Victoria Furtună la CEC

Grupul de inițiativă care o susține la prezidențiale pe fosta procuroară anticorupție Victoria Furtună a depus actele la CEC

Grupul de inițiativă constituit de cetățeni în susținerea candidatei Victoria Furtună la alegerile prezidențiale din toamnă a depus, pe 23 august, documentele la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru înregistrare. 

Comisia Electorală Centrală are la dispoziție 3 zile de la recepționarea documentelor pentru a examina corectitudinea acestora și a emite o hotărâre privind înregistrarea sau refuzul înregistrării grupului de inițiativă.

Potrivit Comisiei, de la începutul perioadei de depunere a cererilor în vederea înregistrării grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, CEC a recepționat alte 11 dosare.

Termenul limită de depunere a cererilor este până pe 31 august 2024.

***

Ex-procurorul anticorupție Victoria Furtună a anunțat pe 30 iulie, de la Tiraspol, că intenționează să candideze la funcția de președinte al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe fundalul unui monument sovietic și al steagului nerecunoscut al regiunii. Furtună a spus atunci că va candida „independent” și s-a arătat sigură de cunoștințele sale „profesionale și abilitățile de lider”. Detalii AICI.

Victoria Furtună a demisionat din funcția de procuror anticorupție pe 11 martie 2024. Ea a acuzat SIS că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. Într-o reacție pentru NM, SIS a menționat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

Pe 12 martie, Procuratura Generală a efectuat percheziții în biroul de lucru al ex-procuroarei Furtună din incinta Procuraturii Anticorupție. Procuratura a confirmat că descinderile au loc în cadrul urmăririi penale pe faptul divulgării intenționate a datelor dintr-un dosar aflat în gestiunea PA. Descinderile au avut loc cu acordul șefei Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin.

Ulterior, Furtună a cerut despăgubiri morale, din partea președintei țării Maia Sandu, în valoare de un milion de lei. Furtună a acuzat-o pe șefa statului că ar fi „defăimat-o intenționat”, în timpul conferinței de presă susținute pe 18 martie, la Președinție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE cere interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Deputat: „Experimentul se încheie aici”

Parlamentul European a adoptat un raport fără valoare legislativă prin care recomandă statelor membre să stabilească vârsta minimă unică de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platforme video și asistenți digitali bazați pe inteligență artificială. Documentul, aprobat de 483 de eurodeputați, exprimă îngrijorarea instituției față de impactul negativ al utilizării intensive a internetului asupra sănătății fizice și psihice a minorilor, relatează DW.

Potrivit propunerii, adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani ar putea accesa astfel de servicii doar cu acordul părinților, ceea ce ar uniformiza regulile existente în prezent în UE, unde standardele diferă de la o țară la alta.

Raportul citează cercetări îngrijorătoare, între care un studiu care arată că aproximativ 25% dintre minorii europeni manifestă un nivel „problematic” de utilizare a smartphone-ului, un comportament asemănător cu dependența. Eurodeputații avertizează că lipsa unor reguli clare permite platformelor online să creeze produse și algoritmi care exploatează vulnerabilitatea copiilor.

„Sunt mândră de acest Parlament — de faptul că putem acționa uniți pentru a-i proteja pe minori online. Le transmitem platformelor un mesaj clar: serviciile voastre nu sunt făcute pentru copii. Iar experimentul se încheie aici”, a declarat raportoarea Kristel Schaldemose, citată de DW.

Deși documentul nu are caracter obligatoriu, el pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre să elaboreze un cadru mai strict pentru protejarea copiilor în mediul digital, în contextul în care preocupările legate de dependența de smartphone-uri, expunerea la conținut dăunător și efectele asupra sănătății mentale se amplifică în întreaga Europă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: