Maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, anunță despre faptul că Giorgi Shagidze își va continua mandatul de Președinte al băncii până la 31 decembrie 2025. În cazul unui IPO de succes al băncii, mandatul va fi prelungit până la 31 decembrie 2026. Decizia de a extinde mandatul lui Giorgi Shagidze urmează a fi supusă aprobărilor corespunzătore. Se anticipează că o decizie de aprobare va fi luată în următoarele zile, asigurând o continuitate fluentă a managementului și a dezvoltării strategice pentru maib.
Din februarie 2021, când Giorgi a preluat leadershipul băncii, maib a trecut printr-o transformare ambițioasă, care a dus la creșterea cotei de piață pe toate segmentele de business, la creșterea performanței financiare și la triplarea numărului de utilizatori ai aplicației mobile, consolidând poziția băncii de lider incontestabil al sistemului bancar din Moldova.
«După o primă fază de succes a transformării, ne-am axat pe o revizuire a priorităților strategice, inclusiv pe planurile noastre de a lista banca la o prestigioasă bursă de valori, precum și de a explora căi de creștere complementare în digital banking. Alături de Giorgi ca Președinte sunt încântat să mă angajez în această nouă etapă de dezvoltare a maib», a declarat Vytautas Plunksnis, Președintele Consiliului băncii.
«Este o onoare pentru mine să continui să conduc maib în această nouă etapă de transformare. Moldova se află acum într-un moment critic, după decizia istorică a Consiliului European din decembrie anul trecut de a deschide negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Fiind banca nr. 1 în țară, vedem o oportunitate extraordinară, dar și o responsabilitate, pentru maib, în acest parcurs de integrare. Fiecare angajat maib a fost esențial pentru succesul pe care l-am obținut și sunt încântat de oportunitatea de a continua să conduc această echipă excepțională», a declarat Giorgi Shagidze, Președintele maib.
«Sunt încântat de oportunitatea de a-l păstra pe Giorgi în echipă și de a continua, sub conducerea sa, agenda noastră de transformare. Maib a demonstrat rezultate cu adevărat spectaculoase în ultimii 3 ani și ne propunem să menținem această dinamică, continuând să creștem nivelul de performanță pe măsură ce ne angajăm în această nouă etapă a dezvoltării noastre», a menționat Vasile Tofan, Președintele Comitetului de nominalizare și remunerare.
Activitatea maib în 2021 — 2023: câteva realizări
• Echipa: Am consolidat echipa, atrăgând noi lideri pentru funcțiile din Finanțe, Business Banking, Resurse Umane, IT și Marketing. Am simplificat structura organizatorică a back office-ului, reducând la trei nivelele de subordonare și schimbând, totodată, aproximativ 40% din membrii echipei de middle management;
• Poziția pe piață: Am crescut cota de piață în segmentul Retail cu 5 puncte procentuale, ajungând la 33,7% și în segmentul Business Banking cu 15 puncte procentuale, ajungând la 37%;
• Performanța financiară: Profitul net în 2023 este cu 70% mai mare decât în 2019 (și de peste 2,3 ori mai mare comparativ cu 2020), în pofida turbulențelor geopolitice din regiune;
• Digital și plăți: Am triplat numărul de clienți în aplicația mobilămaibank, ajungând la 590 000, cu 55% din creditele de consum și 65% din depozitele emise acum prin aplicația mobilă;
• Brand: Am modernizat identitatea de brand, inclusiv renovând 90% din rețeaua de sucursale, îmbunătățind semnificativ experiența clienților și simplificând fluxurile de lucru;
• Guvernare corporativă și risc: Rata creditelor neperformante ale băncii constituie 2,7%, cu un coeficient de acoperire de 180%. Banca a îmbunătățit practicile de guvernare corporativă pentru a se conforma pe deplin cerințelor de guvernare ale Bursei de Valori din Moldova și ale Bursei de Valori din București;
• ESG: Am dezvoltat o foaie de parcurs ESG pe termen lung, lansând primul raport ESG din țară, cu ambiția de a obține un rating ESG deja în acest an;
• Agile: Banca s-a transformat într-o organizație agile, cu echipe decentralizate și centrate pe clienți, stimulând viteza de execuție și inovația. Tranziția a fost susținută în continuare de inaugurarea noului sediu central, maib park, unul de referință în Moldova și un spațiu de lucru modern și inovator, pentru a atrage și reține cei mai buni profesioniști.
Despre maib Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de 34.3% din depozite și 37.4% din credite din întregul sistem bancar la sfârșitul anului 2023. Maib este un creditor disciplinat, cu o rată NPL de 2.7% și este bine capitalizată, cu un CAR de 24.2% la 31 decembrie 2023. Banca are o importanță sistemică pentru țară, deservește aproape o treime din populație și este printre cei mai mari angajatori privați din Moldova, cu o forță de muncă de peste 2,400 de persoane. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor din statele baltice, și Horizon Capital, un fond de investiții privat axat pe piețele emergente.
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (USMF) din Chișinău trebuie să-și revizuiască procesul de verificare a unor documente. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru NM de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în contextul scandalului diplomelor în care este vizată universitatea. Potrivit ministrului, „încă nu este clar dacă diplomele erau false”. „Problema ține de autenticitatea documentelor pe care studenții le aduceau din România și de practica pe care o efectuau acolo”, a spus oficialul.
Într-un interviu pentru NewsMaker, Perciun a fost întrebat dacă Ministerul Educației a desfășurat o anchetă internă în cazul suspiciunilor de rezidențiat fictiv la universitatea din Chișinău.
„În acest caz, încă nu este clar dacă diplomele erau false. Universitatea de Medicină a efectuat o anchetă. Problema ține de autenticitatea documentelor pe care studenții le aduceau din România și de practica pe care o efectuau acolo. Cred că universitatea va modifica procedurile interne și, pe viitor, va verifica mai atent acest aspect”, a răspuns ministrul.
Potrivit lui Perciun, „problema este că fie spitalele din România au emis astfel de documente, fie le-au falsificat complet studenții”. „Oricum ar fi, Universitatea de Medicină trebuie să revizuiască procesul de verificare a unor astfel de documente. Poate ar fi util să se acorde acreditare altor instituții sau să se stabilească o colaborare directă cu spitalele care oferă practica. Sau, eventual, să se elimine complet această posibilitate, astfel încât rezidențiatul să se desfășoare integral”, a mai spus ministrul.
***
Pe 5 noiembrie, Ministerul Public român a anunțat percheziții la sediul unei instituții publice și la locuințe din București și din mai multe județe, într-o anchetă ce vizează medici care au cerut Ministerului Sănătății din România recunoașterea titlurilor de calificare obținute la Universitatea „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, depunând diplome de medic specialist de absolvire a rezidențiatului. Potrivit ministerului, studiile de rezidențiat, ce presupuneau prezență fizică, nu au avut loc în realitate, medicii aflându-se în România, unde lucrau cu normă întreagă. Perchezițiile au fost efectuate „sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii”. Ulterior, Ministerul român al Sănătății a confirmat că perchezițiile au vizat și sediul său.
În aceeași zi, ministrul Sănătății din R. Moldova și fostul rector al universității vizate, Emil Ceban, a declarat că informațiile despre rezidențiat fictiv sunt false. „Dacă un student lipsește mai mult de 2-3 zile, sistemul generează automat o alertă”, a spus Ceban. Tot pe 5 noiembrie, universitatea din R. Moldova a declarat că „s-a autosesizat și va iniția o anchetă internă”.
Pe 7 noiembrie, publicația G4Media a scris că diplomele vizate poartă semnătura lui Emil Ceban. În reacție, Ceban a declarat că a semnat anual mii de diplome și că nu a avut niciodată motive să pună la îndoială autenticitatea lor. Și numele deputatului PAS, Adrian Belîi, a apărut pe unele diplome. Acesta a spus că n-a făcut nimic decât să-și exercite atribuțiile funcționale, conform ordinului sau fișei de post.
Tot pe 7 noiembrie, Emil Ceban a solicitat Centrului Național Anticorupție să investigheze cazul. În aceeași zi, Ceban a spus că diplomele universității se acordă pe baza unui dosar complex, care include și „copia diplomei de studii medicale emisă de autoritatea din statul de origine a rezidentului”. El a precizat că, dacă autoritățile române constată că unele documente eliberate de instituțiile din România nu corespund cerințelor, USMF va revizui dosarele. În același timp, Ceban a spus că, în perioada pandemiei, universitatea a permis desfășurarea unei părți din practica medicală în instituții din țara de origine a rezidenților. Potrivit lui Ceban, în acest sens, rezidenții au prezentat documentația solicitată care atestă că au efectuat activitatea practică în instituții medicale din România.
În Republica Moldova urmează să apară o nouă formațiune politică. Este vorba despre Partidul „Pentru Țară”, care va condus de fostul primar al orașului Basarabeasca, Valentin Cimpoieș.
Congresul de constituire a partidului a avut loc pe 30 noiembrie. În cadrul evenimentului, Cimpoieș a fost ales președinte al „Pentru Țară”.
„Alegerile parlamentare din 2025 au arătat că opoziția de altă dată nu a reușit să ofere țării o alternativă reală. Acest lucru a devenit un semnal de alarmă pentru toți cei care își doresc cu adevărat un viitor bun pentru Moldova. Astăzi este deja evident: avem nevoie de o nouă forță politică – onestă, deschisă și cu adevărat națională”, a transmis Cimpoieș într-o postare pe Facebook, după congres.
El a menționat că Partidul „Pentru Țară” urmează să fie înregistrat oficial la Agenția Servicii Publice (ASP).
Potrivit ASP, actualmente, în Republica Moldova sunt înregistrate 66 de partide politice.
Valentin Cimpoieș
Valentin Cimpoieș a devenit primar de Basarabeasca în urma alegerilor locale din 2015. Acesta a candidat pe lista „Partidului Nostru”, condus de Renato Usatîi. În august 2019, cu două luni înainte de noi alegerile locale, a părăsit rândurile „Partidului Nostru”. A concurat pentru un nou mandat de primar al localității în calitate de candidat independent și a reușit să câștige cursa electorală.
Precizăm că, în martie 2017, Valentin Cimpoieș a fost reținut într-un dosar pentru neglijență în serviciu. Acesta a fost acuzat că nu a întreprins nicio măsură în privința unui caz în care un tată își obliga fiica de 13 ani să presteze servicii sexuale contra cost. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a achitat.
Cum încearcă Moldova să acopere deficitul de profesori și ce schimbări îi așteaptă pe elevi, studenți și instituțiile de învățământ în următorii ani? Când ar putea fi majorate salariile cadrelor didactice și în ce măsură „legea educației” din Găgăuzia este compatibilă cu legislația națională? De ce autoritățile mizează pe atragerea studenților străini din India? Despre toate acestea și multe altele, NewsMaker a discutat cu ministrul Educației, Dan Perciun.
Cum apreciați sistemul educațional din prezent?
Sistemul se află acum în proces de modernizare. Desigur, mai este încă mult de îmbunătățit, dar există progres. În sistem sunt destui specialiști buni, pe care ne putem baza și putem avansa mai departe.
Tudor Mardei | NewsMaker
Anul trecut, ministerul a anunțat crearea unei rețele de școli-model. După ce criterii sunt selectate aceste instituții, este planificată extinderea rețelei și care sunt primele rezultate vizibile până acum?
Acum, în rețea sunt incluse 90 de școli din toată țara: 25 dintre ele se află în Chișinău, restul — în raioane. Pentru primele 35 de școli-model criteriile au fost următoarele: o școală din fiecare raion, existența a minimum 200 de locuri libere. Se presupunea că acestea trebuie să fie instituții mari, cu un număr mare de elevi.
La extinderea rețelei am mărit considerabil numărul școlilor din Chișinău. Am ținut cont ca acestea să fie repartizate uniform pe sectoarele orașului și să includă instituții care au nevoie de reparații capitale semnificative. Scopul a fost să facem aceste școli mai atractive pentru copii și părinți și să reducem încărcătura pe celelalte. În raioane am selectat școli mari, cu rezultate bune.
În 10 școli au fost deja renovate câteva săli de clasă, pentru 30 de școli a fost procurată mobilă nouă pentru clasele primare, majoritatea școlilor au primit tehnică, programe software și alte echipamente necesare pentru digitalizare. Următorul pas este reparația capitală. Primele proiecte tehnice pentru restaurarea completă a școlilor vor fi gata în decembrie. Sperăm ca în martie să începem lucrările și, probabil, primele școli vor fi renovate după mijlocul anului viitor.
Este planificată, pe termen lung, construcția unor școli mari noi?
Având în vedere situația demografică, nu există premise pentru construcția unor școli noi, de aceea punem accentul pe reparația capitală a clădirilor existente. În Chișinău acest lucru ar putea deveni un subiect de discuție, însă am mers pe altă cale și am decis să transmitem două clădiri pregătite pentru utilizare. În oraș ne-am concentrat pe repararea obiectivelor care sunt folosite parțial sau deloc — clădiri cu cadrul și pereții deja gata. Adică nu este vorba despre construcție de la zero, ci despre modernizarea școlilor existente. În același timp, este foarte importantă implicarea consiliului municipal și a primarului, deoarece aceasta este în primul rând responsabilitatea lor. Noi putem ajuta, de aceea transmitem două clădiri, dar obligația principală rămâne a primarului Chișinăului.
Tudor Mardei | NewsMaker
Subiectul privind introducerea camerelor de supraveghere la examenele pentru elevii de clasa a IX-a este discutat de mult timp. Putem aștepta noutăți în acest an?
În acest an camere nu vor fi. Vom acționa după schema de anul trecut: la examen vor fi prezenți observatori, iar verificarea examenelor va fi centralizată. Posibil că în acest an vor apărea centre de examen, unde vor veni elevi din mai multe școli. Decizia privind crearea unor astfel de centre am lăsat-o la discreția fiecărui consiliu raional. Până în februarie vom cunoaște care consilii au decis să deschidă centre raionale. Pentru unele va fi o soluție convenabilă, deoarece în unele școli susțin examenul doar doi, trei sau patru elevi. În acest caz este mai rațional să fie adunați acești elevi într-un singur centru și aduși cu autobuzul școlar. Atunci, pentru monitorizarea examenului nu vor fi necesare cinci persoane, dar va fi suficientă una.
Absolvenții de liceu pot primi „automat” nota 10 la unele discipline ale examenului de bacalaureat, iar din acest an — și la limba română. Ar putea fi aplicat un mecanism similar și pentru elevii clasei a IX-a?
Este posibil. Inițial planificăm să pilotăm sistemul în anul 2026: vom vedea cum va funcționa și care va fi cererea. Deja există propuneri din raioane de a oferi aceeași posibilitate pentru limbile minoritare: găgăuză, ucraineană, bulgară și altele. Este și aceasta o idee interesantă, dar sarcina pentru anul 2026 este să testăm mecanismul pentru limba română în clasa a XII-a, iar apoi să analizăm o posibilă extindere.
Examenul de confirmare a nivelului de stăpânire a limbii române este o noutate pentru Moldova: un astfel de tip de examen lingvistic nu am avut. El este actual atât pentru adulți, cât și pentru elevi. Este un examen unic pentru toți la limba română. El include trei componente: vorbirea orală, audierea și partea scrisă. Formatul corespunde examenelor standard de competență lingvistică, ca la limba franceză, germană, engleză și alte limbi. Pentru noi este o abordare obișnuită, dar pentru limba română este introdusă pentru prima dată.
„Analizăm cum să contracarăm utilizarea inteligenței artificiale la examene”
Dacă vorbim despre sistemul de evaluare, cât de eficient este el astăzi? Există necesitatea sau intenția de a schimba modul în care sunt evaluate cunoștințele elevilor?
Probabil vom merge pe calea introducerii notelor în clasa a patra pentru disciplinele de examen. În acest an pilotăm acest lucru în multe școli, deoarece profesorii și-au exprimat o astfel de dorință, iar noi am discutat îndelung acest subiect cu părinții. Școlile care au dorit să treacă la note în clasa a patra — deoarece acum în clasele primare se folosesc doar descriptori, iar notele încep din clasa a cincea — au primit această posibilitate. În unele școli acest lucru a fost deja implementat în acest an, iar rezultatele sunt deocamdată bune. Cred că în 2026 vom extinde neapărat această practică. În rest, deocamdată nu sunt alte noutăți. De asemenea, analizăm cum să contracarăm utilizarea inteligenței artificiale, în special în universități, pentru ca cunoștințele elevilor să poată fi verificate obiectiv în condițiile unor tehnologii care se schimbă rapid.
Regulamentul privind utilizarea telefoanelor în școli a intrat în vigoare în acest an. Cum se aplică în practică, există deja primele rezultate, au apărut probleme, de exemplu, legate de depozitarea telefoanelor?
Am realizat un sondaj în toate școlile aproximativ la nouă luni după introducerea noului regulament. Marea majoritate a școlilor îl implementează, iar majoritatea nu semnalează probleme. Aproape că nu au fost plângeri. Per ansamblu, sistemul funcționează bine, iar această schimbare a fost implementată cu succes. În același timp, Moldova se află în tendința internațională generală: în multe țări europene deja funcționează o practică similară, iar altele abia încep să o introducă.
„Există momente în care pozițiile noastre nu coincid”
Cum evaluați interacțiunea actuală cu direcția educație a Găgăuziei: există dialog sau persistă tensiunea?
Chiar ieri am fost în Găgăuzia, unde am sărbătorit finalizarea cursurilor de limbă găgăuză. Din bugetul de stat am finanțat un curs suplimentar pentru educatoarele din grădinițe. M-am bucurat să mă întâlnesc cu toți participanții. Cursurile au trezit un interes mare, iar noi planificăm să dezvoltăm această direcție anul viitor, făcând-o mai amplă. Per ansamblu, susținem activ tot ceea ce are legătură cu limba găgăuză. Acolo s-au aflat și reprezentanți ai autorităților locale, cu care am discutat. Desigur, există momente în care pozițiile noastre nu coincid, dar cu direcția educație a fost menținut mereu dialogul — uneori dificil, dar el a existat întotdeauna.
În ce măsură „legea educației” adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei corespunde legislației naționale?
Ceea ce au adoptat ei recent, desigur, nu este o lege constituțională. A mai existat o încercare de a face acest lucru în 2014, dar atunci Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională. De această dată situația va fi similară. Cred că trebuie să analizăm legea în contextul situației electorale actuale din Găgăuzia.
Noi întotdeauna am susținut și vom susține limba găgăuză, inclusiv din bugetul de stat — de la editarea manualelor până la desfășurarea cursurilor și finanțarea diferitelor activități. Întotdeauna salutăm astfel de inițiative, dar dorim ca colegii găgăuzi să manifeste precauție la implementarea prevederilor obligatorii.
În Găgăuzia există patru școli în care această chestiune este deosebit de delicată. O școală bulgară, unde 99% dintre elevi sunt bulgari, de aceea ei studiază limba bulgară ca limbă maternă. În două școli românești aproximativ 25% dintre elevi sunt moldoveni, iar jumătate dintre ei nici măcar nu locuiesc în Găgăuzia, de aceea nu este clar dacă are sens să fie obligați să studieze limba găgăuză. Noi avem o singură limbă obligatorie pentru toți — limba română, iar celelalte sunt studiate ca limbi materne. Pentru cei pentru care limba este maternă, are sens să o învețe, însă impunerea ei altor minorități nu este întotdeauna o practică bună. Cred că colegii din Găgăuzia ar trebui să mai reflecteze o dată asupra acestui subiect.
Tudor Mardei | NewsMaker
În ceea ce privește școlile românești, cât de mare este interesul pentru studiul limbii române în Găgăuzia și există oare necesitatea de a deschide școli românești suplimentare?
Interesul este enorm, și acest lucru ne bucură. Ambele școli sunt supraaglomerate. De aceea, în acest an am oferit școlii Luceafărul o clădire nouă — anterior acolo era o școală profesională, care ne aparținea. Clasele superioare au fost transferate acolo. Până atunci, ele ocupau un spațiu destinat unei grădinițe. Acum condițiile s-au îmbunătățit considerabil, există posibilitatea de a primi încă elevi suplimentari, și ne bucură foarte mult faptul că interesul pentru studierea limbii române continuă să crească.
Este puțin probabil, dar este posibil, ca noi să construim noi școli sau noi blocuri în școlile existente. Per ansamblu însă, strategia este orientată spre dezvoltarea educației multilingve — creșterea numărului de ore în limbile română și găgăuză din contul altor discipline nelingvistice. În această privință există deja o anumită deschidere. Am modificat formula de finanțare, iar acum se discută activ cum poate fi realizat acest lucru în practică și extins.
A retras sau nu Ministerul Educației noul manual de istorie pentru clasa a XII-a, care a provocat scandal și critici din partea multor organizații, inclusiv din partea memorialului israelian al Holocaustului, Yad Vashem?
Nu am retras manualul și nu îl vom retrage. Așa cum am spus deja, am pregătit materiale suplimentare pentru manual — și, cred, acestea au fost deja publicate. Scopul acestei decizii este să asigurăm mai multe informații despre Holocaust. Ne-am îndeplinit obligațiile, dar nu poate fi vorba despre retragerea manualului.
În școlile cu predare în limba rusă există disciplina obligatorie „Istoria și cultura poporului rus”, însă, de exemplu, istoria poporului găgăuz este aproape absentă. Intenționați să revizuiți acest program?
Aceasta este o discuție foarte veche. Încă în anul 2006 s-a decis dezvoltarea disciplinelor monoculturale: pentru fiecare minoritate etnică — propria disciplină, în locul uneia integratoare. La momentul actual nu există o decizie de a modifica această practică de lungă durată, deoarece nu toate minoritățile etnice o susțin. De aceea, aici nu vom impune nimic.
Există o anumită practică și noi o vom urma în continuare. Referitor la această disciplină specifică — „Istoria și cultura poporului rus” — ministerul a făcut un mare pas înainte aproximativ acum doi ani, când pentru prima dată a introdus curriculumul.
Până atunci, disciplina practic nu era reglementată și era plină de elemente de propagandă și de „lume rusă” în cea mai rea manifestare. Pentru prima dată statul a stabilit clar ce poate fi predat la această disciplină și ce nu. În același timp, în program acum există mai multe informații despre contribuția vorbitorilor de limbă rusă și a etnicilor ruși la dezvoltarea Moldovei și a regiunii. Pe acest aspect trebuie pus accentul: disciplina trebuie să vorbească nu despre Rusia, ci despre cultura rusă, în special despre contribuția semnificativă a minorității etnice ruse. Această contribuție a fost importantă și despre ea trebuie să se știe.
Tudor Mardei | NewsMaker
„Orice absolvent al școlii trebuie să poată continua studiile în limba română”
Se prevede dezvoltarea învățământului superior în limba rusă în Moldova și cât de mare este, de fapt, cererea pentru astfel de programe?
Nu există o cerere concretă pentru aceasta. Oamenii se orientează spre grupele rusofone existente, dar mulți vorbitori de limbă rusă obțin cu succes studii superioare în limba română și se integrează complet în procesul educațional. Cred că anume această cale trebuie dezvoltată și trebuie făcut tot posibilul ca, la finalizarea școlii, orice absolvent să poată continua studiile în limba română.
Intenționați să atrageți noi studenți străini? Dacă da, din ce țări?
Acum mizăm pe India, de unde anul acesta a crescut fluxul de studenți. Am desfășurat activ campanii de marketing acolo și de mai multe ori am prezentat universitățile noastre. Trebuie de înțeles că acest proces nu este simplu, deoarece universitățile noastre trebuie să aibă capacitatea de a preda în limba engleză. În prezent plătim cursuri de engleză pentru profesori, traducem materiale didactice și dezvoltăm departamentele corespunzătoare. Aceasta este o direcție importantă, dar deocamdată nu este foarte populară în universități. Nu toți conștientizează că, pe fundalul unui declin demografic rapid, studenții străini reprezintă o șansă pentru menținerea și dezvoltarea sistemului. Am început să investim resurse mari și deja vedem primele rezultate, dar sperăm la unele și mai bune în anii 2027–2028.
Ministerele Educației din Moldova și China au semnat recent un acord de cooperare. Există deja primele rezultate?
Limba chineză este deja studiată în unele școli din Chișinău și în toată țara, interesul față de ea fiind deosebit de mare în capitală. Pe baza unei solicitări am aprobat curriculumul, iar acum limba chineză poate fi aleasă pentru examenul de bacalaureat. Colegii de la Centrul Confucius continuă să ajute cu materiale didactice și cursuri pentru profesori. În următorii ani numărul profesorilor din China va crește, iar pe termen lung se pune accentul pe faptul ca profesorii locali moldoveni să poată preda limba chineză la un nivel înalt.
În acest an de studii, în multe universități a fost introdusă forma de învățământ la distanță. Sunt planificate noi pași în direcția digitalizării universităților?
În ceea ce privește învățământul online, am mizat în primul rând pe studenții străini și pe diaspora moldovenească — două piețe-cheie. În plus, a fost efectuat un volum mare de lucru asupra sistemului eAdmitere: anterior era utilizat doar pentru admiterea la licență, iar anul acesta deja a fost folosit pentru admiterea la programele de masterat. În prezent se finalizează elaborarea unui sistem informațional standardizat pentru prelucrarea datelor tuturor universităților.
Pe lângă aceasta, pornește un proiect mare și interesant. În colaborare cu Ministerul Economiei, Universitatea Tehnică și asociația companiilor IT, am obținut un grant al UE de 5 milioane de euro — proiectul „AI-Antenna” pentru dezvoltarea ecosistemului local de inteligență artificială și conectarea la supercomputerul din Polonia. În anul 2026 vor fi noutăți interesante legate de inteligența artificială.
Cât de acut este în prezent deficitul de cadre didactice în școli și cât de eficientă este politica de majorare a burselor și a plăților pentru munca prin repartizare?
Deficitul de cadre didactice scade. Dacă acum trei ani existau aproximativ 2 mii de locuri vacante, atunci în iunie anul acesta — 1,5 mii. Numărul absolvenților care decid să lucreze prin repartizare crește în fiecare an. În acest an peste 400 de tineri specialiști au mers să lucreze în școli și grădinițe după finalizarea colegiilor și universităților pedagogice. Scopul nostru strategic este să ajungem la 500 de astfel de specialiști și lucrăm activ pentru asta.
Vestea bună este că numărul studenților crește de la an la an. Anul trecut am observat o creștere bună a admiterilor la facultățile pedagogice, iar în acest an rezultatul, în ansamblu, s-a repetat. Se observă o anumită stabilizare și vom analiza măsuri suplimentare pentru creșterea numărului de candidați sau a celor care ulterior merg să lucreze în școli.
Tudor Mardei | NewsMaker
„Posibil că majorări nu vor fi deloc”
După ultima ședință a guvernului, ați anunțat majorarea salariilor pentru cadrele didactice. Federația Sindicală a Educației și Științei din Moldova solicită ca salariul mediu din domeniu să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie. Ce majorare este posibilă în prezent și, pe termen mai lung, când ar putea ministerul să îndeplinească această cerință?
Deocamdată nu este clar cum va fi majorarea de la 1 ianuarie. Posibil ca ea să nu fie deloc. Subiectul este discutat activ în guvern, iar decizia finală va fi anunțată de prim-ministru după adoptare, cel mai probabil săptămâna viitoare.
Pe termen mediu, aducerea salariului mediu din sector la nivelul salariului mediu pe economie este posibilă, deși cu mari dificultăți. Este un obiectiv ambițios și multe vor depinde de ritmurile creșterii economice în următorii 2–4 ani.
În ultima perioadă au fost inițiate mai multe dosare privind corupția și abuzul de serviciu în sistemul educației. Cât de răspândită este această problemă și ce măsuri poate lua ministerul educației pentru a o preveni?
Problema există și înțelegem bine acest lucru. Am salutat acțiunile active ale Centrului Anticorupție și, în opinia mea, este nevoie de și mai multe eforturi pentru reducerea acestui fenomen. Ministerul promovează activ toate inițiativele legate de integritate în sistemul educației. Deja am retras gradele didactice de la două educatoare de grădiniță implicate în încălcări. În prezent, consiliul de etică examinează situația de la liceul „Gheorghe Asachi”. Ne vom implica în limitele posibilităților noastre — anume pentru aceasta a fost creat instrumentul de retragere a gradelor didactice, pe care îl folosim activ. În același timp, subliniem constant că sistemul educațional nu va tolera corupția, în special prin intermediul direcțiilor de educație, pentru ca acestea să promoveze acest principiu și să combată încălcările. Este important ca părinții să sesizeze astfel de cazuri, dacă ele apar.
A fost realizată o anchetă internă după ce organele de drept au deschis un dosar penal privind suspiciuni de rezidențiat fictiv la Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemițanu”?
În acest caz, deocamdată nu este clar dacă diplomele au fost false. Universitatea de Medicină a efectuat o anchetă. Problema ține de autenticitatea documentelor pe care studenții le aduceau din România și de practica pe care ei o efectuau acolo. Cred că universitatea va modifica procedurile interne și în viitor va verifica mai atent acest aspect.
Problema constă în faptul că fie spitalele din România eliberau astfel de documente, fie ele erau falsificate complet chiar de către studenți. În orice caz, Universitatea de Medicină trebuie să revizuiască procesul de verificare a unor astfel de documente. Poate ar trebui acreditate alte instituții sau stabilită o interacțiune directă cu spitalele care oferă practica. Sau chiar închisă complet această posibilitate, astfel încât rezidențiatul să fie efectuat în totalitate aici.
Tudor Mardei | NewsMaker
În luna mai au fost depistate 33 de cazuri de participare a profesorilor moldoveni la „instruiri” organizate în Rusia de organizația „Eurasia”. Cu ce s-a încheiat ancheta și ce măsuri au fost luate pentru a preveni situații similare în viitor?
În primul rând, prin consiliul de etică am trimis tuturor școlilor și profesorilor implicați avertismente personale: dacă astfel de acțiuni se vor repeta, vom retrage gradele didactice. În ceea ce privește șefa direcției din Găgăuzia, care a participat în mod repetat la această „instruire” și la alte evenimente ce promovează organizația criminală „Șor”, aproximativ două-trei săptămâni în urmă i-am retras gradul didactic.
Cum vedeți sistemul educațional peste trei–patru ani și cât de mult se aliniază dezvoltarea acestuia acum obiectivelor integrării europene?
Pentru noi, prioritatea principală este utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru modernizarea instituțiilor de învățământ. Cu acești bani se creează rețeaua școlilor-model, investim și în alte instituții. Aproximativ 60–70 de milioane de euro vor merge către universități pentru modernizarea căminelor și a bazei materiale.
Pe lângă aceasta, pregătim extinderea mobilității academice, astfel încât studenții și profesorii noștri să poată pleca pentru scurt timp, până la un semestru, în țări europene pentru schimb de experiență. La Chișinău va fi creată, de asemenea, o agenție Erasmus. Paralel, ne adaptăm la politica europeană în domeniul cercetării.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) propune înființarea unei comisii parlamentare speciale care să urmărească și să evalueze politicile de reintegrare a țării. Inițiativa se bazează pe experiența comisiei similare create în 2021 și pleacă de la ideea că reintegrarea Republicii Moldova nu este doar un obiectiv politic, ci o obligație constituțională, cu impact direct asupra securității energetice, infrastructurii, economiei și protecției sociale a tuturor cetățenilor, inclusiv celor din regiunea transnistreană.
Potrivit PSRM, fără o comisie parlamentară dedicată, procesul de reintegrare ar rămâne fără un mecanism de monitorizare și dialog politic.
„Având în vedere cadrul constituțional și legal existent, experiența pozitivă a comisiei speciale constituite în 2021, evoluțiile regionale și internaționale, precum și necesitatea protejării drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova de pe întreg teritoriul țării, se consideră absolut necesară reconstituirea, în Legislatura a XII-a, a Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova. Adoptarea proiectului de hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale este, în aceste condiții, nu doar oportună, ci și necesară pentru îndeplinirea rolului constituțional al Parlamentului în domeniul politicii de reintegrare a Republicii Moldova”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Comisia ar urma să examineze periodic politicile și acțiunile Guvernului și ale altor autorități implicate în procesul de reintegrare, să analizeze proiectele de acte normative și să formuleze recomandări pentru comisiile permanente. De asemenea, aceasta va organiza audieri publice, mese rotunde și consultări cu experți, autorități locale, societatea civilă și parteneri internaționali, pentru a promova coerența politicilor și dialogul între părțile implicate.
Nota de fundamentare subliniază că formatul internațional „5+2” este inactiv din 2019, iar Ucraina a anunțat în 2022 că nu va mai participa, ceea ce face necesară o abordare internă consolidată. Deputații PSRM consideră că soluționarea diferendului transnistrean este crucială pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru consolidarea statului de drept, securității și stabilității interne.
Proiectul prevede, totodată, că noua comisie va promova măsuri pentru consolidarea încrederii între cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, va sprijini programe de protecție a drepturilor omului și va asigura accesul la servicii publice, mobilitate, educație și protecție socială pentru locuitorii regiunii transnistrene.
Precizăm că o comisie parlamentară specială pentru monitorizarea și controlul politicilor de reintegrare a Republicii Moldova a fost creată la sfârșitul anului 2021, la propunerea Președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Aceasta a activat pe parcursul Legislaturii 2021-2025, având ca obiectiv monitorizarea situației privind reintegrarea și elaborarea de propuneri și recomandări menite să restabilească încrederea și să apropie cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului.
În prezent, formatul internațional de negocieri „5+2” este inactiv, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Autoritățile de la Chișinău au subliniat în repetate rânduri că reluarea acestui format va fi posibilă doar după încetarea ostilităților și normalizarea relațiilor dintre Kiev și Moscova.
Procesul de reintegrare a revenit în atenția publică odată cu obținerea statutului de țară candidat la Uniunea Europeană. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că discuțiile cu partenerii internaționali, inclusiv Statele Unite și țările europene, vizează elaborarea unui plan de reintegrare, care va fi prezentat public doar după ce va fi complet și fundamentat. Oficialul a subliniat că o reintegrare pașnică și economică ar reprezenta un avantaj major pentru țară și a amintit precedentul Ciprului, menționând însă că Republica Moldova urmărește un model strict pașnic și economic, pentru a putea adera la Uniunea Europeană cu întreg teritoriul său.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moldovenii trebuie să fie precauți în ceea ce privește tentația de a aduce forță de muncă ieftină și, în special, ilegală în țară. Declarația a fost făcută de însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. La ediția din 30 noiembrie a emisiunii „Dimensiunea Diplomatică” de la Moldova 1, el a spus că Statele Unite au suferit din cauza imigrației ilegale și acum se depun „eforturi pentru a identifica acele persoane și a le trimite înapoi în țările de origine”. Potrivit lui Pietrowicz, Moldova este „o țară mică și extrem de vulnerabilă la acest tip de schimbări” și trebuie să fie conștientă „de acest fenomen și de potențialele pericole”.
În timpul emisiunii, Pietrowicz a fost întrebat care sunt proiectele de bază ale SUA pe care le susține în R. Moldova, în ceea ce privește domeniile securității și aplicării legislației în general. El a menționat un program de 15 milioane de dolari pentru îmbunătățirea comunicațiilor serviciilor de securitate din Moldova, în special a serviciilor de urgență, precum și implicarea experților care oferă consultanță autorităților de frontieră pentru consolidarea măsurilor de securitate.
Ulterior, Nick Pietrowicz a vorbit „despre o problemă legată de aplicarea legii, care este importantă pentru Statele Unite”. „În opinia mea, ar trebui să fie importantă și pentru cetățenii Republicii Moldova. În ultimele decenii, Statele Unite au suferit din cauza imigrației ilegale a persoanelor care au intrat ilegal în țară sau care au depășit durata de ședere permisă de viză. Președintele Trump este hotărât să securizeze frontierele noastre, iar guvernul nostru depune eforturi susținute pentru a identifica și a găsi aceste persoane și a le trimite înapoi în țările de origine. (…) Aici, în Republica Moldova, nu vrem să le spunem oamenilor cum să-și conducă țara. Vrem să vă ajutăm dacă guvernul dumneavoastră are o solicitare în acest sens, dar aș sugera ca moldovenii să fie precauți în ceea ce privește pericolele migrației”, a declarat Pietrowicz.
El a mai spus că „moldovenii cunosc foarte bine fenomenul brain drain, cât de mulți moldoveni talentați și străluciți au părăsit Moldova și cum a afectat acest lucru Republica Moldova”. „Ceea ce voi nu ați suferit este ceea ce am văzut noi în Statele Unite. Oamenii vin în țara noastră, lucrează ilegal, încalcă legile și modifică structura națiunii noastre. Așadar, vă îndemnăm să fiți precauți în ceea ce privește tentația de a aduce forță de muncă ieftină și, în special, ilegală. Republica Moldova este o țară mică, este extrem de vulnerabilă la acest tip de schimbări și din nou: nu vrem să vă spunem cum să vă conduceți țara, dar fiți conștienți de acest fenomen și de potențialele pericole”, a mai declarat însărcinatul cu afaceri al SUA în R. Moldova.
