Traseul troleibuzului nr. 36 care circulă până la sensul giratoriu din centrul orașului Ialoveni, va fi prelungit pe o distanță de la până la 3 km. Anunțul a fost făcut de către primarul capitalei Ion Ceban, pe 30 octombrie.
Prelungirea traseului este necesară deoarece în zona respectiva locuiesc un număr mare de cetățeni care nu au acces la transport public, ținând cont că și peste 70% de procente din populația orașului Ialoveni lucrează în capitală, a precizat edilul.
Astfel, din centrul orașului, spre direcția Mileștii Mici, vor fi amenajate încă două stații pe sens până la ieșirea din centrul raional.
„Am primit asigurări ca în decursul a zece zile, cele cinci troleibuze vor circula pe traseul prelungit. În contextul în care numărul de troleibuze nu a fost majorat, se va majora timpul de așteptare cu 7 minute”, a anunțat Ceban.
Pentru securitatea cetățenilor care locuiesc la ieșirea din Ialoveni, dar și a siguranței participanților la traficul rutier, au fost amenajate trei semafoare care vor dirija circulația, amenajate treceri pietonale și aplicate toate marcajele rutiere necesare. Totodată, administrația orașului Ialoveni va amenaja stațiile de așteptare necesare și stația terminus pentru angajații RTEC.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
