Facebook/Igor Munteanu

Igor Munteanu nu a fost înregistrat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova

Comisia Electorală Centrală a respins, în cadrul ședinței din 24 septembrie, cererea lui Igor Munteanu de înregistrare la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Motivul este că după invalidarea semnăturilor neconforme în susținerea lui la scrutinul prezidențial numărul acestora s-a redus sub pragul minim – 15 000 – pentru a fi înregistrat în calitate de concurent electoral. 

Comisia Electorală Centrală a examinat proiectul de hotărâre cu privire la cererea de înregistrare a lui Igor Munteanu în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, desemnat de Coaliția pentru Unitate și Bunăstare. Proiectul a fost prezentat de membrul CEC, Mircea Catîrău.

Potrivit documentului, Igor Munteanu a depus 612 liste de subscripție, care conțineau 17 537 de semnături în susținerea sa la alegerile prezidențiale, colectate din 22 de unități administrativ teritoriale de nivelul al doilea.

CEC a verificat 611 liste de subscripție pe suport de hârtie, care conțineau 17 352 de semnături, și încă trei liste de subscripție electronice cu cinci semnături. O listă de subscripție pe suport de hârtie a fost exclusă fiindcă aceasta aparținea altui candidat la scrutinul prezidențial – Victoria Furtună. CEC a informat-o pe Rodica Grama, conducătoarea grupului de inițiativă al CUB, care a colectat semnăturile, despre această situație. Aceasta a explicat că, pe parcursul perioadei de colectare a semnăturilor, unii membri ai grupul de inițiativă au returnat listele de subscripție goale, motivând că nu au capacitatea de a continua procesul. Potrivit ei, posibil, printre listele returnate a fost inserată și cea străină, „fie intenționat, fie din neatenția colectorului”, care ar fi putut fi implicat în paralel, clandestin, în procesul de adunare a semnăturilor și pentru alt candidat.

În urma controlului s-a stabilit că doar listele de subscripție din 12 unități administrativ teritorial de nivelul al doilea întrunesc condițiile de validitate privind numărul minim de 600 de semnături ale susținătorilor. Listele de subscripție din celelalte 10 unități administrativ teritoriale de nivelul al doilea nu au întrunit criteriul de validitate privind numărul minim de 600 de semnături, după ce mai multe semnături de pe acestea au fost declarate nevalabile.

Astfel, dintr-un total de 17 357 de semnături verificate, 2 530 au fost declarate nevalabile, ceea ce a lăsat doar 14 827 semnături valabile. Acest număr este sub pragul minim de 15 000 de semnături necesare pentru înregistrarea de candidat la alegerile prezidențiale.

În proiectul de hotărâre s-a indicat că motivul respingerii cererii de înregistrare a lui Igor Munteanu la alegerile prezidențiale este faptul că nu a fost întrunit numărul minim de semnături necesare pentru acest lucru. Iar vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a propus ca în dispozitiv să fie inclus faptul că cererea a fost respinsă și pentru că nu a fost respectată nici condiția privind colectarea numărului minim de semnături în susținerea candidatului desemnat care provin din cel puțin jumătate din numărul unitățile administrativ teritoriale de nivelul al doilea din țară.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu vot unanim de către cei nouă membri CEC.

Decizia autorității electorale poate fi contestată în termen de trei zile la Curtea de Apel Chișinău.

Igor Munteanu

Precizăm că Igor Munteanu este fondatorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. În 2010, a fost numit în funcția de ambasador al Republicii Moldova în SUA, ulterior devenind ambasador prin cumul și în Canada, Mexic și Brazlia. Este rechemat din funcție, mai întâi, din Mexic în 2013, iar în 2015, și din cea de ambasador al SUA, Canadei și Brazilia. S-a întâmplat pe vremea premierului Chiril Gaburici.

Între 2019-2021, a fost deputat, intrând în Parlamentul Republicii Moldova pe lista națională a ex-Blocului ACUM. După ce formațiunile care constituiau Blocul ACUM s-au divizat în fracțiuni, Igor Munteanu a devenit deputat al Platformei DA.

În 2022, Igor Munteanu a fondat și preluat conducerea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare.

În aprilie 2024, CUB, Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașilor și Comunelor au format Blocul „Împreună”. Cu toate acestea, pe 9 august, la câteva zile după ce Blocul „Împreună” l-a desemnat pe ex-deputatul Octavian Țîcu în calitate de candidat la alegerile pentru funcția de președinte, Igor Munteanu a anunțat că CUB părăsește blocul și își retrage susținerea pentru pretentendul acestuia la prezidențiale. Menționăm că candidatul Blocului „Împreună” a fost desemnat în urma unui scrutin intern, la care a concurat inclusiv Igor Munteanu.

***

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor avea loc în data de 20 octombrie. Concomitent se va desfășura referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ibric, șal de cașmir și beretă din blană de cârlan: ce cadouri a primit Maia Sandu în ultimele trei luni și care este cel mai scump

În iulie, august și septembrie 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit 13 cadouri protocolare. Cel mai scump i-a fost oferit de Kürşad Zorlu, deputat în Parlamentul Turciei și vicepreședinte al partidului de guvernare AKP. De asemenea, șefa statului a primit cadouri de la președintele Indiei și mai mulți ambasadori.

Cel mai scump cadou i-a fost oferit Maiei Sandu de Kürşad Zorlu, deputat în Parlamentul Turciei și vicepreședinte al partidului de guvernare AKP, pe 19 august, în contextul vizitei de lucru la Chișinău și al întrevederii cu șefa statului. Este vorba despre un ulcior/ibric decorativ ceremonial din ceramică, lucrat manual, cu mâner din metal argintat, montat pe suport și însoțit de o tavă argintată, în valoare de 3 790 de lei. Kürşad Zorlu i-a oferit Maiei Sandu și un serviciu din porțelan lucrat manual, destinat servirii cafelei sau ceaiului turcesc, decorat cu simbolurile naționale ale Turciei, compus din 15 piese: 6 cești, 6 farfurioare, o tavă și o bombonieră, în valoare de 3 450 de lei.

De asemenea, șefa statului a primit de la președintele Indiei, Droupadi Murmu, un șal din cașmir premium, în valoare de 1 500 de lei; de la ambasadorul Ghanei în Republica Moldova, cu reședința la Moscova, Koma Steem Jehu-Appia, o compoziție decorativă realizată manual, cuprinzând șase simboluri tradiționale specifice culturii Akan din Africa de Vest, în valoare de 690 de lei; de la ambasadoarea Norvegiei în Republica Moldova, cu reședința la Chișinău, Anne Kjersti Amundsen, o eșarfă confecționată din lână și mătase, în valoare de 1 800 de lei.

Totodată, Maia Sandu a primit o tavă de la viceministra afacerilor externe al Greciei, Alexandra Papadopoulou, în valoare de 1 600 de lei; de la reprezentanta de țară UNICEF în Republica Moldova, Maha Damaj, o pictură înrămată, reprezentând portretul unei femei, în valoare de 300 de lei; de la prim-ministrul landului Bavaria, Markus Söder, o figurină decorativă reprezentând un leu, în valoare de 3 150 de lei; de la copreședintele Comitetului consultativ mixt dintre Comitetul European și Republica Moldova, Mariana Gâju, o tăviță decorativă, în valoare de 850 de lei; de la președintele Comisiei pentru afaceri externe, apărare și securitate a Senatului Cehiei, Pavel Fischer, o vază decorativă realizată din sticlă mată, cu inserții aurii, în valoare de 600 de lei.

În același timp, președinta a primit de la producătorul autohton „Cușma” o beretă din blană naturală de cârlan, în valoare de 2 000 de lei; de la președintele raionului Ialoveni, Natalia Eremia, o statuetă decorativă reprezentându-l pe domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, confecționată din aliaj metalic, cu finisaj bronzat, în valoare de 1 390 de lei; de la președintele Asociației de Artă și Cultură pentru copiii vorbitori de limbă română din Norvegia, Snejana Teclia, un tablou în valoare de 2 500 de lei.

De asemenea, consiliera președintei pentru politică externă și afaceri europene, Olga Roșca, a primit de la ambasadorul Indiei în Republica Moldova, Manoj Kumar Mohapatra, un obiect decorativ în valoare de 350 de lei.

Potrivit instituției prezidențiale, valoarea totală a cadourilor este de 23.970 de lei. Cadourile rămân în proprietatea Administrației Prezidențiale sau pot fi răscumpărate, a menționat Președinția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: