„În caz de transmitere locală a coronavirusului, situația va fi mult mai dură”. Interviu NM cu directorul OMS în Moldova

De ce din cauza virusului COVID-19 sunt impuse atâtea restricții? Prin ce se deosebește această pandemie de cele precedente? Cât de pregătită este Moldova de un focar al virusului? Și oare are Moldova dreptul de a interzice intrarea în țară a cetățenilor săi din Italia? Despre toate acestea a vorbit într-un interviu pentru NM șeful Biroului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din Republica Moldova, Igor Pokanevych.

„COVID-19 are un potențial mare de a afecta mult mai mulți oameni”

Care sunt particularitățile pandemiei de COVID-19 și deosebirea ei principială de epidemia de gripă porcină sau de pneumonie atipică? Nu-mi amintesc ca atunci să fi fost închise hotarele în toată lumea.

Într-adevăr, situația privind virusul COVID-19 se deosebește de epidemiile care au fost înregistrate în ultimii 20-30 de ani. Pandemia precedentă a fost în anul 2008, din cauza gripei H1N1. Și măsurile care s-au luat atunci erau diferite de ceea ce se întâmplă astăzi.

Principala deosebire constă în caracteristicile virusului propriu-zis. Dacă vorbim despre gripă, în principiu, omenirea are imunitate, sunt vaccinuri și medicamente. Răspândirea ei putea fi stopată destul de repede.

Acest virus este nou, de aceea și i se spune așa. El a fost înregistrat în China, la sfârșitul anului 2019. Gena acestuia a fost descifrată foarte repede și au fost obținute caracteristicile sale.

Măsurile care s-au luat la început în China, iar astăzi – în Europa, sunt îndreptate spre stoparea răspândirii virusului.

Totuși, în ce constă pericolul excesiv al acestuia? Că este prea puțin studiat?

Sunt câțiva factori, desigur. Unul dintre aceștia este că într-adevăr, virusul este nou și sunt puține informații despre el. Informațiile noi apar destul de repede. Astăzi sunt date cu privire la ritmurile de răspândire. Noi vedem foarte clar că gripa se răspândește în ritmuri mult mai mari, însă rata mortalității sau a complicațiilor este mai mică. În cazul COVID-19, situația este cu totul alta.

Noi știm deja și că acesta afectează persoanele în vârstă care au maladii cronice. Cu părere de rău, rata mortalității în această categorie a populației este mai mare decât cea medie.

Ce le-ați răspunde scepticilor? Mulți compară coronavirusul cu alte maladii: cică, noi nu facem panică pe seama cancerului sau a tuberculozei, deși din cauza acestor boli, în fiecare zi mor mult mai mulți oameni.

Putem afirma că sunt boli cronice, dar sunt și cele infecțioase. COVID-19 este o boală infecțioasă care se transmite pe cale aeriană. Deci, răspândirea ei este de sute de ori mai activă decât la multe alte boli care sunt deja cunoscute.

El are un potențial mare de răspândire. Despre aceasta s-a vorbit încă acum câteva săptămâni. În consecință, virusul a provocat pandemia care a fost anunțată cu doar câteva zile în urmă. Dacă noi vorbim în indicatori cantitativi, e clar că din cauza cancerului și a altor maladii decedează mult mai mulți oameni. Și aceasta, dacă vorbim în cifre absolute. Însă dacă ne referim la cota procentuală, COVID-19 are un potențial mare de a afecta mult mai mulți oameni.

În opinia dvs., în situația creată, ce prognoză ar putea fi, cât va dura pandemia? Se știe cum se va purta virusul odată cu încălzirea?

În realitate, e destul de dificil de prevăzut, cum vor evolua evenimentele.

E clar că încălzirea nu va influența nicicum răspândirea în continuare a virusului. Pentru că sunt deja cazuri înregistrate în țările cu o climă mult mai caldă. Sarcina noastră este să stopăm răspândirea. Odată cu creșterea volumului de informații despre caracteristicile virusului, căile de transmitere a acestuia, noi avem tot mai multe posibilități de a lua măsuri eficiente.

„Centrul pandemiei este astăzi Europa”

Cum credeți, pătrunderii virusului în Moldova a putut fi împiedicată?

Au fost elaborate câteva scenarii. Unul dintre ele a fost, într-adevăr – 0 cazuri, și sistemul oricum se pregătea. Dar ținând cont de mișcarea globală a oamenilor, hotarele deschise, legăturile social-economice, virusul s-a răspândit. Și centrul pandemiei este astăzi Europa, unde se află și Republica Moldova.

Ce măsuri au luat autoritățile Moldovei la timp și care – cu întârziere? hotarele puteau fi închise mai devreme?

Noi trebuie să înțelegem clar că fiecare acțiune a autorităților se bazează pe estimarea riscurilor. Măsurile care s-au luat acum o lună erau întemeiate pe riscurile și situația care erau atunci. Acum o lună, majoritatea cazurilor de infectare era în China și erau cazuri unice în Europa. O lună mai târziu, situația s-a schimbat radical. Și măsurile noi corespund deja acesteia.

Este destul de greu de spus cum va fi ea mâine. Putem examina diferite scenarii. Noi vedem cum evoluează situația în Italia. Și ea se deosebește de ceea ce se întâmplă în Franța și Germania. Este imposibil să prezicem cu exactitate.

Dar e real și ar trebui să se acționeze cu câțiva pași înainte?

Este exact ceea ce facem noi acum. La fel, pentru a preveni răspândirea în continuare a virusului. Carantina și alte intervenții sunt, în consecință, ceea ce va întrerupe lanțul transmiterii. Și cu cât mai multe măsuri vor fi aplicate, cu atât mai puțin se va răspândi virusul.

În opinia dvs, ce ar trebui să facem noi acum? De exemplu, mulți își pun întrebări referitoare la transportul public. Pentru că aceasta înseamnă o concentrare foarte mare de oameni în același loc.

Sunt absolut de acord. De aceea sunt măsuri pe care le întreprind proprietarii transportului public. Este vorba despre dezinfecție, igienă. La fel, noi sugerăm oamenilor să evite locurile aglomerate. Dacă au posibilitatea – să lucreze la distanță, iar dacă se poate – să meargă pe jos. Pentru ca să fie cât mai puține aglomerații.

Deci, în general, rămâne pe conștiința oamenilor.

Acest lucru a fost întotdeauna o responsabilitate a omului – să aibă grijă de propria sănătate, de sănătatea celor apropiați și a colegilor. „Cum aș putea să nu mă îmbolnăvesc?” – această întrebare ar trebui să ne-o punem în permanență.

Răspunsul este igiena personală; dacă tușești sau strănuți – s-o faci într-un șervețel sau la încheietura cotului. S-ar părea că sunt lucruri simple, dar eficiente. Sunt dovezi clare: cu cât mai mulți oameni vor respecta aceste recomandări, cu atât mai puțin se va răspândi virusul. Și tu vei păstra sănătatea ta și sănătatea celor din jur.

„Noi nu putem lăsa câte un polițist lângă fiecare persoană”

Cum apreciați pregătirea sistemului medical din Moldova de un focar al virusului? Ținând cont de faptul că la noi este acum și gripa sezonieră și că unii pacienți pur și simplu stau în coridoare.

În realitate, și gripa are anumite caracteristici. Și pandemia de gripă care a fost acum 10 ani a oferit anumite lecții. Astăzi, sistemul este pregătit cu mult mai bine decât a fost până la aceste focare și până la pandemia precedentă. Măsurile care s-au luat pentru a nu admite repetarea și răspândirea au făcut ca sistemul să fie mult mai pregătit. Dacă vorbim despre sistemul de sănătate, credem că e doar spitalul. În realitate, e vorba și despre colaboratorii din domeniul sănătății publice care monitorizează mereu situația, serviciul de laborator care lucrează în regim intens pentru a nu admite focare de acest gen.

Revenind la întrebarea despre pregătire, noi putem spune clar că astăzi, niciun sistem din lume nu a fost pregătit de o asemenea evoluție a evenimentelor. Acest eveniment este extraordinar. Sistemele în ansamblu funcționează cu un anumit număr de oameni care, în medie, pot fi reglementate – uneori mai mult, uneori mai puțin. În acest caz, dacă un număr mare de oameni se îmbolnăvește concomitent, obținem o povară colosală asupra sistemului. Dacă sunt 100 de persoane care s-au îmbolnăvit într-o săptămână – este una, iar dacă în decurs de o singură zi – e cu totul altă povară. Acum, sarcina este de a pregăti sistemul cât mai bine posibil, ca să fie pregătiți specialiștii, dacă e necesar – ambulanța, la fel, ca să fie pregătiți oamenii.

Nu trebuie să ne fie frică de coronavirus ca boală. În 80 la sută din cazuri, aceasta decurge într-o formă ușoară. Practic, ca o răceală obișnuită. Și iar, cu anumite măsuri de precauție – autoizolarea, pentru a-i proteja pe cei din jur.

Însă în 20 la sută din cazuri, conform ultimelor date, sunt complicații. Cel mai adesea, aceste complicații se tratează. Deci, peste 21 de zile, cei mai mulți pacienți care vor fi în spitale se vor externa fără simptome și vor fi absolut sănătoși.

Ar trebui să fie păziți cei care sunt în carantină la domiciliu? La noi au fost deja câteva cazuri când oamenii fugeau de medici, iar la serviciul 112 ajung apeluri despre cei care încalcă regulile carantinei la domiciliu.

Este o chestine ce ține de cultura persoanei care se află în carantină. Cu părere de rău, noi nu putem garanta că fiecare va urma aceste măsuri. Și noi nu vom putea lăsa câte un polițist lângă fiecare persoană ori să închidem fiecare ușă ori să instalăm câte o brățară electronică. Este un sistem care nici nu ar trebui să fie.

Omul trebuie să conștientizeze pericolul nu doar pentru sine, dar și pentru cei din jur. La urma urmei, este o responsabilitate socială. Așa cum am văzut în China și vedem în Italia, sistemul funcționează în așa fel că tu însuți înțelegi pericolul și riscurile și faci tot posibilul pentru a le preîntâmpina.

În Moldova, au fost foarte multe polemici și reacții dure la venirea cetățenilor noștri din Italia. Acest lucru a provocat ură la adresa concetățenilor noștri. Ce părere aveți despre aceasta și cum credeți, ar trebui autoritățile să-i lase pe oameni să intre în țară?

Republica Moldova nu este unica țară care se confruntă cu astfel de situații. Aceasta este o stigmatizare în raport cu cei care se pot îmbolnăvi sau deja s-au îmbolnăvit. Sarcina noastră este de a combate asemenea stigmatizări. Să se explice că pericolul nu este tocmai la nivelul în care oamenilor să nu le fie permisă intrarea în țară, să ne izolăm totalmente.

Pentru cetățenii care s-au pomenit în acest moment în altă țară trebuie să se ia toate măsurile posibile pentru ca ei să poată să se afle acolo unde doresc să fie. Dacă ei doresc să revină acasă, ei revin acasă, cu anumite condiții. Deci, se ia fișa lor epidemiologică, datele lor, ei sunt izolați. În caz de apariție a simptomelor, sunt supuși procedurii standard.

Aici nu este nicio problemă. Vor fi datele despre această persoană. Dacă ea e bolnavă, poate fi urmărit cu lejeritate lanțul contactelor sale și mai departe să se lucreze cu acești oameni.

Deci, n-ar trebui să se spună că este problema autorităților italiene?

Cu siguranță, nu. Pentru că oricum, statul are o anumită parte de responsabilitate față de cetățenii săi. Unele țări și-au evacuat cetățenii – din China, din Japonia. Însă iarăși, prin metode de profilaxie și protecție.

„Noi toți înțelegem perfect că numărul de cazuri va crește”

S-a creat deja impresia că anume în Italia a avut loc acest focar? Ce greșeală a comis sistemul de sănătate sau autoritățile?

Noi nu putem vorbi aici despre o greșeală. Din punct de vedere epidemiologic, Italia este un centru turistic, un centru în care se intersectează traficul aerian.

Italia a făcut tot posibilul pentru a preveni focarul. Inițial, au fost închise 11 orașe. Apoi au închis tot nordul. Virusul s-a răspândit mai departe – au închis țara. Totul se face pe etape. Și iarăși, reieșind din situația și riscurile care sunt acum.

Pentru prevenire, cel mai simplu e să se izoleze toți în case și să fie închisă țara. Dar sunt legăturile social-economice, sunt riscuri înalte în cazul unor restricții totale. Măsurile pe care le întreprinde Italia corespund riscurilor actuale.

Reiese că mereu e nevoie de un echilibru dintre carantină și interesele businessului, de exemplu.

Desigur, anume în acesta și constă una dintre abordări. În sistemul de sănătate public este un obiectiv permanent – cel de a preveni. Dacă aceste măsuri vor fi prea dure – ele nu vor fi întotdeauna justificate. Ele pot provoca un prejudiciu social-economic mai mare decât dacă ar fi fost mai puține și invers. Sarcina noastră este de a institui un pic mai multe restricții, dar în așa fel ca această măsură să corespundă riscului actual.

În regiunea noastră se creează o situație interesantă. În ultimele zile, în România, se înregistrează multe cazuri noi de infectare, în Ucraina – dimpotrivă: țara este mare – 40 de milioane de locuitri, dar acolo sunt doar trei cazuri. Dvs. credeți în veridicitatea acestor informații sau acolo pur și simplu cazurile nu pot fi depistate?

Nu pot comenta situația din Ucraina. Noi avem doar date oficiale. Există sistemul de monitorizare epidemiologică. Persoanele cu anumite simptome – temperatură înaltă, tuse acută, plus istoria călătoriilor în țările cu nivel înalt de infectare sau contacte cu potențialele persoane infectate – sunt supuse cercetărilor de laborator. Reieșind din toate acestea, se fac deja testele nemijlocit pentru COVID-19.

Cazurile înregistrate în Moldova au fost depistate și izolate la timp. În final, aceasta va duce la diminuarea numărului de cazuri și va preveni transmiterea locală. Pentru că acum, cel mai important e să nu se admită focarele de transmitere locală. Transmiterea locală înseamnă deja o altă etapă și va fi o povară mai mare asupra sistemului medical, dar și a situației social-economice. În general, situația va fi mult mai dură.

(Nota NM. Dialogul a avut loc cu câteva ore înainte de a se anunța că în Moldova a fost înregistrat primul caz de infectare cu virus în interiorul țării).

Cât de transparent ar trebui autoritățile să descrie situația? Sunt deja mai multe zvonuri precum că nu ne este anunțat numărul exact al persoanelor infectate, că acestea ar fi cu mult mai multe etc. Cât de corecte ar trebui să fie autoritățile și care informație e mai bine să nu fie făcută publică, pentru a nu provoca panică?

Consider că autoritățile Moldovei sunt deschise în reflectarea acestei situații. Ședințele comisiei speciale sunt mereu deschise, sunt jurnaliști, se poate viziona online ori pot fi citite știri. De două ori pe zi, Ministerul Sănătății susține briefinguri, apar zilnic broșuri despre cazurile de infectare și despre cele suspecte. De aceea, dacă e să fiu sincer, nu văd aici probleme deosebite.

Dar când e vorba de prezentarea informației, trebuie să fie o anumită limită. Este riscul că panica ar putea fi intensificată. Nu toată informația de care e nevoie pentru luarea deciziilor este necesară întregii populații. Reiese că vor fi zvonuri suplimentare. Volumul de informații care este prezentat acum este transparent și veridic, el este sificient.

Ce ar putea face autoritățile și presa pentru a nu admite răspândirea panicii? Și în cazul atitudinii față de persoanele infectate, și al dorinței de a cumpăra absolut totul din magazine.

Presa are un rol primordial în acest caz. Ea trebuie să prezinte informația în mod clar și veridic și nu unele mituri și zvonuri. Nu trebuie să fie în goană după „senzații”. Aici chiar nu sunt senzații. Iată anume aceste „senzații” duc la tensionarea situației și semănarea panicii în societate.

Noi toți înțelegem perfect că numărul de cazuri va crește. Vedem scenariile care au loc în țările vecine. Și anume acele măsuri care se iau – sunt pentru ca astfel de cazuri să fie mai puține.

Cu siguranță, nu trebuie de cumpere totul din magazine. Este o situație temporară. Dacă foarte mulți oameni vor cumpăra acum totul în același timp, înseamnă că mâine vor fi anumite restricții în privința mărfurilor. Sistemul de livrare este calculat pentru o anumită dată la un anumit moment, la fel ca și sistemul medical. Acestea nu trebuie supraîncărcate.