money.ro

Hărțuirea online, violența digitală și căsătoria forțată, sancționate mai dur din 2026. Cum vor fi pedepsite

În Republica Moldova, din 2026, vor fi înăsprite sancțiunile pentru hărțuire, violență și presiuni în mediul online. Modificările aduse Codului penal introduc pedepse pentru stalking și oferă posibilitatea de a obține, prin instanță, eliminarea materialelor ofensatoare. NewsMaker explică ce se schimbă în legislație și ce riscă persoanele care încalcă noile prevederi.

Hărțuirea online și violența digitală

Una dintre principalele noutăți este introducerea răspunderii penale pentru hărțuirea cibernetică (stalking). În Cod a fost adăugat un nou articol, care va fi aplicat în cazurile de hărțuire sistematică, în urma căreia victima se teme pentru siguranța sa sau a rudelor apropiate. Este vorba despre urmărirea prin utilizarea tehnologiilor informaționale, supravegherea locuinței, a locului de muncă și a altor locuri frecventate de persoană, precum și despre tentativele de a stabili contact – direct sau prin intermediari.

Pentru hărțuire va fi prevăzută o amendă de la 25 de mii la 37,5 mii de lei, între 120 și 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la doi ani de închisoare. Dacă aceleași fapte sunt comise împotriva unui membru al familiei, sancțiunea va fi mai severă: amendă de la 30 de mii la 50 de mii de lei, între 180 și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la trei ani de închisoare.

A fost extins și articolul privind hărțuirea sexuală, astfel încât aceasta va include și hărțuirea online. Totodată, pedepsele au fost înăsprite: în locul sancțiunilor anterioare – amendă de la 25 de mii la 32,5 mii de lei, 120 – 180 de ore de muncă neremunerată sau până la doi ani de închisoare – vor fi aplicate amenzi de la 25 de mii la 50 de mii de lei, între 120 și 240 de ore de muncă neremunerată sau până la patru ani de închisoare.

După intrarea în vigoare a legii, va deveni infracțiune penală și violența digitală în familie. Pentru aceasta va fi prevăzută o pedeapsă de la 150 la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la patru ani de închisoare. În același articol a fost extinsă și noțiunea de violență economică. Astfel, vor fi sancționate interzicerea utilizării bunurilor comune, controlul asupra bunurilor victimei și retragerea banilor din conturile bancare personale fără consimțământ.

Până la zece ani de închisoare pentru căsătoria forțată

Modificările au vizat și articolul privind sclavia și condițiile similare sclaviei. Acesta a fost completat cu un punct referitor la căsătoria forțată. Drept căsătorie forțată va fi considerată constrângerea la căsătorie sau la conviețuire, precum și menținerea unei persoane în astfel de relații prin aplicarea violenței sau a amenințărilor.

Pentru căsătoria forțată va fi prevăzută o pedeapsă de la trei la zece ani de închisoare, cu posibilitatea interdicției de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de până la cinci ani. Dacă într-o căsătorie forțată este constrâns să intre un minor, pedeapsa va fi de la cinci la 12 ani de închisoare.

Materialele ofensatoare vor fi eliminate

În cadrul urmăririi penale, procurorul va putea solicita eliminarea datelor digitale cu conținut ilegal. Acestea vor include informații discriminatorii, date care incită la ură, imagini și materiale video cu caracter sexual sau pornografic, precum și mesaje amenințătoare, obscene, calomnioase, defăimătoare sau alte mesaje ofensatoare.

Procurorul va putea sesiza instanța pentru a obține eliminarea acestor materiale sau blocarea temporară a accesului la ele. Eliminarea va putea fi cerută de la bănuit, învinuit sau inculpat, iar blocarea va fi aplicată până la ștergerea completă a datelor din internet. În funcție de situație, responsabilitatea pentru blocare va reveni furnizorilor de sisteme informaționale sau furnizorilor de acces la internet. Dacă conținutul este plasat pe o resursă a unui furnizor de servicii din străinătate, cerințele vor fi îndeplinite în conformitate cu tratatele internaționale.

Alte modificări

Persoanele vătămate în urma infracțiunilor grave și deosebit de grave împotriva persoanei (inclusiv tortură, infracțiuni cu caracter sexual, violență în familie, trafic de ființe umane) vor fi informate imediat dacă persoana reținută, arestată sau condamnată a fost eliberată ori a evadat din penitenciar. Totodată, victimelor li se va explica ce măsuri de protecție trebuie să adopte. Modificările întăresc și protecția victimelor violenței în familie sau ale infracțiunilor cu caracter sexual: instanța va putea dispune supravegherea electronică a agresorului, iar termenul de aplicare a măsurilor de protecție va fi extins de la trei la șase luni.

O parte dintre modificări vizează activitatea mass-media. În Codul penal au fost introduse norme privind împiedicarea activității mijloacelor de informare în masă, iar în Codul contravențional – prevederi referitoare la ingerința în activitatea mass-media și la insultarea jurnaliștilor. De asemenea, în Codul contravențional a fost inclus un articol privind insultarea funcționarilor din domeniul electoral.

Proiectul de modificări a fost elaborat de un grup de deputați ai partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate”, împreună cu Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie. Documentul a fost înregistrat în Parlament la începutul lunii martie, iar în iulie a fost adoptat în lectura finală. Președinta a promulgat legea pe 11 august, iar pe 14 august aceasta a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Modificările vor intra în vigoare la șase luni de la publicare, pe 14 februarie 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Finanțarea pentru educația incluzivă va fi dublată de la 1 ianuarie 2027. Inițiativa MEC

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune majorarea de la 2% la 4% a ponderii resurselor rezervate educației incluzive din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general. Proiectul de hotărâre se află în prezent în proces de avizare publică, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit unui comunicat al MEC, fondurile vor fi distribuite școlilor în funcție de numărul copiilor care au nevoie de sprijin, tipul și severitatea dizabilității, precum și serviciile specializate necesare.

În prezent, raioanele și municipiile decid cât alocă pentru educația incluzivă, în limita a 2% din transferurile primite. „Din acest motiv, finanțarea diferă de la o regiune la alta și nu reflectă întotdeauna numărul copiilor care au nevoie de ajutor”, a menționat instituția.

Prin noua formulă, 4% din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general va fi rezervat educației incluzive, iar alocațiile pentru fiecare instituție vor fi calculate în funcție de necesitățile concrete ale elevilor. Astfel, școlile în care sunt mai mulți copii care necesită servicii specializate ar urma să primească mai multe resurse.

Finanțarea va fi calculată distinct pentru cadrele didactice de sprijin, psihologi, logopezi, psihopedagogi, interpreți în limbaj mimico-gestual și centrele de resurse pentru educația incluzivă.

Datele MEC arată că, în 2026, în școlile din Republica Moldova învață 4.791 de elevi cu dizabilități, cu 457 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 2.558 au dizabilități severe, 1.561 au dizabilități accentuate, iar 672 – dizabilități medii.

În sistemul de învățământ funcționează 939 de centre de resurse pentru educația incluzivă. Totodată, sunt raportate 1 509 unități de cadre didactice de sprijin, 542 de psihologi, 144 de logopezi și 34 de psihopedagogi.

Potrivit ministerului, noul mecanism urmărește ca accesul copiilor la serviciile de sprijin să nu depindă de localitatea în care aceștia învață. Resursele ar urma să fie distribuite după aceleași criterii la nivel național și corelate cu necesitățile elevilor din fiecare instituție.

Proiectul prevede și măsuri de tranziție pentru școlile care, în urma aplicării noii formule, ar putea primi alocații mai mici. MEC urmează să valideze datele fiecărei instituții, să testeze formula de calcul și să stabilească un nivel minim de finanțare pentru serviciile deja oferite copiilor.

Ministerul a precizat că proiectul are drept scop și alinierea cadrului normativ la modificările operate în Codul educației prin reforma „Restart în educație”, aprobată de Parlament prin Legea nr. 200/2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: