Guvernul Republicii Moldova

Guvernul își asumă răspunderea în fața parlamentului pentru mai multe măsuri de susținere a cetățenilor

Venitul lunar minim garantat pentru familiile cu venituri mici a fost majorat de la 1107 lei până la 1300 lei, pe perioada stării de urgenţă. De asemenea, a fost majorat cuantumul venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil, de la 50% (553 de lei) la 75% (975 de lei). Măsurile se regăsesc legea privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative, asupra căreia guvernul și-a angajat miercuri, 1 aprilie, răspunderea în fața parlamentului.

Potrivit vicepremierului Sergiu Pușcuța, ministru al Finanțelor, pentru familiile beneficiare de ajutor social, al cărui drept expiră în perioada stării de urgență, acesta se va prelungi până a ridicarea stării de urgență. În perioada stării de urgență, solicitanții de ajutor social care nu pot prezenta acte confirmative privind veniturile, terenurile agricole și structura familiei, vor depune o declarație pe proprie răspundere privind veridicitatea datelor din declarație. Aceatsă declarație va fi acceptată pentru examinare privind posibilitatea acordării ajutorului social.

Ajutorul minim de șomaj a fost stabiit la 2775 de lei. În prezent, persoana care se înregistrează în calitate de şomer, dar nu întrunește criteriile de acordare a ajutorului, nu beneficiază de plăți. Prin proiectul asumat, toate persoanele care se vor înregistra la subdiviziunile teritoriale a ocupării forței de muncă vor primi minimum 2775 de lei pe lună.

Totodată, titularii de patentă care şi-au sistat activitatea în perioada stării de urgenţă vor fi scutiți de plată.

Va fi redusă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA, iar termenul de achitare taxelor locale pentru agenţii economici care şi-au sistat activitatea pe perioada stării de urgență va fi prelungit până la 25 iulie.

Guvernul preconizează cheltuieli de circa 320 milioane de lei pentru unele măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător și 264 milioane de lei pentru implementarea unor măsuri de susţinere socială a cetăţenilor, alte 232 milioane de lei fiind preconizate pentru alte măsuri.

Potrivit Constituției, guvernul își poate angaja răspunderea în fața parlamentului asupra unui program, unei declarații de politică generală sau unui proiect de lege. Dacă în termen de trei zile nu este depusă o moțiune de cenzură, votată cu majoritatea de voturi, programul, declarația de politică generală sau proiectul de lege se consideră adoptate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: