ZdG

Ilan Șor rămâne fără două apartamente din Chișinău. Vor fi scoase la licitație, iar banii vor ajunge la BEM

Două apartamente din Chișinău, care aparțin lui Ilan Șor, vor fi scoase la licitație iar banii vor ajunge pe conturile Băncii de Economii în proces de lichidare, scrie anticoruptie.md. Potrivit sursei, executorul judecătoresc a primit undă verde din partea Curții de Apel Chișnău, care a respins irevocabil recursul declarat de Aureliu Colenco, avocatul politicianului fugar.

Pe cele două apartamente, conform sursei, a fost pus anterior sechestru. În cadrul procedurii de executare silită urmează să fie recuperată suma de peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii, în parte din contul bunurilor mobile și imobile care i-au rămas lui Șor în Republica Moldova.

Avocatul lui Ilan Șor a contestat procesul-verbal de sechestru, din 19 martie 2024, argumentând că „nu au fost individualizate bunurile sechestrate în asemenea măsură încât acestea să poată fi identificate și să nu poată fi înlocuite cu alte bunuri de același gen dar de o valoare mult mai mică; nu a fost indicată starea acestora și nici gradul de uzură al lor, mai ales, în condițiile în care acestea vor fi evaluate ulterior și că au fost transmise spre păstrare creditorului, astfel încât, nu poate fi asigurată integritatea și starea lor”.

De altă parte, și prima instanță, și Curtea de Apel Chișinău, au respins ca fiind neîntemeiată poziția recurentului cu privire la încălcarea ordinii de urmărire a bunurilor, subliniind că „procedura de valorificare a bunurilor sechestrate este un pas distinct, iar aplicarea sechestrului nu înseamnă automat că bunul va fi vândut”.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Potrivit sursei, la sfârșitul lunii iulie 2023, executorul judecătoresc Roman Talmaci a anunțat că a început procedura de recuperare a sumei de peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii și că banii urmează să fie încasați de la Șor după ce a fost condamnat irevocabil în dosarul Frauda Bancară.

***

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Unele investigații jurnalistice au arătat că Șor, care este și cetățean israelian, s-a stabilit în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci s-ar afla în Federația Rusă. În mai 2024, acesta anunța că a obținut cetățenia Rusiei.

Între timp, în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: