Telegram/„MOLDOVA MARE”

Victoria Furtună, aflată la Mănăstirea Putna, a vorbit despre „Moldova Mare”. Reacția lăcașului (VIDEO)

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a vizitat pe 2 iulie la Mănăstirea Putna din România, unde au avut loc evenimente de comemorare a domnitorului Ștefan cel Mare. Aceasta a publicat un videoclip filmat în incinta lăcașului sfânt, în care a vorbit despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Ulterior, Mănăstirea Putna a comunicat că imaginile video au fost filmate fără autorizație.

Victoria Furtună, alături de mai mulți membri ai partidului său, a fost la Mănăstirea Putna, unde este înmormântat Ștefan cel Mare, în ziua în care s-au împlinit 521 de ani de la decesul domnitorului. Cu acest prilej, în incinta mănăstiri au fost avut loc evenimente de comemorare.

Politiciana a filmat pe teritoriului lăcașului un videoclip în care vorbește despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Imaginile au fost publicate pe rețelele de socializare.

De aici din locul sacrului mormânt ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est sau la vest de Prut, fie în nord sau în sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă. Ștefan cel Mare n-a fost doar un domnitor, ci o forță a unității și a demnității. Sub sceptrul lui s-a născut Moldova Mare hotar sfânt între lumi, scut al creștinismului și a valorilor neamului nostru. (…) Cu credință, cu curaj și cu respect pentru jertfa înaintașilor noștri, vom merge mai departe pentru Moldova Mare, pentru viitorul nostru, al tuturor moldovenilor”, menționează politiciana în înregistrare.

În același timp, la Mănăstirea Putna s-a aflat liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, care este afiliat lui Ilan Șor. El a postat pe canalul său de Telegram un mesaj în care a spus, între altele: „Nu cerem mult. Doar adevăr. Doar libertate. Doar Moldova noastră — așa cum ne-a lăsat-o el (Ștefan cel Mare – n. r.).

Reacția mănăstirii

Pe 3 iulie, Mănăstirea Putna a comunicat că Victoria Furtună și colegii săi de partid nu au fost invitați la evenimentele de comemorare ale domnitorului Ștefan cel Mare.

Ei au filmat acest clip la mănăstire pe ascuns, fără a cere acordul de filmare necesar din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fără să înștiințeze Mănăstirea Putna. La muzeu, în momentul în care un părinte a observat că au desfăcut un trepied și doreau să filmeze profesionist, i-a informat că nu au voie să filmeze fără a îndeplini condițiile de filmare la mănăstire și li s-a spus clar că nu pot folosi în scop politic ce filmaseră până atunci pe ascuns, la care ei au răspuns că filmează în scop privat, fiind excursioniști. Apoi au plecat”, a precizat mănăstirea.

Referitor la declarațiile controversate ale Victoriei Furtună, mănăstirea a declarat: „Pe Urna comemorativă adusă de Mihai Eminescu și studenții care au organizat Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni la Putna, în 1871, aflată azi în Muzeul mănăstirii, marele domn este numit „APĂRĂTORUL EXISTENȚEI ROMÂNE”, și că marele istoric Nicolae Iorga l-a numit pe Sfântul Ștefan „cel mai mare român”. Orice om de bună credință și cu minime informații istorice înțelege procesul istoric care a dus, pe baza unității poporului român, la unirea de stat a românilor. În acest proces, Serbările de la Putna din 1871 și 1904 au avut un rol important”.

Precizăm că „Moldova Mare” face referire la granițele istorice ale acestei regiuni din perioada lui Ștefan cel Mare, care se întindea de la Carpați la Nistru. Aceasta include teritorii aflate astăzi în Republica Moldova, România și Ucraina. Până în prezent, partidul Victoriei Furtună a revendicat oficial doar Bugeacul, o regiune aflată în sudul Ucrainei.

Pe 3 iulie, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a anunțat că va depune plângeri penale împotriva Victoriei Furtună atât în România, cât și în Ucraina, după declarațiile sale despre teritoriul Moldovei istorice. Șalaru o acuză pe fosta procuroră anticorupție de „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC News

Trump i-a dat Iranului 10–15 zile pentru a încheia un acord nuclear. Reacție

Președintele SUA, Donald Trump, i-a acordat Teheranului 10-15 zile pentru a ajunge la un „acord substanțial” în domeniul nuclear. În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, bazele americane din regiune vor deveni „ținte legitime”, relatează Deutsche Welle.

Trump a declarat că Iranul riscă acțiuni militare dacă negocierile curente privind programul nuclear se vor încheia fără succes. „Trebuie să încheiem un acord substanțial, altfel vor avea loc lucruri rele”, a spus el, adăugând că îi acordă Teheranului un termen de „10 până la 15 zile”. Vorbind la prima ședință a Consiliului Păcii, Trump a subliniat că, în lipsa unei înțelegeri, Washingtonul ar putea fi nevoit să „facă următorul pas”. Ulterior, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Trump a precizat: „Cred că acest timp va fi suficient – 10, 15 zile, maximum”.

În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, va considera obiectivele militare americane din regiune drept ținte legitime.

Potrivit Reuters, reprezentanța permanentă a Iranului pe lângă ONU a trimis o scrisoare secretarului general al ONU, António Guterres. În scrisoare se menționează că Teheranul nu urmărește războiul, însă „în cazul unei agresiuni militare, Iranul va răspunde ferm și proporțional, exercitând-și dreptul la autoapărare”. Mai departe, se subliniază că „toate bazele, obiectivele și activele forței ostile din regiune vor fi considerate de noi ținte legitime”, precum și că „Statele Unite vor purta întreaga responsabilitate directă pentru orice consecințe imprevizibile și scăpate de sub control”. Iranul a numit retorica lui Trump un semn al „riscului real de agresiune militară” și a avertizat că consecințele vor fi catastrofale pentru regiune și pentru securitatea internațională.

SUA și Iranul au reluat negocierile privind programul nuclear la începutul lunii februarie, cu medierea Omanului – pentru prima dată după războiul de douăsprezece zile dintre Israel și Iran din iunie 2025, în timpul căruia SUA s-au alăturat Israelului și au lovit obiective nucleare iraniene. Al doilea tur de negocieri indirecte a avut loc pe 17 februarie, la Geneva. La finalul acestora, ministrul de externe al Iranului a declarat că părțile au ajuns la un consens asupra „principiilor de bază”, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat că părțile continuă să aibă divergențe pe mai multe subiecte. Trump a spus că negocierile „decurg bine” și a îndemnat Teheranul să se alăture SUA pe „calea spre pace”.

În contextul negocierilor, SUA și-au intensificat brusc prezența militară în regiune. Trump a ordonat trimiterea acolo a unui al doilea portavion, precum și a unor nave și aeronave suplimentare. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a lansat un avertisment dur către Teheran: „Dacă iranienii vor face o greșeală și ne vor ataca, se vor confrunta cu un răspuns pe care nici măcar nu și-l pot imagina”, a declarat el.

***

Pe 19 februarie, cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să renunțe la orice deplasare sau tranzit prin Iran, din cauza riscurilor de securitate care s-au intensificat în regiune. Avertismentul a fost transmis de către Ambasada Republicii Moldova în Republica Islamică Iran, cu reședința la Baku. Pentru cetățenii aflați deja în Iran, instituția diplomatică a recomandat să părăsească țara cât mai curând posibil, folosind rute sigure – fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră prin Republica Turcia sau Republica Armenia, frontiera cu Azerbaidjan fiind în continuare închisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: