângere penală contra Victoriei Furtună și în Ucraina. Teoria liniilor roșii spune că nici în glumă nu se încearcă trecerea lor, chiar dacă te pune Moscova”, a afirmat fostul ministru.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Victoria Furtună, dar la momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

Precizăm că pe 2 iulie, de ziua comemorării domnitorului Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a publicat o postare pe rețelele sociale, după o vizită la Mănăstirea Putna.

„Astăzi, la Putna – locul de odihnă veșnică al marelui nostru domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt am venit cu echipa Partidului Moldova Mare să cinstim memoria celui care a fost scutul neamului moldovenesc și păzitorul credinței. De aici din locul sacrului mormânt ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est sau la vest de Prut, fie în nord sau în sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă.

Ștefan cel Mare n-a fost doar un domnitor, ci o forță a unității și a demnității. Sub sceptrul lui s-a născut Moldova Mare hotar sfânt între lumi, scut al creștinismului și a valorilor neamului nostru.
Astăzi, când uitarea și dezbinarea încearcă să ne fure identitatea, noi, moldovenii din R. Moldova ne ridicăm și spunem: suntem uniți suntem demni, suntem urmașii strămoșilor noștri. Cu credință, cu curaj și cu respect pentru jertfa înaintașilor noștri, vom merge mai departe pentru Moldova Mare, pentru viitorul nostru, al tuturor moldovenilor”, se menționează în postarea acesteia.

Anterior, într-un interviu pentru jurnalistul Gheorghe Gonța, fiind întrebată dacă nu este mai simplu ca Republica Moldova să se unească cu România, pentru a-și rezolva toate problemele, Victoria Furtună a răspuns: „Numai dacă țara asta se va numi Moldova Mare și Parlamentul va fi la Chișinău, iar președinte va fi Victoria Furtună”.

Potrivit TVR Moldova, la 18 mai, a avut loc o masă rotundă, cu pretenții de eveniment științific, cu tema „Identitatea națională. Adevărul istoric. Valori și tradiții milenare”, în cadrul căreia Victoria Furtună a făcut mai multe declarații contradictorii legate de sudul Basarabiei, aflat, în prezent, în componența Ucrainei: „ (…) Și vă mai spun astăzi, cu subiect și predicat, că noi nu suntem mici, nu suntem neputincioși, noi suntem mutilați de graniță, cu rigla, și furați de ieșirea la mare prin Bugeac, fără ieșirea la mare, Moldova noastră este ca un leu în lanțuri”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: