Captură video

Gavrilița le cere deputaților să voteze pentru prelungirea stării de urgență: „Azi nu putem spune stop!”

La un an de când în Republica Moldova a fost instituită pentru prima dată starea de urgență, premierul Natalia Gavrilița le cere din nou deputaților să prelungească starea de urgență. De la tribuna Parlamentului, premierul țării le cere aleșilor poporului să voteze pentru prelungirea stării de urgență pe teritoriul țării, cu încă 60 de zile. Prim-ministra își argumentează solicitarea prin războiul din Ucraina, necesitatea de gestionare a crizei refugiaților, de asigurare a securității energetice și alimentare.

La aproape un de când a venit pentru prima dată în fața deputaților pentru a solicita declararea stării de urgență, premierul a amintit de crizele și provocările cu care țara noastră s-a confruntat de atunci. Între acestea, Gavrilița enumeră riscurile cu privire la aprovizionarea țării cu resurse energetice și ulterior pe cele generate sau amplificate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a fluxului de refugiați, creșterii prețurilor la produsele de bază, precum și amenințările la adresa securității și ordinii publice

„De atunci, Guvernul a fost nevoit să activeze într-un context fără precedent pentru Republica Moldova. Astăzi sunt nevoită să mă prezint din nou în fața dvs. (…) Din păcate, azi nu putem spune stop stării de urgență și nu ne putem întoarce la viața de dinaintea zilei de 24 februarie. Situația excepțională, una cum nici Moldova, nici Europa, nici lumea nu a mai cunoscut de decenii, continuă cu pierderi majore, începând cu vieți distruse sau pierdute”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului.

Prim-ministra și-a argumentat cererea făcând referire la evoluțiile de ultimă oră a situației din regiune, condiționate de desfășurarea războiului din Ucraina, care ar genera în continuare vulnerabilități la adresa securității frontierelor de stat ale Republicii Moldova.

„Tentativa ilegală de anexare a unor teritorii ale statului vecin și riscul de utilizare a unor armamente mai distructive însoțite de intensificarea acțiunilor de tip hibrid ce vizează nemijlocit destabilizarea situației socio-economice în Republica Moldova, ne obligă să avem la dispoziție elementele necesare pentru a reacționa rapid și eficient întru protejarea securității naționale, a vieții cetățenilor noștri și a oamenilor care s-au refugiat în țara noastră”, a mai declarat prim-ministra.

Premierul a declarat că se așteaptă la un vot unanim în Parlament, așa cum s-a întâmplat acum un an, când în Moldova a fost declarată stare de urgență pentru prima dată. De menționat că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a cerut, în debutul ședinței plenare de azi, anularea proiectului de pe ordinea de zi. Potrivit socialistului Vasile Bolea, s Guvernul are toate pârghiile pentru a activa în regim normal.

Amintim că Guvernul a votat, pe 5 octombrie, prelungirea stării de urgență în Republica Moldova cu încă 2 luni. Dacă aleșii locali vor susține solicitarea Executivului, Moldova va intra în stare de urgență începând de mâine, 7 octombrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Legături cu interlopoul „Kitaeț” și chirie ieftină? Investigație Cu Sens despre sediul central al PAS

Sediul central din Chișinău al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, este închiriat de la compania BBK Estate, ai cărei proprietari au avut legături de afaceri cu Mihail Aizin, cunoscut drept „Kitaeț”, o figură a lumii interlope din anii 1990. Potrivit unei investigații publicate de portalul Cu Sens, coproprietarii firmei și structurile afiliate acestora au donat, în total, peste 600 000 de lei partidului, în timp ce liderul PAS, Igor Grosu, susține că nu cunoștea aceste legături.

După alegerile parlamentare din 2025, PAS s-a mutat într-un nou sediu central, situat în centrul istoric al Chișinăului. Clădirea este un monument de importanță locală. Pentru spațiul de aproximativ 445 de metri pătrați, partidul plătește o chirie lunară de 4 500 de euro, echivalentul a circa 10 euro pentru un metru pătrat. Cu Sens a precizat că prețul mediu al chiriilor în această zonă este de aproximativ 15 euro pentru un metru pătrat.

Igor Grosu, liderul PAS și președintele Parlamentului, a explicat că partidul a schimbat sediul deoarece vechiul spațiu devenise prea mic. În ceea ce privește chiria mai mică decât media pieței, acesta a invocat condițiile existente la momentul semnării contractului și durata acestuia. Acordul a fost încheiat în noiembrie 2025, pentru o perioadă de trei ani.

Potrivit investigației, clădirea în care își are sediul PAS aparține companiei BBK Estate, deținută în cote egale de trei oameni de afaceri ale căror activități din trecut au avut legături cu Mihail Aizin, cunoscut în lumea interlopă sub poreclele „Kitaeț” și „Mao”.

Unul dintre coproprietari, Mihail Bux, era descris în articole de presă din 2003 drept un „protejat al Chinezului”. Ulterior, acesta ar fi încercat să facă afaceri cu Oleg Voronin, fiul ex-președintelui Vladimir Voronin. În 2011, Bux a supraviețuit mai multor tentative de asasinat, în contextul unor reglări de conturi din lumea interlopă.

Ceilalți doi coproprietari ai BBK Estate, Aleksandr Bilinkis și Rimma Cleinerman, au deținut împreună cu Mihail Aizin participații directe în companiile Comontel-Grup SRL și Business Market SRL.

Cu Sens a mai constatat că BBK Estate a donat PAS 190 000 de lei în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. Totodată, din fondul electoral al partidului au fost transferați 116 509 lei în conturile companiei, pentru închirierea sediului electoral. Separat, Alexandr Bilinkis a donat personal 24 000 de lei pentru campania PAS în susținerea referendumului privind integrarea europeană.

Comentând investigația, Igor Grosu a declarat că, înainte de semnarea contractului de închiriere, partidul nu a verificat trecutul proprietarilor companiei. El a susținut că nu cunoaște eventualele legături ale acestora cu lumea interlopă din anii 1990. Grosu a confirmat că îl cunoaște personal pe Bilinkis, pe care îl consideră un om de afaceri respectat, filantrop și reprezentant al comunității evreiești.

La rândul său, Alexandr Bilinkis a declarat, într-un răspuns scris pentru Cu Sens, că donațiile făcute de companiile sale către PAS reprezintă o exprimare legală a preferințelor politice. Acesta a confirmat și că a avut anterior afaceri comune cu Mihail Aizin în cadrul companiei Business Market SRL, descriindu-l pe acesta drept „un om de afaceri cunoscut”.

Investigația mai arată că sediul central reprezintă doar o parte din infrastructura PAS. Partidul deține în total 34 de oficii în Republica Moldova, pentru întreținerea cărora cheltuiește aproape 240 000 de lei lunar, adică peste 2,8 milioane de lei anual. Aceste cheltuieli sunt acoperite în principal din subvențiile de la bugetul de stat, care au ajuns la 29 de milioane de lei în 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: