Veaceslav Cunev, președintele Asociației Naționale a Companiilor din domeniul TIC, meditează, într-un editorial scris pentru NM, despre impactul pandemiei asupra Moldovei, analizează, de ce anul 2021 va fi cel mai dificil din punctul de vedere al consecințelor crizei economice și propune măsuri pe care ar trebui să le întreprindă statul.
Contextul global
Pandemia de COVID-19 a devenit catalizator pentru multe procese la nivel mondial care, într-un fel sau altul, s-au manifestat deja. Contextul mondial principal este confruntarea economică globală dintre SUA și China care a apărut de mai mult timp, dar a început să se manifeste mai intens.
Cauza principală – nu mai este loc pentru extinderea economică, nu sunt piețe globale noi și de aceea creșterea uneia este posibilă doar din contul alteia. Iar căderea bruscă a economiei din cauza pandemiei doar a agravat situația în care din confruntarea „SUA vs China” noi trecem la starea „toți împotriva tuturor”, deoarece se stabilește cine și datorită cui va depăși cu mai mult succes această criză.
La fel, trebuie să înțelegem foarte clar că noi intrăm într-o criză economică globală. Acum este doar începutul. Este clar deja că noul coronavirus este incomparabil mai puternic decât criza financiară din anul 2008, când ocuparea forței de muncă în SUA a scăzut cu 3,28%. Acum, aceasta ar putea să scadă cu 24% în condițiile unei reduceri a salariului cu 17% și a pierderii valorii adăugate cu 22%. Astfel de cifre au fost doar în timpul Marii Depresii din anii 1929-1932, când ocuparea forței de muncă s-a diminuat cu 21,7%. Uniunea Europeană prognozează scăderea PIB din zona euro până la 7,7% până la sfârșitul acestui an. Deci, noi ne aflăm în pragul celei mai mari crize din istoria modernă.
Unii consideră că noul coronavirus este al Treilea război mondial. Scopul final al coricărui război mondial este revizuirea sistemului actual al relațiilor internaționale. Primul și al doilea război mondial au fost războaie clasice, „fierbinți”. Odată cu apariția armelor nucleare, al treilea război mondial în variantă „fierbinte” este imposibil. De aceea el ar putea fi înlocuit cu o criză economică globală de amploare care, la fel ca și războaiele precedente, va duce la revizuirea sistemului actual al relațiilor internaționale.
Un an în condiții de pandemie
În mare parte, noi suntem sortiți să trăim întregul an 2020 în condiții de pandemie. Un vaccin calitativ și verificat împotriva COVID-19, care să fi susținut toate studiile clinice și care să fie accesibil pe larg, pentru toți, ar putea să apară cel puțin în anul 2021. La fel, anul acesta nu ne putem aștepta la o imunizare colectivă (de turmă) împotriva virusului.
Respectiv, pandemia de COVID-19 va evolua conform legilor oricărei alte epidemii: vor fi cel puțin trei valuri ale pandemiei. Amploarea fiecărui val și timpul izbucnirii acestuia se vor deosebi în diferite regiuni ale lumii. Acum, noi trecem prin primul val.
Pentru că acum nu se face tratament contra virusului, măsurile de carantină asigură reducerea numărului de persoane contaminate, pentru ca sistemul de sănătate din fiecare țară să aibă posibilitatea de a face față unui flux atât de mare de bolnavi. Astfel, îndată ce noi relaxăm măsurile de carantină, începe imediat răspândirea coronavirusului printre cei care încă au evitat contaminarea.
În majoritatea țărilor din Europa și în Moldova în special, cel de-al doilea val al pandemiei ar putea fi în toamna acestui an.
Apropo, mulți atribuie pandemiei actuale noțiunea „lebăda neagră”. Teoria „lebăda neagră” este o metaforă folosită pentru descrierea evenimentelor rare și neașteptate, cu un impact major. Autorul teoriei este Nassim Nicholas Taleb, care a introdus termenul „evenimente de tipul `lebăda neagră`” în cartea sa „Lebăda neagră. Sub semnul imprevizibilității” (anul 2007).
Dar actuala pandemie nu este „lebăda neagră”. Strălucitul fizician David Deutsch a menționat în cartea sa „Începutul infinitului”, în anul 2011, despre pericolul unei pandemii globale. În cercurile științifice, conștientizau inevitabilitatea ei încă la sfârșitul secolului XX. Astfel, actuala pandemie este un eveniment previzibil, de care majoritatea țărilor au preferat să nu se pregătească.
Toate afacerile care au conexiuni cu circulația transfrontalieră a oamenilor: transport, turism, businessul expozițional și hotelier și multe altele – vor fi anul acesta într-o situație extrem de dificilă.
Celelalte afaceri vor supraviețui în situația unei reduceri totale a activității economice globale. Potrivit diferitelor estimări, până la 15% din numărul total al afacerilor nu vor supraviețui acestei crize.
Întrebarea cheie
Este clar deja pentru toți că măsurile de carantină trebuie să fie relaxate, pentru a relansa economia. În caz contrar, în urma sărăcirii celei mai mari părți a populației, este posibilă o explozie socială. Pe de altă parte, reducerea bruscă a măsurilor de carantină ar putea provoca focare de amploare repetate și, în consecință, panică.
Identificarea pentru fiecare țară a echilibrului ideal dintre nivelul măsurilor de carantină, mărimea și forma de susținere a afacerilor și redistribuirea consecințelor pandemiei între diferite categorii ale populației și ramuri va fi întrebarea cheie pentru depășirea cu succes a acestei crize.
În această criză, învingători nu pot fi prin definiție. Vor fi victime și pierdanți. Victime – sunt cei care au suportat pierderi, dar acestea nu vor fi critice. Pierdanți – sunt cei care vor pierde practic totul, iar pe seama lor, alții vor încerca să depășească criza cu pierderi minime. Acest lucru este echitabil la toate nivelele – de țări, business, cetățeni.
Renașterea statului
Nu este o taină faptul că până nu demult, rezultatele principale ale erei globalizării – libera circulație prin lume a oamenilor, mărfurilor și serviciilor – a creat pentru mulți iluzia că poți fi „cetățeanul lumii”. Aceasta însemna să nu te atașezi de statul al cărui pașaport îl deții, să nu ai o poziție vitală activă în principalele aspecte ale vieții în țara ta, să trăiești și să lucrezi în orice parte a lumii îți dorești, să nu ai o proprietate care te împovărează etc. O asemenea variantă a vieții era percepută ca fiind apropiată de cea ideală.
Dar totul s-a schimbat imediat din cauza epidemiei. S-a constatat, pe neașteptate, că în astfel de momente, nu ai cui te adresa decât statului al cărui cetățean ești. Dacă o persoană s-a pomenit în altă țară, autoritățile acesteia se gândesc mai întâi de toate la cetățenii săi și abia după aceasta la modul în care poate acorda asistență cetățenilor străini pe teritoriul său.
Și chiar nu contează, ce posibilități, inclusiv financiare, are statul, care este nivelul medicinei în țară, care este calitatea clasei politice și situația din multe alte probleme.
Pe de altă parte, e clar că în cele mai importante aspecte, statul trebuie să fie independent, chiar dacă acest lucru provoacă niște costuri financiare suplimentare. Acestor aspecte le pot fi atribuite securitatea alimentară, calitatea și nivelul sistemului de sănătate, securitatea energetică, asigurarea cu mijloace de protecție și multe alte probleme.
Nu există posibilitatea de a spera la sprijin din afară, mai ales atunci când acest ajutor este necesar urgent și concomitent mai multor țări. De exemplu, în SUA s-a constatat că cea mai mare parte a mijloacelor de protecție și 80 la sută din antibiotice se produc în China. Deci, în țara care este rival geopolitic global, pe de o parte, iar pe de alta, nu există nicio modalitate de a stabili de sine stătător și rapid producția celor necesare în volumele corespunzătoare.
Criza urmează
În opinia mea, cel mai dificil din punctul de vedere al consecințelor crizei economice va fi anul 2021 și nu 2020. De ce?
Multe state vor putea depăși acest an, inclusiv din contul reducerii bruște a cheltuielilor bugetare pentru proiectele de infrastructură, reparații, precum și pentru proiectele de dezvoltare pe termen lung. De asemenea, multe țări fie vor obține anul acesta asistență din afară, fie vor lansa numeroase datorii. SUA și Uniunea Europeană au anunțat împreună până la 6 trilioane de dolari pentru a-și susține economiile.
În plus, în luna noiembrie 2020, și în Moldova, și în SUA vor avea loc alegeri prezidențiale. În mod tradițional, într-un an electoral, autoritățile încearcă la maximum „să țină” situația până la alegeri – să respecte toate plățile sociale, să ofere o susținere la maximum posibilă businessului și populației, să nu admită deprecierea monedei naționale ș.a. Toate deciziile cu adevărat importante, dar dureroase sunt amânate pentru perioada imediat următoare după alegeri.
Aceasta înseamnă că după luna noiembrie, vor fi luate cele mai dificile și mai dureroase măsuri. Atunci, toți vor resimți consecințele epidemiei. În Moldova, vor fi consecințe care vor influența doar situația din interiorul țării. Dar iată consecințele acțiunilor economice și de alt gen din SUA vor afecta toată lumea.
Economia mondială va intra în anul 2021:
- Încetinită considerabil, cu PIB-ul din majoritatea țărilor lumii în cădere serioasă.
- Cu datorii colosale din partea statelor, businessului, cetățenilor.
- Cu divergențe geopolitice acumulate.
- Pe fundalul celui de-al doilea val al pandemiei.
Astfel, politicienii responsabili trebuie să se gândească acum nu atât la problemele din anul curent, cât să se pregătească de criza din anul 2021.
Moldova și COVID-19
În mod intenționat, nu vreau să vorbesc despre cât de reușit sau nereușit au acționat autoritățile moldovenești în lupta contra pandemiei. Trebuie să înțelegem că nici în Moldova, nici în lume, nimeni nu s-a confruntat în ultimii câțiva ani cu o asemenea situație. Nu sunt metodici. Presiunea și responsabilitatea pentru orice decizie sunt enorme. În această situație, nu e de invidiat cel care în fiecare zi trebuie să ia decizii.
Însă ar fi bine să ne gândim, ce ar trebui să facem noi toți – țara, businessul, cetățenii. Eu aș diviza toate acestea în acțiuni pe termen scurt și pe termen mediu. Acțiunile pe termen scurt trebuie să vizeze identificarea unui echilibru optim între menținerea măsurilor restrictive ale carantinei și necesitatea relansării businessului, precum și necesitatea de pregătire către cel de-al doilea val al pandemiei, din toamnă.
Ce ar trebui să întreprindă statul:
- Să elaboreze un set de măsuri cât mai concise și clare de susținere a businessului și a cetățenilor. Afacerile și cetățenii ar trebui să înțeleagă foarte clar, pe ce pot miza și pe ce nu.
- Să elaboreze un program de susținere pentru fiecare ramură, în funcție de situația acesteia, pe de o parte, și de importanța acestei ramuri pentru țară în contextul crizei economice îndelungate, pe de altă parte.
- Să examineze în mod special situația din agricultură, din următoarele motive: situația din sectorul agrar este dezastruoasă din cauza secetei; de aici, problema securității alimentare chiar în această toamnă; o parte importantă a populației și a businessului din Moldova își asigură veniturile, direct sau indirect, datorită agriculturii.
- Trebuie să obțină pachetele maxime de asistență de la toți cei de la care e posibil – de la orice state, de la orice organizații internaționale. Acest lucru va permite, mai întâi de toate, să fie îndeplinite neîntrerupt obligațiile sociale ale statului.
- În următoarele 3-4 luni, toate serviciile dintre societate și stat ar trebui să fie transformate în oportunitatea unei interacțiuni online. În majoritatea cazurilor, totul este gata pentru aceasta, e nevoie doar de voință politică și modificarea regulamentelor.Până în luna septembrie, trebuie să fim pregătiți în totalitate de trecerea imediată a procesului educațional din offline în online și invers – rapid și eficient. Toți profesorii ar trebui să fie asigurați cu
- necesar pentru a putea realiza procesul de instruire de la domiciliu.
- Prin intermediul programelor de granturi, statul ar trebui să finanțeze trecerea tuturor afacerilor la comerțul electronic, pentru care acest lucru este posibil în principiu. La fel, ar trebui să fie asigurată o astfel de calitate și caracteristici ale sistemelor de plăți pe internet, pentru ca să fie convenabilă și posibilă achitarea oricărei sume pentru marfă, asistență ori serviciu, începând cu 10 lei. Trebuie să se facă în așa fel, ca în caz că va fi necesitară repetarea măsurilor drastice de carantină, majoritatea mărfurilor și a servicilor să fie accesibile în regim online pentru majoritatea populației.
- Întrucât în țară a revenit o parte importantă a populației economic active (gastarbeiterii), cu posibilități foarte vagi de a pleca anul acesta la muncă peste hotare, ar trebui create pentru ei condiții cât mai confortabile pentru lansarea unei afaceri în Moldova. Chiar și până la acordarea unui premiu de stat unic pentru fiecare loc de lucru nou creat.
- În principiu, pentru perioada care este definită drept criză economică, ar trebui să fie eliminate absolut toate barierele și plățile care face dificilă lansarea și/sau funcționarea unui business. În acest sens, poate fi vorba despre: achitarea către stat pentru orice tip de certificate sau autorizații; achitarea prețului semnăturii digitale și prelungirea acțiunii acesteia pe un termen de până la cinci ani; comisioanele bancare pentru achitarea mărfurilor și serviciilor online (statul poate achita băncilor, pe deplin sau parțial, valoarea acestor comisioane) ș.a.
Acesta este minimul necesar.
Măsurilor pe termen mediu aș atribui identificarea unor soluții care vor permite Moldovei să supraviețuiască în anul 2021. Nu cred că cineva are niște rețete pregătite, dar e clar deja, în ce direcție ar trebui să ne gândim și, respectiv, ce să facem:
- Să fie asigurată securitatea alimentară. Ar trebui încurajați la maximum producătorii agricoli, pentru ca aceștia să asigure țara cu produsele de bază.
- Să se identifice în care ramuri ale economiei ar fi posibil de sporit, până la sfârșitul anului, eficiența și productivitatea din contul unor programe de grant și de creditare deja existente și prin sinergia mai multor ramuri. Cea mai promițătoare este combinația dintre industria tehnologiilor informaționale și orice altă industrie.
- Să fie adoptată Legea ce ar reglementa regimul fiscal al persoanele fizice care desfășoară activități independente. Aceasta ar permite scoaterea din zona cenușie a celor care nu-și prestează serviciile în mod oficial. La fel, ar permite creșterea colectării impozitelor și ar îmbunătăți competitivitatea și cererea de servicii independente.
- Să se pună accent pe autoaprovizionarea economică, alimentară și de alt gen la nivel local.
Ca o strategie personală pentru fiecare cetățean sau afacere, aș recomanda să se examineze situația actuală din următoarele puncte de vedere:
- Pregătirea morală și emoțională de o criză economică atât în Moldova, cât și în toată lumea în următorii 1-2 ani.
- Ca urmare a punctului întâi, va apărea necesitatea de a trece la strategia unei economisiri maxime de resurse și de păstrare a celor existente.
- O analiză minuțioasă a noilor oportunități, iar acestea sunt mereu. Această criză nu este prima, există deja statistici și informații despre ceea ce este mai solicitat în perioadele de criză în afaceri și din punctul de vedere al maturității profesiilor. Aici sunt multe opinii, Google să vă ajute.
- Instruirea. Tot timpul liber trebuie să fie destinat studierii unor lucruri noi. Dacă reprezentați o afacere, e vorba de studierea noilor oportunități, modalități mult mai optime de administrare a businessului, identificarea posibilităților de cooperare cu alte afaceri. Dacă sunteți o persoană fizică – studierea individuală a disciplinelor aplicate și fundamentale, care sunt solicitate în domeniul vostru. Aici nu poate fi oferită o rețetă generală, ce anume să studiați. Trebuie să analizați reieșind din particularitățile unei persoane concrete. Să utilizați toate oportunitățile studiilor online. Acum poți învăța orice în regim online, cu plată sau gratis.
În general, ar trebui să reieșim din faptul că aceasta nu este nici pe departe prima și, cu regret, nici ultima criză din istoria omenirii. De aceea supraviețuirea în condiții de criză ar trebui să devină o nouă abilitate constantă pentru oricine dintre noi.
Totodată, noi toți ar trebui să conștientizăm faptul că în cazul unor crize de amploare, rolul statului crește considerabil. De aceea cetățenii, businessul, societatea civilă trebuie să fie mult mai exigenți față de reprezentanții puterii la toate nivelele. Acum, noi toți suntem în aceeași luntre: va fi cu mult mai dificil să fugim undeva din cauza consecințelor pentru acțiunile greșite sau incorecte sau de inacțiunile autorităților centrale și ale celor locale.
Veaceslav Cunev, președintele Asociației Naționale a Companiilor din domeniul TIC, membru al Consiliului Economic pe lângă președintele Republicii Moldova
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
