Justiție

Hărțuirea online, violența digitală și căsătoria forțată, sancționate mai dur din 2026. Cum vor fi pedepsite

Kiril Sajin
| 30 decembrie, 2025
14:57

În Republica Moldova, din 2026, vor fi înăsprite sancțiunile pentru hărțuire, violență și presiuni în mediul online. Modificările aduse Codului penal introduc pedepse pentru stalking și oferă posibilitatea de a obține, prin instanță, eliminarea materialelor ofensatoare. NewsMaker explică ce se schimbă în legislație și ce riscă persoanele care încalcă noile prevederi.

Hărțuirea online și violența digitală

Una dintre principalele noutăți este introducerea răspunderii penale pentru hărțuirea cibernetică (stalking). În Cod a fost adăugat un nou articol, care va fi aplicat în cazurile de hărțuire sistematică, în urma căreia victima se teme pentru siguranța sa sau a rudelor apropiate. Este vorba despre urmărirea prin utilizarea tehnologiilor informaționale, supravegherea locuinței, a locului de muncă și a altor locuri frecventate de persoană, precum și despre tentativele de a stabili contact – direct sau prin intermediari.

Pentru hărțuire va fi prevăzută o amendă de la 25 de mii la 37,5 mii de lei, între 120 și 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la doi ani de închisoare. Dacă aceleași fapte sunt comise împotriva unui membru al familiei, sancțiunea va fi mai severă: amendă de la 30 de mii la 50 de mii de lei, între 180 și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la trei ani de închisoare.

A fost extins și articolul privind hărțuirea sexuală, astfel încât aceasta va include și hărțuirea online. Totodată, pedepsele au fost înăsprite: în locul sancțiunilor anterioare – amendă de la 25 de mii la 32,5 mii de lei, 120 – 180 de ore de muncă neremunerată sau până la doi ani de închisoare – vor fi aplicate amenzi de la 25 de mii la 50 de mii de lei, între 120 și 240 de ore de muncă neremunerată sau până la patru ani de închisoare.

După intrarea în vigoare a legii, va deveni infracțiune penală și violența digitală în familie. Pentru aceasta va fi prevăzută o pedeapsă de la 150 la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la patru ani de închisoare. În același articol a fost extinsă și noțiunea de violență economică. Astfel, vor fi sancționate interzicerea utilizării bunurilor comune, controlul asupra bunurilor victimei și retragerea banilor din conturile bancare personale fără consimțământ.

Până la zece ani de închisoare pentru căsătoria forțată

Modificările au vizat și articolul privind sclavia și condițiile similare sclaviei. Acesta a fost completat cu un punct referitor la căsătoria forțată. Drept căsătorie forțată va fi considerată constrângerea la căsătorie sau la conviețuire, precum și menținerea unei persoane în astfel de relații prin aplicarea violenței sau a amenințărilor.

Pentru căsătoria forțată va fi prevăzută o pedeapsă de la trei la zece ani de închisoare, cu posibilitatea interdicției de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de până la cinci ani. Dacă într-o căsătorie forțată este constrâns să intre un minor, pedeapsa va fi de la cinci la 12 ani de închisoare.

Materialele ofensatoare vor fi eliminate

În cadrul urmăririi penale, procurorul va putea solicita eliminarea datelor digitale cu conținut ilegal. Acestea vor include informații discriminatorii, date care incită la ură, imagini și materiale video cu caracter sexual sau pornografic, precum și mesaje amenințătoare, obscene, calomnioase, defăimătoare sau alte mesaje ofensatoare.

Procurorul va putea sesiza instanța pentru a obține eliminarea acestor materiale sau blocarea temporară a accesului la ele. Eliminarea va putea fi cerută de la bănuit, învinuit sau inculpat, iar blocarea va fi aplicată până la ștergerea completă a datelor din internet. În funcție de situație, responsabilitatea pentru blocare va reveni furnizorilor de sisteme informaționale sau furnizorilor de acces la internet. Dacă conținutul este plasat pe o resursă a unui furnizor de servicii din străinătate, cerințele vor fi îndeplinite în conformitate cu tratatele internaționale.

Alte modificări

Persoanele vătămate în urma infracțiunilor grave și deosebit de grave împotriva persoanei (inclusiv tortură, infracțiuni cu caracter sexual, violență în familie, trafic de ființe umane) vor fi informate imediat dacă persoana reținută, arestată sau condamnată a fost eliberată ori a evadat din penitenciar. Totodată, victimelor li se va explica ce măsuri de protecție trebuie să adopte. Modificările întăresc și protecția victimelor violenței în familie sau ale infracțiunilor cu caracter sexual: instanța va putea dispune supravegherea electronică a agresorului, iar termenul de aplicare a măsurilor de protecție va fi extins de la trei la șase luni.

O parte dintre modificări vizează activitatea mass-media. În Codul penal au fost introduse norme privind împiedicarea activității mijloacelor de informare în masă, iar în Codul contravențional – prevederi referitoare la ingerința în activitatea mass-media și la insultarea jurnaliștilor. De asemenea, în Codul contravențional a fost inclus un articol privind insultarea funcționarilor din domeniul electoral.

Proiectul de modificări a fost elaborat de un grup de deputați ai partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate”, împreună cu Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie. Documentul a fost înregistrat în Parlament la începutul lunii martie, iar în iulie a fost adoptat în lectura finală. Președinta a promulgat legea pe 11 august, iar pe 14 august aceasta a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Modificările vor intra în vigoare la șase luni de la publicare, pe 14 februarie 2026.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

hărțuire online, justiție, modificări, sancțiuni, top

Știri similare

Politică

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

Viață

Un camion a fost cuprins de flăcări în Chișinău: ce spun pompierii (FOTO/VIDEO)

Viață

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Mihaela Conovali
| 3 mai, 2026
15:08

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.