parlament.md

Ilan Șor a rămas fără imunitate parlamentară. Robu: „Mi-am asumat că Procuratura va interveni hotărât”

Pe 23 decembrie, procurorul general interimar Dumitru Robu a argumentat în plenul Parlamentului necesitatea ridicării imunității parlamentare a deputatului Ilan Șor, în vederea efectuării acțiunilor de urmărire penală urgente, ce se impun „în scopul evitării nimicirii, modificării, tăinuirii, substituirii probelor, împiedicării înstrăinării bunurilor rezultate din infracțiune și ulterior remitere în instanța de judecată”. În total, sunt 9 capete de acuzare. 

Potrivit procurorului general interimar Dumitru Robu, Ilan Șor este bănuit de indicarea informațiilor false în declarațiile de avere, de participarea la frauda bancară și implicare ilegală în concesionarea aeroportului.

„La numirea mea în calitate de procuror general interimar mi-am asumat angajamentul că Procuratura va interveni prompt și hotărât și va investiga orice faptă penală, indiferent cine vor fi subiecții supuși investigațiilor penale, chiar dacă aceștia sunt politicieni. Prin urmare, una dintre sarcinile primordiale pe care mi le-am transat a fost să dau curs la cauzele penale ce țin de delapidarea averii statului, inclusiv să continui investigațiile cauzelor penale denumite generic „frauda bancară” și „concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău”, a argumentat Dumitru Robu.

Ridicarea imunității lui Ilan Șor, pe primul capăt de acuzare, a fost aprobată cu votul a 88 de deputați. Pe al doilea capăt de acuzare, solicitarea a fost aprobată cu votul a 87 de deputați. Pe al treilea capăt de acuzare, cererea de ridicare a imunității a fost aprobată de 83 de deputați. Rând pe rând, au fost aprobate toate cele 9 cereri al procurorului general interimar.

Amintim că, pe 16 decembrie, Procuratura a depus 9 cereri în Parlament, prin care solicită încuviințarea ridicării imunității parlamentare, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecata penală a deputatului Ilan Șor. Precizăm că două dintre capetele de acuzare vizează dosare de escrocherie, alte două – spălare de bani în mărimi deosebit de mari. În afară de asta, Șor este învinuit de crearea sau conducerea unei grupări criminale, fals în declarații, delapidarea averii străine, abuz de putere sau abuzul de serviciu. Conform procedurii, cererile și materialele prezentate de Procuratura Generală au fost examinate de Comisia juridică, numiri și imunități.

În replică, Ilan Șor a declarat că acțiunea ar fi o tentativă de distragere a atenției de la problemele reale cu care se confruntă cetățenii.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive. Pe  20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută masura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea în căutare.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel. El s-a arătat gata să se întoarcă în țară, dacă mandatul de arest pe numele său va fi anulat. În urma alegerilor din 11 iulie 2021, Șor a obținut un nou mandat de parlamentar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu, după discuția cu Alain Berset: „Moldova este pregătită să contribuie la apărarea democrațiilor”

Promovarea păcii, sprijinirea unei soluții juste pentru Ucraina și consolidarea rezilienței democratice pe continent s-au aflat în centrul discuțiilor dintre președinta Maia Sandu și Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, care se află în vizită la Chișinău. Șefa statului a punctat că, după trei scrutine în ultimii doi ani marcate de tentative de interferență străină, Republica Moldova este pregătită să contribuie activ la eforturile europene de apărare a democrațiilor împotriva atacurilor hibride.

Maia Sandu a apreciat sprijinul constant oferit de Consiliul Europei pentru consolidarea capacităților instituționale și pentru avansarea reformelor din domeniul justiției, incluse în Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Documentul este văzut ca un instrument-cheie pentru întărirea independenței și integrității sistemului judiciar, armonizarea legislației naționale cu standardele europene și creșterea transparenței și accesibilității instituțiilor publice.

Potrivit președintei, aceste reforme – cerute de societate și sprijinite de partenerii europeni – rămân esențiale pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.Totodată, șefa statului a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a rămâne un partener european responsabil, dedicat păcii, democrației și statului de drept.

La rândul său, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, a lăudat rezistența Republicii Moldova la dezinformare și influențe externe.

„Puține țări știu mai bine cum să facă față acestor provocări. Avem nevoie de o Europă puternică în timp ce construim #NouPactDemocratic și stabilim criteriile pentru democrațiile europene sănătoase”, a declarat Berset, pe platforma X, după întrevederea cu președinta Maia Sandu.

***
Precizăm că 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la Reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul s-a desfășurat în contextul în care Republica Moldova deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025-15 mai 2026.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei, organizație internațională dedicată apărării drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Țara noastră a aderat la Consiliul Europei la 13 iulie 1995, devenind stat membru cu drepturi depline. Republica Moldova a mai deținut Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în anul 2003.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: