Încă un politician afiliat lui Șor în vizorul autorităților? Natalia Parasca are interdicție de a părăsi R. Moldova

Natalia Parasca, președinta interimară a Partidului „Renaștere”, care este afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a anunțat pe 28 martie că organele de drept i-au interzis să părăsească Republica Moldova timp de 60 de zile. Politiciana a calificat măsura aplicată drept „o încălcare flagrantă a legii”.

Natalia Parasca a publicat pe rețelele de socializare o imagine cu un document al Procuraturii municipiului Chișinău, în care se menționează că în privința sa a fost aplicată măsura preventivă obligația de a nu părăsi țara pe un termen de 60 de zile. De asemenea, se indică faptul că politiciana are statut de învinuită.

Telegram/Natalia Parasca

Este pur și simplu o încălcare flagrantă a legii! Centrul Anticorupție mi-a interzis în mod ilegal să merg în străinătate – și asta în pofida faptului că nu am fost niciodată condamnată! Aceasta este o încălcare vădită a drepturilor mele constituționale: libertatea de circulație și prezumția de nevinovăție. Astfel de acțiuni ale autorităților sunt un exemplu clasic al modului în care regimul încearcă să îi intimideze și să îi strivească pe cei care nu se tem să spună adevărul pe față, să critice politicile eșuate sociale și economice ale lui Sandu și PAS. (…) Nu voi permite ca drepturile mele să fie jucate cu impunitate și voi continua să obțin dreptate”, a menționat lidera Partidului „Renaștere”.

Amintim că, pe 27 martie, Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă”, o altă formațiune afiliată lui Ilan Șor, a primit o citație la Centrul Național Anticorupție în timp ce se afla la Aeroportul Internațional Chișinău. Acesta urma să călătorească peste hotare, însă nu a mai ajuns s-o facă. Purtătoarea de cuvânt CNA, Angela Starinschi, a declarat pentru NM că Alexei Lungu a fost citat pentru a i se aduce la cunoștință faptul că are statut de bănuit într-o cauză penală cu privire la finanțarea ilegală a partidelor.

Iar pe 25 martie, la Aeroportul Chișinău, ofițerii CNA au reținut-o pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care la fel este apropiată lui Ilan Șor. Guvernatoarea, care urma să plece peste hotare, a fost reținută într-un dosar pentru gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații. Procuratura Anticorupție a cerut instanței aplicarea arestului preventiv în privința acesteia. Demersul va fi examinat în data de 28 martie.

Evghenia Guțul figurează și într-un alt dosar, în care este învinută de finanțarea Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023. Cauza penală se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: