Telegram/„MOLDOVA MARE”

Victoria Furtună, aflată la Mănăstirea Putna, a vorbit despre „Moldova Mare”. Reacția lăcașului (VIDEO)

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a vizitat pe 2 iulie la Mănăstirea Putna din România, unde au avut loc evenimente de comemorare a domnitorului Ștefan cel Mare. Aceasta a publicat un videoclip filmat în incinta lăcașului sfânt, în care a vorbit despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Ulterior, Mănăstirea Putna a comunicat că imaginile video au fost filmate fără autorizație.

Victoria Furtună, alături de mai mulți membri ai partidului său, a fost la Mănăstirea Putna, unde este înmormântat Ștefan cel Mare, în ziua în care s-au împlinit 521 de ani de la decesul domnitorului. Cu acest prilej, în incinta mănăstiri au fost avut loc evenimente de comemorare.

Politiciana a filmat pe teritoriului lăcașului un videoclip în care vorbește despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Imaginile au fost publicate pe rețelele de socializare.

De aici din locul sacrului mormânt ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est sau la vest de Prut, fie în nord sau în sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă. Ștefan cel Mare n-a fost doar un domnitor, ci o forță a unității și a demnității. Sub sceptrul lui s-a născut Moldova Mare hotar sfânt între lumi, scut al creștinismului și a valorilor neamului nostru. (…) Cu credință, cu curaj și cu respect pentru jertfa înaintașilor noștri, vom merge mai departe pentru Moldova Mare, pentru viitorul nostru, al tuturor moldovenilor”, menționează politiciana în înregistrare.

În același timp, la Mănăstirea Putna s-a aflat liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, care este afiliat lui Ilan Șor. El a postat pe canalul său de Telegram un mesaj în care a spus, între altele: „Nu cerem mult. Doar adevăr. Doar libertate. Doar Moldova noastră — așa cum ne-a lăsat-o el (Ștefan cel Mare – n. r.).

Reacția mănăstirii

Pe 3 iulie, Mănăstirea Putna a comunicat că Victoria Furtună și colegii săi de partid nu au fost invitați la evenimentele de comemorare ale domnitorului Ștefan cel Mare.

Ei au filmat acest clip la mănăstire pe ascuns, fără a cere acordul de filmare necesar din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fără să înștiințeze Mănăstirea Putna. La muzeu, în momentul în care un părinte a observat că au desfăcut un trepied și doreau să filmeze profesionist, i-a informat că nu au voie să filmeze fără a îndeplini condițiile de filmare la mănăstire și li s-a spus clar că nu pot folosi în scop politic ce filmaseră până atunci pe ascuns, la care ei au răspuns că filmează în scop privat, fiind excursioniști. Apoi au plecat”, a precizat mănăstirea.

Referitor la declarațiile controversate ale Victoriei Furtună, mănăstirea a declarat: „Pe Urna comemorativă adusă de Mihai Eminescu și studenții care au organizat Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni la Putna, în 1871, aflată azi în Muzeul mănăstirii, marele domn este numit „APĂRĂTORUL EXISTENȚEI ROMÂNE”, și că marele istoric Nicolae Iorga l-a numit pe Sfântul Ștefan „cel mai mare român”. Orice om de bună credință și cu minime informații istorice înțelege procesul istoric care a dus, pe baza unității poporului român, la unirea de stat a românilor. În acest proces, Serbările de la Putna din 1871 și 1904 au avut un rol important”.

Precizăm că „Moldova Mare” face referire la granițele istorice ale acestei regiuni din perioada lui Ștefan cel Mare, care se întindea de la Carpați la Nistru. Aceasta include teritorii aflate astăzi în Republica Moldova, România și Ucraina. Până în prezent, partidul Victoriei Furtună a revendicat oficial doar Bugeacul, o regiune aflată în sudul Ucrainei.

Pe 3 iulie, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a anunțat că va depune plângeri penale împotriva Victoriei Furtună atât în România, cât și în Ucraina, după declarațiile sale despre teritoriul Moldovei istorice. Șalaru o acuză pe fosta procuroră anticorupție de „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Kos, despre procesul de aderare al Moldovei: „Sunteți atât de avansați, încât am folosit pentru prima dată AI pentru a vă ajuta”

Republica Moldova continuă procesul de aderare la Uniunea Europeană, demonstrând progrese rapide în implementarea reformelor și alinierea legislației la standardele europene. Declarația a fost făcută de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu pentru Moldova 1. Potrivit oficialei europene, țara noastră a parcurs cel mai rapid proces de screening din istoria UE, pentru care Uniunea a folosit, pentru prima dată, un program de inteligență artificială.

„Noi am parcurs procesul de screening cel mai rapid din întreaga istorie a Uniunii Europene. Înainte de a începe negocierile, trebuie să analizăm unde se află legislația dumneavoastră în comparație cu cea europeană, unde există lacune și cum trebuie completate acestea. Dumneavoastră sunteți atât de avansați încât, pentru prima dată, am folosit programul de inteligență artificială pentru a vă ajuta să desfășurați acest screening. Screening-ul este deja în derulare”, a declarat Marta Kos.

Comisara a explicat că evaluarea tehnică și legislativă a vizat verificarea conformității legislației moldovenești cu cea europeană și identificarea eventualelor lacune.

„V-ați făcut temele și cred că, la nivel de lucru, vom continua acum în noiembrie. Toate statele membre au oferit undă verde pentru acordarea statutului de țară candidată, atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Acesta este primul și cel mai important pas”, a adăugat oficiala europeană.

Kos a subliniat că aderarea la UE nu marchează finalul reformelor, ci începutul unei responsabilități mai mari.

„În momentul în care țara dumneavoastră va deveni membră, va trebui să continuați să luptați împotriva corupției și să respectați valorile europene”, a precizat comisara.

Referitor la posibilitatea unor perioade de tranziție pentru aplicarea normelor UE, Kos a respins ideea unei Europe cu „state de ranguri diferite” și a subliniat egalitatea tuturor membrilor:

„Nu există state membre de clasa I sau II. În procesul de preaderare, va trebui să vedem ce se întâmplă cu țările care nu respectă statul de drept. Pentru anumite domenii, dacă va fi nevoie de mai mult timp, sau dacă Uniunea Europeană va considera necesar, putem oferi, pe baza tratatului de aderare, o perioadă de tranziție”, a explicat Marta Kos.

Precizăm că aceasta este a patra vizită a Martei Kos în Republica Moldova în anul curent, realizată în contextul publicării Raportului UE pentru extindere 2025, care evidențiază progresul semnificativ al țării în procesul de integrare europeană.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: