Autonomia găgăuză sărbătorește pe 23 decembrie 30 de ani de la înființare. În această zi, în urmă cu trei decenii, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, centrul și autonomia nu au reușit să învețe să conviețuiască armonios: scurte perioade de „armistițiu” au fost mereu urmate de confruntări și ostilitate, iar populația autonomiei are propria viziune referitor la viitorul țării. NM a analizat de ce Chișinăul și Comratul nu reușesc să-și consolideze relațiile și dacă această situație poate fi schimbată.
Un exemplu de soluționare pașnică
Găgăuzia este deseori considerată unul dintre puținele exemple de soluționare pașnică a unui conflict etnopolitic în spațiul post-sovietic. Conflictul a izbucnit între Chișinău și Comrat la sfârșitul anilor ’80, în perioada destrămării URSS. Ca răspuns la intensificarea mișcării de renaștere națională în sudul țării și la cererile de ale acorda găgăuzilor autonomie, la un moment dat din Chișinău au pornit în Găgăuzia autobuze cu voluntari radicali pentru a suprima „tendințele separatiste”.
Atunci s-a reușit evitarea unui conflict militar, dar la unitate nu s-a ajuns. În 1990, Găgăuzia și-a declarat independența față de Moldova și a proclamat crearea „Republicii Găgăuze”, care a existat timp de cinci ani. Practic, în esență, a urmat aceeași cale ca și regiunea separatistă transnistreană. Totuși, în 1994, cu suportul fostului președinte al Turciei, Suleyman Demirel, s-a ajuns la un compromis: Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, iar regiunea rebelă a revenit în componența Moldovei, cu statut de autonomie.
Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandru Tarnavschi, consideră că tocmai faptul că Găgăuzia și-a obținut statutul de autonomie pe cale pașnică a putut, paradoxal, să reducă înțelegerea valorii și importanței dialogului. „Cele mai de succes exemple de autonomii din Europa: Țara Bascilor din Spania, Irlanda de Nord din Regatul Unit și Tirolul de Sud din Italia — au trecut prin sânge, teroare și lucruri foarte complicate pentru a înțelege, în cele din urmă, că nu există nimic mai bun decât dialogul și cooperarea. Găgăuzia este probabil unul dintre exemplele unice din spațiul post-sovietic unde conflictul interetnic a fost rezolvat pașnic. Însă la Comrat nu s-a înțeles ce înseamnă o autonomie teritorială în cadrul unui stat unitar. La Chișinău, de asemenea, nu s-a înțeles pe deplin ce este o autonomie teritorială și care este locul și rolul ei în dezvoltarea întregului stat”, a explicat deputatul.
Într-adevăr, Chișinăul și Comratul se află de mulți ani într-un conflict aproape constant: Comratul acuză Chișinăul de restrângerea și ignorarea atribuțiilor legale ale autonomiei, în timp ce Chișinăul vede în Comrat o amenințare la adresa stabilității. Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, consideră că doar legea privind statutul juridic special nu a fost suficientă, fiind necesară o continuare a eforturilor. „Este nevoie de un pas reciproc. O muncă zilnică, un efort al Comratului și al Chișinăului. Dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a subliniat expertul.
„Enclava” politică
Situația s-a agravat din nou în ultimul an și jumătate, după ce bașcan al Găgăuziei a devenit Evghenia Guțul, candidată susținută de Ilan Șor. Până la alegerile pentru funcția de bașcan din 2023, nu se știa nimic despre ea. Cu toate acestea, cu sprijinul partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional, Guțul a reușit să câștige alegerile. Ajunsă în fruntea Găgăuziei, Guțul subliniază cu orice ocazie legătura sa cu Șor și participă la proiectele politice ale acestuia, cum ar fi blocul „Victoria”.
La Chișinău, alegerile pentru funcția de bașcan din 2023 au fost catalogate drept corupte. După primul tur, Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții la Comisia Electorală Centrală a autonomiei. Guțul a fost acuzată de finanțare ilegală a partidului. Totuși, al doilea tur a avut loc, iar instanța a validat rezultatele acestuia. La Comrat, ca răspuns la percheziții, Chișinăul a fost acuzat de presiuni asupra autonomiei.
După aceasta, dialogul dintre Chișinău și Comrat s-a întrerupt practic complet. Fosta bașcană Irina Vlah a avut și ea relații tensionate cu Chișinăul, mai ales după venirea la putere a partidului PAS. Vlah a declarat că a reușit să stabilească relații cu toate guvernele, cu excepția celui condus de PAS. Însă Guțul nu are deloc relații cu Chișinăul. Niciun reprezentant al autorităților centrale nu a participat la inaugurarea ei. Mai mult, Maia Sandu nu a semnat decretul privind includerea Evgheniei Guțul în componența guvernului, deși bașcanul este membru de drept al acestuia. Guțul acuză autoritățile centrale că împiedică intenționat activitatea ei și a echipei lui Șor în regiune, susținând că Chișinăul pedepsește autonomia pentru alegerea politică.
Dacă în relația cu Chișinăul Guțul nu dorește și nu poate construi o legătură, în relația cu Moscova situația este diferită. După începutul invaziei ruse în Ucraina, Moldova a încetat practic relațiile cu Rusia și a condamnat războiul. Însă partidele afiliate lui Șor continuă să promoveze vectorul prorus de dezvoltare a țării. Șor, condamnat în Moldova, se ascunde la Moscova. Evghenia Guțul, în calitate de bașcan, a vizitat în repetate rânduri Moscova și chiar s-a întâlnit cu Vladimir Putin. În capitala Rusiei au avut loc și evenimente dedicate celei de-a 30-a aniversări a autonomiei găgăuze.
De-a lungul anilor, Găgăuzia a fost un teritoriu prorus. Acest lucru este confirmat de rezultatele alegerilor și ale referendumului din 2014, când peste 95% dintre alegătorii din Găgăuzia au votat pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică. Chișinăul nu a recunoscut acel referendum. Însă și la referendumul constituțional din 2024, aproape 95% dintre găgăuzi au votat împotriva includerii în Constituție a prevederii privind aderarea la UE. Astfel, se conturează o situație în care întreaga Moldovă se îndreaptă către UE, în timp ce Găgăuzia dorește să meargă spre Est (de ce se întâmplă așa NM a scris aici).
Din cauza victoriei echipei lui Șor în autonomie, găgăuzii au fost acuzați de lipsă de principii. „Nu este o problemă etnică. Această experiență (victoria candidaților lui Șor) se extinde aproape pe tot teritoriul Moldovei. Dacă nu ar fi fost anumite decizii ale autorităților (excluderea partidului lui Șor „Șansă” din alegerile locale din 2023), nici nu se știe cine ar fi condus localitățile noastre”, a remarcat Alexandru Tarnavschi, deputat al Adunării Populare a Găgăuziei (APG).
În opinia sa, pe lângă corupția electorală, unul dintre motivele ajungerii Evgheniei Guțul la putere în autonomie este sărăcia: „Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar regiunea găgăuză este una dintre cele mai slab dezvoltate din țară. Aici există un teren foarte fertil pentru escrocii politici”.
Activistul civic din Găgăuzia, Andrei Șeveli, consideră că o altă cauză este informarea slabă a populației: „Alegătorii nu studiază programele electorale ale candidaților, cine stă în spatele lor, ce tehnologii și metode folosesc aceștia”.
Alexei Tulbure consideră că un important exemplu pentru Chișinău și Comrat ar trebui să fie necesitatea unor alegeri democratice. Acest lucru poate fi realizat, inclusiv, prin îmbunătățirea legislației electorale: „În Găgăuzia, alegerile se desfășoară după niște reguli ciudate. Toată lumea vede încălcările, toată lumea vede manipulările, falsificările, dar nimeni nu reacționează, inclusiv CEC. Asta înseamnă că fie legislația nu este adecvată, fie instituțiile nu funcționează”.
Ajungerea Evgheniei Guțul la putere în Găgăuzia a transformat autonomia într-un fel de enclavă politică. Despre izolarea Găgăuziei nu doar în cadrul Moldovei, ci și în comunitatea internațională, a vorbit în repetate rânduri Alexandru Tarnavschi.
Două culturi
O altă problemă este cea culturală. Autonomia găgăuză a fost creată, printre altele, pentru păstrarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, dar, după cum subliniază experții, acest lucru nu s-a întâmplat. „Există trei postulate ale autonomiei găgăuze, formulate încă de Turcia: păstrarea limbii găgăuze, studierea limbii române și construirea unei colaborări cu Chișinăul. Aceste postulate ar fi putut deveni un fel de idee națională pentru Găgăuzia. Dar nu s-a întâmplat. În 30 de ani, autonomia găgăuză nu a deschis nici măcar o grădiniță sau o școală cu predare în limba găgăuză”, a remarcat Alexandru Tarnavschi (despre problemele legate de studierea limbii găgăuze, NM a scris aici).
Pe lângă aceasta, dificultăți apar și din cauza învățării slabe a limbii române în autonomie. După cum a menționat Tarnavschi, în Găgăuzia sunt 45 de instituții de învățământ preuniversitar, dintre care doar trei sunt cu predare în limba română. Andrei Șeveli a subliniat că necunoașterea limbii române creează o barieră pentru integrarea „comunității găgăuze în familia moldovenească”. „Din păcate, în Găgăuzia se promovează foarte activ narativul inutilității limbii române și al necesității de a face din limba rusă a doua limbă de stat. Cu alte cuvinte, o minoritate încearcă să impună regulile sale majorității”, a spus activistul.
Alexei Tulbure consideră că problema nu se rezumă doar la limbi, ci și la predarea istoriei. Expertul este convins că este necesară o revizuire a educației din Moldova. „Istoria care se predă astăzi în Moldova trebuie actualizată. Istoria găgăuzilor în cadrul istoriei naționale a Moldovei trebuie să ocupe un loc demn, la fel ca și istoria altor popoare care trăiesc în Moldova. Dacă vom pregăti anual generații de oameni care au studiat doar istoria românilor, fără găgăuzi, aceștia vor repeta narativul conform căruia găgăuzii sunt veniți și că cer prea multe. Acesta este un narativ xenofob foarte periculos”, consideră Tulbure.
În același timp, experții subliniază că problemele de natură interetnică în relațiile dintre găgăuzi și moldoveni au rămas în trecut. „Dacă vorbim despre tânăra generație, atunci vremurile [discriminării] au trecut deja. Acum, tinerii găgăuzi se integrează fără probleme, desigur, dacă nu există o barieră lingvistică. În ceea ce privește populația adultă a autonomiei, printre aceștia persistă încă mituri conform cărora ar exista intenția de a-i priva de drepturi, iar oficialii găgăuzi vorbesc despre un genocid al poporului lor”, a remarcat Andrei Șeveli.
Alexandru Tarnavschi consideră că stereotipul privind divizarea moldovenilor și găgăuzilor este utilizat de politicieni în scopuri proprii: „În Găgăuzia se speculează cu teama legată de o posibilă unire cu România și ideea că atunci găgăuzii vor deveni „un popor de mâna a doua”. La rândul său, Chișinăul are interesul să promoveze stereotipul că [Găgăuzia] este un teritoriu controlat de Kremlin, un factor destabilizator, pentru a evita negocierile serioase pe problemele care îi preocupă cu adevărat pe cei din Comrat și Chișinău”.
Lipsa dialogului și a unui sistem
Cea mai importantă problemă în relațiile dintre Chișinău și Comrat, care persistă de 30 de ani, este lipsa unui dialog productiv. Experții consideră că aceasta nu se datorează doar divergențelor politice, ci și lipsei unui sistem clar.
„În Moldova nu există o structură care să se ocupe de autonomia teritorială. Nu există o disciplină în universități care ar studia funcționarea autonomiei. Nici președintele, nici președintele Parlamentului, nici prim-ministrul nu au o structură care să coordoneze activitatea autonomiei. Totul este foarte fragmentat și haotic. Acest lucru a dus la transformarea Găgăuziei, mai ales după ce a intrat sub influența externă a lui Șor, într-un factor destabilizator pentru întreaga Moldovă, unde sunt testate diverse scenarii, inclusiv cele de corupție politică”, consideră Alexandru Tarnavschi.
El a atras atenția și asupra faptului că Găgăuzia nu este reprezentată în procesul de integrare europeană a Moldovei. De exemplu, în Comisia Națională pentru Integrare Europeană, pe lângă președinte, nu există niciun reprezentant al Găgăuziei.
Andrei Șeveli, la rândul său, a remarcat că partidele proeuropene nu desfășoară nicio activitate în autonomie, iar în rândurile acestor formațiuni nu există reprezentanți ai Găgăuziei.
Cum poate fi remediată situația
În pofida tuturor dificultăților, experții sunt siguri că situația poate fi îmbunătățită. În opinia lor, primul pas este schimbarea guvernării din autonomie. „Este necesar ca la putere să ajungă forțe care vor construi relații cu centrul și vor sprijini direcția generală de dezvoltare a țării”, consideră Andrei Șeveli. Potrivit lui Alexandru Tarnavschi, Comratul trebuie să renunțe la orice legături cu Șor și să rezolve problema corupției electorale la alegerile pentru funcția de bașcan. Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) este, de asemenea, convins că dialogul dintre Adunarea Populară a Găgăuziei și Parlamentul Moldovei trebuie restabilit urgent.
Anul trecut, deputații APG au suspendat participarea lor la grupul de lucru parlamentar pentru Găgăuzia. „Dialogul este primordial. Găgăuzia ar trebui să fie interesată de acest lucru, pentru că, potrivit diferitor estimări, noi reprezentăm între 4% și 5% din populația Moldovei. Trebuie să înțelegem că această proporție nu este decisivă pentru a putea dicta voința noastră altcuiva. De aceea, trebuie să încurajăm dialogul și cooperarea în numele dezvoltării autonomiei”, a subliniat Tarnavschi.
Deputatul APG așteaptă ca Chișinăul să perceapă autonomia găgăuză nu ca pe o problemă, ci ca pe o realizare a Moldovei: „Aici ne va ajuta foarte mult aderarea la UE. Uniunea Europeană este, înainte de toate, o uniune a regiunilor, iar acolo se acordă o atenție prioritară minorităților naționale”.
Andrei Șeveli așteaptă ca Chișinăul să asigure o reprezentare mai mare a găgăuzilor pe listele partidelor proeuropene la viitoarele alegeri parlamentare.
Alexei Tulbure este convins că problema dialogului dintre Chișinău și Comrat poate fi rezolvată în doi ani, „dacă la Chișinău va apărea o guvernare înțeleaptă, care să înțeleagă cum să rezolve problemele”. Expertul este sigur că actuala guvernare din Găgăuzia este nelegitimă și capturată de Șor. „Vor fi alegeri (în 2025 sunt programate alegerile pentru APG), va apărea o nouă guvernare. Asta înseamnă că Chișinăul este obligat să ajute Găgăuzia să respecte legalitatea în alegeri. Și când în autonomie va apărea o nouă guvernare, cu care să se poată vorbi, trebuie să se vorbească. Astăzi, la Chișinău sunt foarte puțini oameni care înțeleg cum să facă față acestor probleme. Constat acest lucru cu regret”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!