Modificările operate de PAS în 2025 în ceea ce privește înăsprirea legii pentru coruperea electorală sunt în mare parte salutate de Comisia de la Veneția, care le consideră „legitime”, dar cu rezerve în ceea ce privește modul de adoptare. Experții europeni recunosc că legea răspunde unor amenințări reale, precum cumpărarea voturilor, finanțarea ilicită și influența externă, însă critică faptul că a fost adoptată cu patru luni înainte de alegeri, fără consensul opoziției și cu consultări insuficiente. Totodată, Comisia avertizează că unele prevederi sunt formulate prea vag și pot extinde excesiv puterile statului asupra partidelor politice și în combaterea extremismului. Opinia a fost solicitată de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în iunie 2025.
Respectarea Codului Electoral
Comisia de la Veneția critică practica Republicii Moldova de a modifica frecvent legislația electorală, Codul Electoral fiind schimbat de 10 ori de la adoptare. Experții europeni reamintesc că regulile fundamentale ale dreptului electoral — dreptul de vot, componența comisiilor electorale și mecanismele de soluționare a litigiilor — nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Totuși, Legea nr. 100/2025 a schimbat tocmai aceste reguli cu mai puțin de patru luni înainte de scrutinul din septembrie 2025, chiar după ce alegerile fuseseră deja anunțate pe 17 aprilie 2025.
„Stabilitatea legii este esențială pentru credibilitatea procesului electoral, care la rândul său este vitală pentru consolidarea democrației. Regulile care se schimbă frecvent pot crea confuzie în rândul alegătorilor. Mai mult, alegătorii pot ajunge la concluzia, pe bună dreptate sau nu, că legea electorală este doar un instrument în mâinile celor puternici și că votul lor are puțină influență asupra rezultatului alegerilor”, citează Comisia din propriul Cod de bune practici.
Experții europeni recunosc totuși că Moldova s-a aflat într-o situație dificilă — necesitatea urgentă de a reacționa la interferențele din alegerile prezidențiale din 2024 și apelul Curții Constituționale pentru modificări legislative au făcut „deosebit de dificil pentru legiuitor să adopte reforma în timp util”. Pentru viitor, Comisia recomandă ca modificările legislației electorale să fie adoptate prin consens politic larg, după consultări publice ample și cu mult timp înainte de alegeri.
Corupția electorală și sancțiunile penale
Referitor la sancțiunile mai severe pentru implicarea străină în corupția electorală, Comisia consideră că abordarea adoptată de Moldova este legitimă în contextul interferențelor externe raportate în ultimele alegeri.
Experții europeni recunosc că interferența externă — prin finanțare ilegală, cumpărare de voturi, sprijin ocult pentru actori politici sau utilizarea tehnologiilor digitale — „reprezintă o amenințare tot mai mare pentru democrație” și că recomandările Consiliului Europei solicită statelor să limiteze sau să interzică donațiile provenite din străinătate.
Totodată, Comisia atrage atenția că reglementarea finanțării externe trebuie realizată cu atenție, astfel încât să permită donațiile cetățenilor moldoveni care locuiesc în străinătate și au drept de vot, evitând restrângerea libertății de asociere a partidelor care activează la nivel internațional.
„Astfel de interferențe urmăresc subminarea suveranității statului, distorsionarea competiției electorale, slăbirea încrederii publice în instituțiile democratice și influențarea rezultatelor politice în favoarea unor interese externe. În opinia Comisiei, abordarea adoptată de Moldova reprezintă o reacție legitimă la creșterea interferențelor externe raportate în ultimele alegeri și nu contravine standardelor internaționale, atât timp cât sancțiunile sunt aplicate respectând cerințele de proporționalitate”, potrivit raportului.
Comisia de la Veneția salută faptul că au fost organizate consultări extinse cu comisii parlamentare, societatea civilă și experți internaționali, însă regretă că legea a fost adoptată fără consensul politic al opoziției. Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor a constatat că legea a fost examinată într-un mod accelerat, iar unii interlocutori au pus la îndoială caracterul real al consultărilor.
„Comisia de la Veneția regretă că nu s-a ajuns la un consens politic larg asupra unei reforme atât de ambițioase și extinse, cu impact direct asupra procesului electoral. Acest lucru este cu atât mai relevant cu cât unele amendamente — de exemplu cele privind combaterea interferenței externe în alegeri — au fost introduse foarte târziu în procedura legislativă, lăsând puțin timp pentru consultări și construirea consensului”, se arată în opinie.
Reglementarea partidelor politice
Modificările privind partidele politice introduc un mecanism prin care instanțele pot constata dacă o formațiune politică continuă activitatea unui partid declarat anterior neconstituțional. Legea înăsprește și condițiile de înregistrare și funcționare a partidelor, sporește trasabilitatea membrilor și extinde mecanismele de monitorizare. Comisia avertizează că, deși obiectivele sunt legitime, efectul cumulativ al acestor măsuri crește semnificativ gradul de control al statului asupra partidelor politice.
„Din perspectiva standardelor internaționale în materie electorală și de drepturi ale omului, obiectivele urmărite de articolul VI – protejarea instituțiilor democratice, integritatea alegerilor și prevenirea corupției sistemice – sunt legitime. Totuși, efectul cumulativ al acestor măsuri crește semnificativ amploarea controlului și a intervenției statului asupra partidelor politice, un domeniu aflat în centrul pluralismului politic. Constatarea existenței unor partide succesoare și aplicarea sancțiunilor trebuie să se bazeze pe probe convingătoare și pe evaluări individualizate, supuse unui control judiciar efectiv. În absența acestor garanții, există riscul ca măsurile destinate protejării ordinii democratice să fie percepute ca limitând competiția politică legitimă sau activitatea opoziției”, avertizează Comisia.
Igor Grosu: unele decizii costă politic
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a interpretat opinia Comisiei de la Veneția drept o confirmare a legitimității legii. Potrivit acestuia, modificările „au fost necesare, au urmărit un scop legitim de a proteja alegerile libere și corecte și sunt compatibile cu standardele europene”.
„Cu toții am fost martorii cum grupările criminale la ultimele scrutine electorale au folosit tot arsenalul pentru a deturna parcursul nostru. De aceea, a fost de datoria noastră să acționăm când democrația a fost atacată, să protejăm prin lege fiecare vot, iar grupările criminale din spatele partidelor politice să nu revină în politică sub alt nume”, a scris Grosu.
Liderul PAS a recunoscut că unele decizii „costă politic”, dar a subliniat că „interesul oamenilor este mai presus de orice” și că „în timp, se va demonstra prin fapte că am acționat corect și cu responsabilitate față de cetățeni și față de viitorul țării”.
Default by dumitrupetruleac03
***
Amintim că Legea nr. 100/2025 a fost adoptată de Parlament în aprilie 2025, cu votul a 54 de deputați, la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate.
Potrivit legii, oferirea de bani, bunuri sau servicii pentru influențarea votului este pedepsită cu închisoare de la 2 la 6 ani și amenzi de până la 57.500 lei. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
În cazul în care faptele sunt comise în legătură cu grupuri criminale sau entități străine, pedepsele cresc până la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.
Proiectul de lege prevede, de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani.
Proiectul prevede și sancțiuni mai dure pentru falsificarea rezultatelor votării, finanțarea ilegală a campaniilor, dar și pentru activitatea extremistă. De asemenea, Comisia Electorală Centrală are dreptul să suspende alocațiile bugetare ale partidelor care încalcă în mod repetat normele de finanțare electorală — pe o perioadă de la 6 luni până la 4 ani.
Pentru falsificarea rezultatelor votării se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani, o amendă de până la 117.500 de lei și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 2 la 7 ani.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!