parlament.md

Ilan Șor a rămas fără imunitate parlamentară. Robu: „Mi-am asumat că Procuratura va interveni hotărât”

Pe 23 decembrie, procurorul general interimar Dumitru Robu a argumentat în plenul Parlamentului necesitatea ridicării imunității parlamentare a deputatului Ilan Șor, în vederea efectuării acțiunilor de urmărire penală urgente, ce se impun „în scopul evitării nimicirii, modificării, tăinuirii, substituirii probelor, împiedicării înstrăinării bunurilor rezultate din infracțiune și ulterior remitere în instanța de judecată”. În total, sunt 9 capete de acuzare. 

Potrivit procurorului general interimar Dumitru Robu, Ilan Șor este bănuit de indicarea informațiilor false în declarațiile de avere, de participarea la frauda bancară și implicare ilegală în concesionarea aeroportului.

„La numirea mea în calitate de procuror general interimar mi-am asumat angajamentul că Procuratura va interveni prompt și hotărât și va investiga orice faptă penală, indiferent cine vor fi subiecții supuși investigațiilor penale, chiar dacă aceștia sunt politicieni. Prin urmare, una dintre sarcinile primordiale pe care mi le-am transat a fost să dau curs la cauzele penale ce țin de delapidarea averii statului, inclusiv să continui investigațiile cauzelor penale denumite generic „frauda bancară” și „concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău”, a argumentat Dumitru Robu.

Ridicarea imunității lui Ilan Șor, pe primul capăt de acuzare, a fost aprobată cu votul a 88 de deputați. Pe al doilea capăt de acuzare, solicitarea a fost aprobată cu votul a 87 de deputați. Pe al treilea capăt de acuzare, cererea de ridicare a imunității a fost aprobată de 83 de deputați. Rând pe rând, au fost aprobate toate cele 9 cereri al procurorului general interimar.

Amintim că, pe 16 decembrie, Procuratura a depus 9 cereri în Parlament, prin care solicită încuviințarea ridicării imunității parlamentare, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecata penală a deputatului Ilan Șor. Precizăm că două dintre capetele de acuzare vizează dosare de escrocherie, alte două – spălare de bani în mărimi deosebit de mari. În afară de asta, Șor este învinuit de crearea sau conducerea unei grupări criminale, fals în declarații, delapidarea averii străine, abuz de putere sau abuzul de serviciu. Conform procedurii, cererile și materialele prezentate de Procuratura Generală au fost examinate de Comisia juridică, numiri și imunități.

În replică, Ilan Șor a declarat că acțiunea ar fi o tentativă de distragere a atenției de la problemele reale cu care se confruntă cetățenii.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive. Pe  20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută masura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea în căutare.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel. El s-a arătat gata să se întoarcă în țară, dacă mandatul de arest pe numele său va fi anulat. În urma alegerilor din 11 iulie 2021, Șor a obținut un nou mandat de parlamentar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

life.ro

Elvețienii resping la referendum propunerea privind limitarea populației la 10 mln de locuitori

Cetățenii Elveției au respins, în cadrul referendumului din 14 iunie, propunerea de a limita populația permanentă a țării la 10 milioane de locuitori. Asta arată proiecțiile preliminare ale votului, citate de BBC.

Tendința votului indică faptul că aproximativ 55% dintre participanți s-au pronunțat împotriva propunerii, iar 45% au susținut-o.

Propunerea a fost lansată în 2024 de Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta conservatoare care deține aproximativ o treime din locurile din Adunarea Federală (parlamentul elvețian). Inițiativa viza introducerea unui plafon demografic de 10 milioane de locuitori până în 2050. În cazul în care acest prag ar fi fost depășit în următorii doi ani, autorii propuneau chiar denunțarea acordului privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană, notează Meduza.

Susținătorii măsurii au argumentat că o creștere accelerată a populației pune presiune pe infrastructura țării, afectează identitatea locală și contribuie la scumpirea chiriilor.

De cealaltă parte, criticii au avertizat că o astfel de decizie ar putea afecta economia elvețiană, ar limita accesul la forță de muncă străină și ar tensiona relațiile cu Uniunea Europeană.

Atât guvernul, cât și parlamentul Elveției s-au opus acestei inițiative, însă referendumul a fost declanșat automat după ce a petiția a fost semnată de peste 100 000 de cetățeni.

Potrivit datelor oficiale, populația Elveției a ajuns la 9,1 milioane de locuitori la sfârșitul anului 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: