Iașiul trimite 100.000 de litri de apă potabilă la Bălți: „Un gest de solidaritate către prietenii noștri”

Primăria Municipiului Iași va trimite 100 de cubitainere cu apă potabilă către ьunicipiul Bălți, ca răspuns la solicitarea primarului Alexandr Petkov. Fiecare cubitainer are o capacitate de 1.000 de litri. Recipientele vor fi transportate în Republica Moldova, unde vor fi umplute cu apă din rețeaua ApaVital din localitatea Măcărești. Informația a fost comunicată de către reprezentanții Primăriei Iași, pentru NewsMaker.

„În paralel, primarul Mihai Chirica face apel către supermarketuri și hypermarketurile care își desfășoară activitatea în Municipiul Iași pentru a dona apă potabilă, în recipiente mari, către cetățenii din Municipiul Bălți afectați de această problemă. În aceeași ordine de idei, Primăria Municipiului Iași face apel la bunăvoința și solidaritatea ieșenilor de a dona apă potabilă pentru locuitorii Municipiului Bălți. Pentru
aceasta, începând de miercuri, 18 martie 2026, vor fi deschise 5 puncte de colectare”,
potrivit comunicatului emis de municipalitate.

Primarul Iașiului, Mihai Chirica, a condamnat atacurile rusești asupra infrastructurii din Ucraina, calificându-le drept acte care depășesc orice limită a umanității. Edilul a subliniat că trimiterea apei potabile către Bălți este un gest de solidaritate și un răspuns concret în sprijinul oamenilor afectați.

„Invazia rusă a depășit orice limită a umanității, transformându-se într-un asalt cinic împotriva oamenilor nevinovați. Recentul atac asupra unei hidrocentrale de pe Nistru, din Ucraina, care a lăsat fără apă potabilă localități întregi inclusiv din Republica Moldova, este dovada unei mari cruzimi. În fața acestui rău, datoria noastră, a oamenilor de bine, este să ne unim și să acționăm. Astăzi, transmitem un gest de solidaritate către prietenii noștri din municipiul Bălți. Acest transport de apă pe care îl trimitem este răspunsul nostru în fața distrugerii. Suntem alături de locuitorii din Bălți și rămânem uniți împotriva oricărei forme de agresiune”, a declarat primarul Mihai Chirica.

Comunicat Ajutoare Apa Potabila Balti by dumitrupetruleac03

Amintim că pe 16 martie, primarul orașului Bălți, Alexandr Petkov, a anunțat că orașul Bălți va primi în scurt timp un convoi umanitar de cisterne cu apă potabilă din partea municipiului Iași, după ce alimentarea din Nistru a fost suspendată din cauza poluării râului cu produse petroliere. Edilul a apreciat că „astfel de momente ne arată cât de importantă este solidaritatea între orașe și oameni.Sunt sigur că vom depăși cu demnitate și această perioadă dificilă”.

***

Pe 10 martie, în Nistru a fost depistată o substanță petrolieră în amonte de localitatea Naslavcea. Ministrul Mediului a declarat că în Chișinău nu a ajuns această apă.

Pe 12 martie, Kievul comunicat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Studiu: Deși șapte din zece moldoveni sunt îngrijorați de starea mediului, doar 30% colectează deșeurile separat

Peste jumătate dintre respondenții unui sondaj se consideră informați despre problemele de mediu. Alți 44% se declară puțin sau deloc informați. Șapte din zece sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova. În același timp, doar 30% colectează deșeurile separat. Datele se regăsesc în Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat pe 18 martie.

Potrivit cercetării, peste jumătate dintre respondenți, 55%, se consideră informați despre problemele de mediu, în timp ce 44% se declară puțin sau deloc informați.

Șapte din zece moldoveni sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova. Un nivel mai ridicat de îngrijorare este manifestat de femei, persoanele de vârstă medie și înaintată, cei care locuiesc în case la sol și persoanele din mediul urban.

Printre comportamentele adoptate de 7 din 10 respondenți se numără mersul pe jos, utilizarea rațională a energiei și a apei, precum și evacuarea deșeurilor în locuri special amenajate. În schimb, practicile dependente de infrastructură sunt mai puțin răspândite: reciclarea plasticului (34%), colectarea separată a deșeurilor (30%), utilizarea mai frecventă a transportului public (31%) și repararea electrocasnicelor (27%).

Cei mai mulți, 79% dintre respondenți, au evaluat pozitiv serviciile de alimentare cu apă, 74% – serviciile de evacuare și gestionare a deșeurilor, 71% – curățenia și salubrizarea localității. La polul opus, cele mai mari nemulțumiri sunt față de drumuri și trotuare – 43% și canalizare – 49%.

NM by mihaelaconovali25

Barometrul a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, la comanda PNUD Moldova, prin intermediul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1335 de persoane adulte, datele fiind colectate în perioada 21 noiembrie – 9 decembrie 2025, prin interviuri la domiciliu. Sondajul are o marjă de eroare de ±2,7%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: