Profimedia

G7 interzice importul de aur, ca sancțiune împotriva Rusiei. „Trebuie să secăm regimul lui Putin”

Grupul celor şapte democraţii cele mai industralizate (G7) a anunţat duminică interzicerea importurilor de aur rusesc în cursul summitului organizat în Alpii bavarezi într-un context marcat de războiul în Ucraina şi de repercusiunile sale asupra pieţei energiei şi cerealelor, relatează Reuters.

Această decizie se adaugă seriilor de sancţiuni deja instituite împotriva Moscovei, după ce Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei la sfârşitul lunii februarie.

„Măsurile pe care le-am anunţat astăzi îi vor afecta direct pe oligarhii ruşi şi vor lovi din plin centrul maşinii de război a lui Putin”, a declarat într-un comunicat premierul britanic Boris Johnson.

„Trebuie să secăm regimul lui Putin de finanţările sale. Asta este ceea ce fac Regatul Unit şi aliaţii săi”, a spus Johnson.

Un înalt responsabil american indicase mai devreme că un anunţ oficial în acest sens urmează să fie făcut în mod oficial marţi.

„Este un export-cheie, o sursă de venituri cheie pentru Rusia în ceea ce priveşte capacitatea sa de a face tranzacţii în sistemul financiar mondial”, a spus oficialul citat.

Exporturile de aur rusesc au reprezentat anul trecut 12, 6 miliarde de lire sterline (14, 64 miliarde de euro), iar oligarhii ruşi acumulează lingouri de aur pentru a amortiza impactul sancţiunilor financiare occidentale, explică guvernul britanic, citat de G4media.

Potrivit unei surse guvernamentale germane, liderii G7 au avut de altfel o discuţie calificată drept „constructivă” asupra unei posibile plafonări a importurilor de petrol rusesc.

Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat cu privire la acest subiect că atacurile aeriene care au lovit duminică Kievul arată că comunitatea internaţională trebuie să adopte sancţiuni mai agresive împotriva Rusiei.

„G7 trebuie să răspundă loviturilor ruseşti de astăzi asupra Kievului. Sancţiunile trebuie să fie mai agresive. Un embargo asupra aurului este un lucru bun, dar un embargo asupra gazelor ruseşti este indispensabil în noua serie de sancţiuni europene”, a subliniat el pe Telegram.

Summitul de trei zile al G7, care se va încheia marţi, se desfăşoară într-un context dificil pentru economia mondială, care se confruntă cu o criză energetică şi cu o explozie a preţurilor la produsele alimentare, generând o inflaţie în Occident, inedită în ultimele decenii, notează Reuters.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri parlamentare 2025: adresele secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Biroul politici de reintegrare a anunțat adresele unde vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii R. Moldova cu loc de trai în regiunea transnistreană.

Pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025, vor funcționa 12 secții de votare, amplasate în localități aflate sub controlul autorităților constituționale. Aceste secții sunt rezervate exclusiv alegătorilor din regiunea transnistreană.

Lista secțiilor de votare și adresele lor exacte:

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: