IFC va susține FinComBank în vederea atragerii investițiilor în Moldova pentru dezvoltarea acesteia în urma COVID-19

Pentru a ajuta instituțiile financiare să depășească criza în urma pandemiei COVID-19, IFC va susține FinComBank în eforturile sale de a îmbunătăți practicile de management al riscului și de a-și consolida activitățile bancare de bază. Acest lucru va ajuta la depășirea deficitului de resurse, cu care se confruntă microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) autohtoni și va contribui la menținerea stabilității economice în țară.

Potrivit Băncii Mondiale,  Moldova se numără printre una din cele mai afectate țări din Europa de COVID-19, cu o scădere a PIB-ului de 7% în 2020. Riscul de credit continuă să reprezinte o amenințare semnificativă la adresa stabilității sectorului bancar. Ca răspuns, guvernul a introdus o serie de măsuri pentru a stimula redresarea sectorului privat prin reforme structurale.

Contribuind la eforturile guvernului, IFC va consilia FinComBank cu privire la creșterea sa durabilă, sporirea performanțelor Băncii și alinierea strategiilor de management al riscului la standardele internaționale. Acest lucru va permite Băncii să majoreze volumul creditelor pentru întreprinderile mici din Moldova și să sporească calitatea de deservire.

De asemenea, IFC va susține Banca în dezvoltarea instrumentelor de management al riscului financiar și operațional, care vor asigura un nivel suficient de capital pentru a face față viitoarelor crize. Acest lucru va consolida rezistența FinComBank la consecințele pandemiei COVID-19, permițându-i să devină mai puternic.

„Schimbările și transformările care au loc la nivel global și local modifică, de asemenea, cerințele interne și externe ale Băncii în ceea ce privește eficiența, transparența și conformitatea cu cerințele de reglementare. Parteneriatul cu cea mai mare instituție financiară internațională, IFC, ne va ajuta să actualizăm și să îmbunătățim structura și modelul de afaceri al Băncii, pentru a ne adapta cu ușurință la un mediu în continuă schimbare, inclusiv la inovațiile tehnologice rapide, și fiind în același timp la nivelul așteptărilor clienților noștri”, a declarat Dana Scripnic, Președintele Interimar al Comitetului de Conducere FinComBank S.A.

Proiectul de consiliere se bazează pe IFC Europe and Central Asia Covid Response Diagnostic Program lansat la începutul anului 2021.

Rolul sectorului bancar este esențial pentru accelerarea creșterii economice în Moldova”, a declarat Jason Pellmar, Director Regional IFC pentru Ucraina, Belarus și Moldova. „Parteneriatul nostru cu FinComBank va contribui la construirea unui model bancar sustenabil bazat pe cele mai bune practici internaționale, esențiale pentru a atrage investiții pe termen lung. Acest proiect este o componentă cheie a programului nostru de țară mai larg, orientat spre îmbunătățirea mediului de afaceri al țării, astfel încât să promoveze o redresare economică incluzivă și rezistentă.”

Activitatea de investiții și consiliere a IFC în Moldova se bazează pe mai mult de un deceniu de experiență în diverse sectoare și este aliniată cu World Bank’s Country Partnership Framework, care sprijină tranziția țărilor către un nou model de dezvoltare, mai durabil și incluziv, prin consiliere, finanțare și parteneriate.

 IFC — membru World Bank Group— cea mai mare instituție de dezvoltare globală axată pe sectorul privat de pe piețele emergente. Activează în peste 100 de țări și folosește capitalul, experiența și influența sa pentru a crea piețe și oportunități noi în țările în curs de dezvoltare. În anul fiscal 2021, IFC a înregistrat un record de 31,5 miliarde de dolari finanțate către companii private și instituții financiare din țările în curs de dezvoltare, demonstrând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme și de a stimula prosperitatea comună, pe măsură ce economiile se confruntă cu impactul pandemiei de COVID-19. Pentru mai multe informații, accesați www.ifc.org.

FinComBank S.A. a fost fondată în 1993 și este una dintre băncile comerciale din Republica Moldova, care ocupă poziția de lider pe piață bancară autohtonă. FinComBank S.A. oferă o gamă largă de servicii bancare atât pentru clienții locali, cât și străini. Printre clienții FinComBank S.A. se numără persoane fizice, întreprinderi micro-, mici și mijlocii, precum și întreprinderi mari din principalele sectoare ale economiei țării. Pe parcursul mai multor ani banca  colaborează cu succes cu Banca Mondială, Fondul European pentru Europa de Sud-Est (European Fund for Southeast Europe), Corporaţia pentru investiţii străine private (Overseas Private Investment Corporation (OPIC). FinComBank este membru al Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltarea Businessului Agricol (IFAD), al Proiectului de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP), precum şi al Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, faza I și II (PACI, PACII). Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați www.fincombank.com.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

multimedia.parlament.md

Aprobat în parlament: Dumitru Alaiba devine membru al Consiliului de supraveghere al BNM. Ce salariu va primi

Fostul ministrul al Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba a fost numit în funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 56 de deputați.

Dumitru Alaiba este licențiat în domeniul finanțelor și, în 2005, a obținut diploma de master în „International Project Management” de la Universitatea de Științe Aplicate din Rovaniemi, Finlanda. În perioada guvernării PAS, între noiembrie 2022 și martie 2025, Dumitru Alaiba a fost viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Anterior, fusese deputat PAS și președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului.

Consiliul de supraveghere al BNM este constituit din șapte membri, care au un mandat de șapte ani. Potrivit Legii cu privire la Banca Națională, Consiliul de supraveghere este responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale. Printre atribuţii sunt: aprobarea raportului anual şi a situaţiilor financiare anuale, adoptarea, verificarea şi evaluarea standardelor sistemului de control intern etc.

Potrivit unui material realizat de Anticorupție.md, membrii Consiliului de supraveghere al BNM au avut, în 2024, salarii cuprinse între circa 2 milioane și 770 000 de lei.

4,6 milioane de colete livrate, 7 oficii noi, rebranding și premiul Notorium Brand Awards — rezultatele Nova Post Moldova pentru prima jumătate a anului 2025

În prima jumătate a anului 2025, Nova Post în Moldova a înregistrat o creștere stabilă a principalilor indicatori. Numărul livrărilor a ajuns la 4,6 milioane — cu 305,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Volumul total al impozitelor achitate la bugetul de stat al Republicii Moldova a constituit 26,5 milioane de lei.

Nova Post livrează colete prin toată Moldova și peste hotare. În primele șase luni, numărul livrărilor interne a depășit 396 de mii — cu 7,5% mai mult față de anul trecut. Livrările internaționale au crescut de aproape 6 ori, atingând cifra de 4,2 milioane. Cel mai frecvent, clienții primesc comenzi din China, SUA, România și Ucraina — în principal de pe platformele Temu, Joom, Aliexpress, iHerb, Zapatos, Trendyol și MakeUp.

Ca răspuns la cererea tot mai mare, Nova Post investește activ în infrastructură. În prima jumătate a anului, compania a anunțat extinderea rețelei de parteneri și a invitat antreprenorii să devină parte a grupului internațional de companii Nova. Astfel, în primele șase luni au fost deschise șapte oficii noi, dintre care trei oficii partenere în orașele Nisporeni, Drochia și Varnița.

Totodată, Nova Post deține poziții de lider în ceea ce privește numărul de poștomate și rămâne singurul operator logistic din țară care livrează colete la punctele de eliberare. În iulie 2025, rețeaua companiei în Moldova include 37 de oficii, 83 de puncte de eliberare, 260 de poștomate și 3 terminale de sortare.

Un moment important în dezvoltarea companiei în primul semestru a fost rebrandingul. Nova Poshta, care activa în Moldova de peste 10 ani, a devenit Nova Post și a început integrarea într-un sistem european unic, prezent deja în 15 țări din Europa.

„Devenim o parte integrantă a rețelei europene Nova Post. Acest lucru ne va permite să lansăm noi servicii, să extindem capacitățile logistice și să conectăm Moldova cu alte țări din Europa și din lume”, a declarat Serhii Shapran, CEO Nova Post Moldova.

În acest an, compania a fost apreciată și de consumatorii din Republica Moldova — Nova Post a câștigat premiul Notorium Brand Awards la categoria „Servicii poștale și de curierat”.

Pe lângă dezvoltarea afacerii, compania s-a alăturat inițiativelor ecologice. Nova Post a devenit partener al proiectului de împădurire a Republicii Moldova, inițiat de Ministerul Mediului și postul de televiziune JurnalTV. În cadrul acestui proiect, echipa companiei, împreună cu voluntarii, au plantat mii de arbori pe o suprafață de 30 de hectare.


kremlin.ru

Rusia și Belarus dedică 75 de pagini Moldovei, într-un raport despre drepturile omului. Dodon, printre cei mai citați

Considerate vinovate pentru încălcarea drepturilor omului și în timp ce sunt acuzate că își continuă eforturile de eliminare a societății civile în țările lor, Rusia și Belarus au decis să analizeze situația drepturilor omului în mai multe state, inclusiv în Republica Moldova. Ministerele de Externe ale celor două țări au dedicat 75 de pagini Republicii Moldova într-un raport. Acestea susțin că „situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze” și îi citează în raport pe Dodon, Nesterovschi sau pe Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei.

„Situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze”, a comunicat, pe 9 iulie, Ministerul de Externe al Rusiei, cu referire la raport. „După începerea de către Rusia a operațiunii militare speciale pentru denazificarea și demilitarizarea Ucrainei și protejarea populației pașnice din Donbas, în Moldova, în general, s-au înregistrat schimbări în rău pentru cetățenii ruși și locuitorii vorbitori de limbă rusă”, a mai declarat ministerul rus. Documentul propriu-zis a fost publicat pe 24 iunie curent. 

În raport, Republicii Moldova i-au fost dedicate 75 de pagini. În total, raportul are în jur de 1800 de pagini.

Referindu-se la situația din țara noastră, ministerele din Rusia și Belarus l-au citat sau menționat pe socialistul Igor Dodon de nouă ori. În raport au fost menționați și Victor Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei, deputatul Alexandr Nesterovschi, dat în urmărire internațională după condamnarea la 12 ani de închisoare, precum și deputata comunistă Diana Caraman.

În debutul raportului se menționează că „forțele aflate la guvernare duc țara spre un colaps economic total, către o dependență completă de instituțiile financiare occidentale și spre o catastrofă demografică”. 

Ministerele de Externe ale Rusiei și Belarusului s-au referit în raport inclusiv la „atitudinea statului față de propria istorie și identitate”, menționând că „ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova este o copie fidelă a proceselor observate în Ucraina”. „Chișinăul depune toate eforturile pentru a rupe legăturile istorice dintre Rusia și Moldova, ale căror culturi sunt reciproc apropiate”, se comunică în document. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Ministerele Rusiei și Belarusului s-au referit și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, menționând că acestea au fost „evenimentele politice centrale ale anului trecut în republică”. „Campania electorală a fost caracterizată de un număr fără precedent de încălcări și falsificări, precum și de represalii în masă împotriva opoziției și a mass-media independente”, se arată în raportul celor două ministere. Iar printre încălcări acestea menționează faptul că „nu i-au permis lui Vasile Bolea, din blocul „Victoria”, să se înregistreze drept candidat la funcția de președinte”. 

Cele două ministere au mai spus că „la adresa de email a Ambasadei Rusiei din Chișinău ajung plângeri din partea cetățenilor vorbitori de limbă rusă, care semnalează discriminarea lor atunci când se adresează instituțiilor de stat și municipale, deoarece funcționarii moldoveni au refuzat să comunice și să ia în considerare cererile cetățenilor în limba rusă”. 

Totodată, au vorbit despre „proceduri de verificare și interogatorii îndelungate și riguroase” pentru rușii care vin în Moldova sau „practica distructivă de a interzice intrarea în Moldova a cetățenilor Federației Ruse și conaționalilor ruși care locuiesc în Republica Moldova”. 

Cele două ministere s-au referit și la faptul că pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. 

„Aceste modificări legislative au provocat nemulțumirea unei părți a societății moldovenești. Printre cei care s-au opus interdicției s-a numărat și fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon, care a calificat-o drept neconstituțională. El a participat la evenimentele festive dedicate zilei de 9 mai și a purtat în mod demonstrativ panglica Sfântului Gheorghe. Pentru aceasta, politicianul a fost amendat. (…) Găgăuzia s-a pronunțat, de asemenea, împotriva interdicției de a purta panglica Sfântului Gheorghe”, se arată în raport.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova nu au reacționat deocamdată la raportul publicat de Rusia și Belarus.

***

Conform datelor portalului Our World in Data pentru anul 2025, indicele drepturilor omului V-Dem (Varieties of Democracy) este de 0,87 în Moldova, 0,26 în Rusia și 0,21 în Belarus. Aceste valori reflectă diferențele în nivelul respectării drepturilor și libertăților fundamentale în aceste țări.

Indicele drepturilor omului V-Dem evaluează gradul de respectare a drepturilor și libertăților de bază în diferite țări, inclusiv protecția împotriva torturii, omorurilor politice și muncii forțate, dreptul de proprietate, precum și libertatea de mișcare, religie, exprimare și asociere. Valorile variază de la 0 la 1, unde 1 corespunde celui mai înalt nivel de respectare a drepturilor.

***

Declarațiile Ministerului rus de Externe cu referire la raportul comun cu Belarus au fost făcute în aceeași zi cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a emis două hotărâri în dosarele împotriva Rusiei. În prima decizie, instanța a recunoscut Moscova responsabilă pentru prăbușirea unui avion în urma căreia au murit 298 de persoane. În cea de-a doua hotărâre se precizează că Rusia a încălcat dreptul internațional în timpul războiului din Ucraina. Este primul caz în care o instanță internațională recunoaște Moscova responsabilă atât pentru doborârea avionului, cât și pentru încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei totale din Ucraina din 2022.

Mai precizăm că, în luna mai 2025, Consiliul European a impus măsuri restrictive împotriva mai multor persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, reprimarea opoziției democratice și activități care subminează grav statul de drept în Rusia. Au fost vizați de aceste măsuri membri ai sistemului judiciar rus: judecători, procurori, reprezentanți ai Curții Supreme a Federației Ruse și ai instanțelor regionale, precum și membri ai Comisiei de Anchetă implicați în fabricarea unor cauze împotriva mai multor activiști.

În contextul Belarusului, în 2025, la cea de-a 58-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, desfășurată la Geneva, s-a comunicat că, în anul 2024, peste 7.500 de persoane au fost judecate pe baza unor acuzații motivate politic. Totodată, s-a raportat că, înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, autoritățile belaruse și-au continuat eforturile de eliminare a societății civile și a spațiului democratic de orice sursă potențială de disidență. În același an, au fost lichidate încă 228 de organizații ale societății civile. În plus, 87 de organizații și 1.168 de persoane au fost incluse pe listele de „extremiști”, ceea ce atrage după sine urmărirea penală.

Mai precizăm că, pe 10 iulie, se împlinesc 1 233 de zile de la lansarea invaziei la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei. Anterior, Parlamentul European l-a acuzat pe Alexandr Lukașenko că a participat la invazia Federației Ruse în Ucraina, prin furnizarea munițiilor și echipamentelor trupelor ruse, precum și prin deportarea forțată a copiilor ucraineni. Potrivit datelor ONU, raportate în martie 2025, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, în Ucraina au murit peste 12.700 de civili. Aproximativ 669 de copii ucraineni au fost uciși, iar 1 833 au fost răniți.

NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin, în fața CSP, după ce a ratat Vettingul pentru că și-a dat demisia: „O măsură nedreaptă”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, contestă raportul comisiei de evaluare a procurorilor – Vetting – care stabilește că nu a promovat verificarea, deoarece și-a dat demisia după începerea procesului de evaluare. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat concluzia comisiei și a ascultat argumentele fostei șefe a PA în cadrul ședinței din 10 iulie.

La începutul ședinței, Dragalin a cerut recuzarea unui membru al CSP, Andrei Cebotari. Ea a considerat că acesta are o atitudine părtinitoare față de ea și a invocat comentariile nepotrivite pe care acesta le-ar fi făcut pe rețelele sociale.

„Temeiul cererii de recuzare este faptul că domnul Andrei Cebotari și-a exprimat în mod public, sistematic și repetat o opinie extrem de ostilă și părtinitoare la adresa mea, inclusiv prin publicații accesibile publicului pe rețelele sociale. Mai mult, a refuzat nejustificat să se prezinte în calitate de martor într-un dosar penal în care fusese citat legal. Acest lucru demonstrează lipsă evidentă de respect și părtinire față de mine”, a declarat Drăgălin.

La rândul său, Cebotari a declarat că citația i-a fost înmânată cu încălcarea procedurii, iar comentariile sale la adresa Veronicăi Drăgălin au fost doar o reacție la acuzațiile publice ale acesteia, pe care le consideră neadevărate. Cu toate acestea, majoritatea membrilor CSP au admis cererea de recuzare înaintată de Dragalin.

După aceasta, Veronica Dragalin a cerut respingerea raportului comisiei și încetarea procedurii de evaluare în privința sa, fără ca demisia voluntară să fie considerată echivalentă cu nepromovarea verificării. De asemenea, ea susține că nu ar trebui să i se aplice restricțiile asociate — interdicția de a ocupa funcții publice și de a activa în sistemul justiției timp de 5 până la 7 ani.

Dragalin și-a motivat solicitarea prin faptul că „aplicarea formală și strictă a literei legii, fără a ține cont de scopul acesteia și de consecințele concrete, poate duce la rezultate absurde și contravine atât principiului proporționalității, cât și celui al raționalității”.

„Instituțiile statului au obligația nu doar să respecte litera legii, ci și să evite interpretările mecanice care contrazic sensul juridic sănătos și interesul public, pentru ca un act administrativ să fie echitabil și logic. Solicit aplicarea legii într-un mod rezonabil și proporțional. În cazul meu, interzicerea ocupării oricărei funcții publice timp de cel puțin cinci ani doar pentru faptul că am demisionat este o măsură excesivă și nedreaptă. Comisia nu a constatat nicio încălcare a criteriilor de integritate din partea mea”, a argumentat Dragalin.

În cele din urmă, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis că au nevoie de timp suplimentar pentru a examina argumentele prezentate de fosta șefă a PA și materialele dosarului. Decizia finală urmează să fie luată la următoarea ședință.

Amintim că șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și-a depus demisia pe 19 februarie, solicitând încetarea mandatului la data de 21 martie. Ea a declarat că „simte responsabilitatea față de cetățeni, dar a decis să pună interesul țării mai presus de orice alt interes sau obligație”. Dragalin și-a exprimat speranța că plecarea sa va opri promovarea proiectului de lege privind fuziunea dintre Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: