Politică

Furtună îl acuză pe Zelenski de amestec în treburile interne ale Moldovei. Reacții la sancțiunile Ucrainei

Doina Buruiană
| 22 septembrie, 2025
10:31

Președinta Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, și președinta interimară a Partidului Renaștere, Natalia Parasca, au reacționat după ce Ucraina le-a inclus pe lista de sancțiuni, acuzându-le de destabilizarea țării în interesul Moscovei, promovarea narațiunilor pro-ruse și justificarea agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Furtună îl acuză pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. La rândul său, Parasca se plânge că țara în care s-a născut și a crescut „i-a închis ușile”, menționând că „Ucraina a izolat nu politica, ci o fiică de mama ei”.

Într-o postare pe Telegram, Natalia Parasca a criticat decizia Kievului, subliniind legăturile sale personale cu Ucraina:

„Ucraina m-a inclus pe lista sancțiunilor. Ucraina, patria mea, țara în care m-am născut, unde am terminat școala și universitatea, unde locuiește mama mea, profesoară, unde sunt înmormîntați strămoșii mei și unde bunica mea a lucrat toată viața și a primit distincții de stat. Și acum această țară îmi închide ușile. Se pare că, dacă, Doamne ferește, cineva din familie va muri, nici măcar la înmormîntare nu voi putea merge. Înțelegeți cît de crud este acest lucru? Mă privați de cel mai sfînt lucru – dreptul de a fi alături de cei dragi. Aceasta nu este o trădare doar față de mine, ci față de mii de ucraineni care au crezut cândva că statul înseamnă dreptate și umanitate. Și aici vreau să întreb: ce înseamnă sancțiuni împotriva propriilor cetățeni? Acesta este acum un nou instrument al puterii – interzicerea a tot și a toate? Este aceasta privarea de cetățenie pentru disidență? Ați transformat cuvîntul sancțiuni într-un instrument de represiune internă. Astăzi am un singur sentiment – durere. Durere pentru că țara pe care o consideram a mea m-a declarat dușman. Ucraina nu a izolat politica, ci a izolat o fiică de mama ei”, a scris aceasta în postarea sa.

La rândul ei, Victoria Furtună l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. Ea susține că decizia autorităților ucrainene ar fi fost influențată de Partidul Acțiune și Solidaritate, pe care îl acuză de implicare.

Într-o înregistrare video publicată pe rețelele sociale, lidera Partidului Moldova Mare a declarat că măsurile „nu o vor împiedica să readucă Bugeacul în componența Moldovei”, o regiune aflată în sudul Ucrainei. Precizăm că Furtună face referire la granițele istorice ale acestei regiuni din perioada lui Ștefan cel Mare, care se întindea de la Carpați la Nistru. Aceasta include teritorii aflate astăzi în Republica Moldova, România și Ucraina.

„Regimul aflat la putere își cheamă «prietenii» în ajutor, încercând să-i asmuțească împotriva celor incomozi. Noi, în cadrul Partidului Moldova Mare, reamintim unora că nu este bine să se amestece în treburile interne ale Moldovei atunci când nu au nicio legătură cu țara noastră. Cu atât mai puțin să o facă cei care nu și-au rezolvat propriile probleme”, a mai transmis Furtună.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la PAS privitor la acuzațiile lansate de Furtună.

„Este decizia suverană a statelor să-și apere securitatea națională cum cred de cuviință”, a menționat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

Amintim că Ucraina a introdus sancțiuni împotriva a 11 politicieni și activiști din Republica Moldova, acuzați că destabilizează țara în interesul Moscovei, promovează narațiuni pro-ruse și justifică agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în seara zilei de 20 septembrie. Decretele prezidențiale au fost publicate în aceeași zi. Pe listă figurează Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, deputații BCS Constantin Starîș și Bogdan Țîrdea, deputatului Vasile Bolea, afiliat grupării Șor, precum și a lui Dmitri Konstantinov, președintele Adunării Populare a Găgăuziei.

Alte nume incluse pe lista de sancțiuni sunt: fostul angajat al SIS, activistul Ion Mahu; deputatul APG Victor Petrov; liderul unei organizații de veterani, Iurie Ciofu, lidera partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, precum și analistul pro-rus din regiunea transnistreană Igor Șornikov.

***

Victoria Furtună a activat timp de 18 ani în sistemul procuraturii. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună ar fi beneficiat din această schemă.

La alegerile din 2024, Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie curent, Victoria Furtună a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”, devenind liderul formațiunii. Partidul a fost înregistrat oficial în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, după mai multe tentative eșuate. Cap de listă figurează chiar Furtună.

***

Natalia Parasca este vizată de sancțiuni internațioanale alături de alte persoane cunoscute pentru legături cu fugarul Ilan Șor. Pe 28 martie, aceasta s-a plâns că organele de drept i-au interzis să părăsească Republica Moldova timp de 60 de zile. Ea a publicat pe rețelele de socializare o imagine cu un document al Procuraturii municipiului Chișinău. În document se indica faptul că politiciana are statut de învinuită. Pe 17 septembrie, aceasta ar fi fost vizată de perchezițiile efectuate de ofițerii Centrului Național Anticorupție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Natalia Parasca, sancțiuni ucraina, top, victoria furtună

Știri similare

Război în Ucraina

Îl amenință pe Orban după blocarea creditului UE de €90 mlrd? Zelenski: „Le vom da forțelor noastre armate adresa”

Viață

Bălțenii ar putea plăti cu 34 % mai mult pentru apă. Tariful propus

Politică

Votat: membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, vor putea fi aleși cu 51 de voturi. Opoziția: vom contesta la CC

Mihaela Conovali
| 5 martie, 2026
17:15

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul, înregistrat pe 4 martie, s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia Vetting nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

„Candidații externi, dacă nu au obținut numărul de voturi prevăzut de lege, atunci Comisia juridică este în drept să reexamineze candidaturile propuse. În aceeași sesiune să propună noi candidați sau aceiași candidați. În situația în care se propune aceiași candidați, persoanele în cauză se votează cu votul majorității deputaților aleși – 51 de voturi. Această modificare vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare, ce ține de numirea candidaților naționali – prevederile nu sunt modificate”, a comunicat deputatul PAS, Igor Chiriac, în fața parlamentarilor.

Igor Chiriac a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, de ce s-a venit acum cu schimbări și dacă motivul este votul din ședința precedentă sau alte considerente. „Există un proces, procesul se numește reforma justiției. Această reformă este una complexă. Putem să ne blocăm în anumite procedee, păreri, opinii din diferite părți, dar, în același timp, este necesar să fie dusă la bun sfârșit. (…) Am văzut inclusiv că propunerile care au fost anterior nu au fost acceptate și urmează să identificăm, cu toți împreună, o modalitate de deblocare a acestei situații. (…) În situația în care nu se ajunge la majoritate calificată, să existe posibilitatea ca, prin intermediul Comisiei juridice, să înainteze sau aceeași candidați sau alți candidați care sunt propuși de partenerii externi. Este un mecanism prevăzut inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Este un mecanism care a fost prevăzut și în una din avizele Comisiei de la Veneția”, a răspuns Igor Chiriac

Ulterior, Chicu l-a întrebat pe Chiriac de ce modificările vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare. „Legea prevede respectarea unor proporționalități. Atunci când se numesc membrii naționali, o parte sunt numiți de majoritatea parlamentară, o parte din ei sunt numiți în mod proporțional de opoziție. În acest caz, se propune a se menține acele prevederi”, a răspuns Chiriac.

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin, a spus că „este neconstituțional, în lectura a doua a proiectului, să modifici alte legi” și a cerut ca, în acest caz, să se autosesizeze CNA-ul. „Eu consider că această modificare este corectă, este legală și este constituțională”, a reacționat Chiriac.

Ulterior, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a întrebat ce legătură are votarea unor membri la Comisia de Vetting a procurorilor cu securitatea judecătorilor. „Sunt legi conexe. Consider că acest amendament poate fi depus la acest proiect de lege”, a răspuns Chiriac.

Proiectul a fost susținută doar de majoritatea parlamentară, acumulând 55 de voturi.

Menționăm că proiectul mai prevede că persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, precum și deteriorarea bunurilor, se va sancționa cu amendă de până la 75 000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de 3–5 ani. Variantele agravante prevăd pedepse de 5–8 ani sau de 7–12 ani. Totodată, Codul contravențional introduce ultragierea judecătorului, sancționată cu amendă de până la 3 000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă fapta e însoțită de amenințări, huliganism sau vătămare ușoară, sancțiunea poate ajunge la 4 500 de lei sau arest contravențional de până la 15 zile.

Opoziția va contesta

În timpul unui briefing de presă, au ieșit deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu; deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea; deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii; deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman; și deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin.

„În opinia tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția PAS-ului, este o lege neconstituțională. Fracțiunile care sunt reprezentate la acest briefing vor înainta la Curtea Constituțională o contestație comună. (…) Pe lângă faptul că au diminuat numărul de voturi necesare pentru alegerea membrilor acestei comisii, au admis și o discriminare: pentru candidații înaintați de exterior va fi necesar deja 51 de voturi, iar pentru candidații înaintați din Republica Moldova se păstrează numărul de 61”, a declarat Chicu.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.