rbk.ru

În decembrie 2022, mai scump decât în noiembrie: produsele care s-au scumpit cel mai mult în Moldova 

Biroul Naţional de Statistică declară că preţurile medii de consum în luna decembrie 2022 faţă de luna noiembrie 2022 au crescut cu 0,8%. „Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare și la serviciile prestate populației cu câte 1,2%”, comunică Biroul. 

În luna decembrie 2022 faţă de noiembrie curent, din produsele alimentare, creșteri mai accentuate a prețurilor medii de consum au fost marcate la:

  • fructe – cu 4,2%;
  • zahăr – cu 2,6%;
  • lapte și produse lactate – cu 2,2%;
  • legume – cu 1,7%;
  • ouă de găină – cu 0,8%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţ la ulei vegetal – cu 0,6%.

La mărfurile nealimentare, în luna decembrie 2022 față de noiembrie 2022 au crescut mai semnificativ prețurile medii la confecții și materiale de construcție – cu circa 0,5 %. Totodată, s-au diminuat prețurile la combustibili și carburanți – cu 4,0% (inclusiv la motorină – cu 12,4% și benzină – cu 7,6%).

Creșteri mai importante a prețurilor la serviciile prestate populației în luna decembrie 2022 faţă de luna noiembrie 2022 au fost înregistrate la serviciile comunal-locative – în medie cu 1,7%.

Potrivit Biroului, prețurile medii de consum în luna decembrie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 au crescut cu 30,2%, inclusiv la:

  • produse alimentare – cu 31,8%;
  • mărfuri nealimentare cu 19,9%;
  • servicii prestate populaţiei – cu 44,0%.

Pe parcursul anului 2022 au fost înregistrate creșteri mai accentuate a prețurilor la următoarele produse alimentare:

  • ouă de găină – cu 59,1%;
  • legume – cu 56,1%;
  • zahăr – cu 55,7%;
  • fructe – cu 48,8%;
  • produse de panificație și cereale – cu cca 37%;
  • lapte și produse lactate, carne și conserve din carne – cu peste 21%;
  • ulei vegetal – cu 8,3%.

Creșterea prețurilor de consum la mărfurile nealimentare, potrivit Biroului, a fost determinată de majorarea prețurilor la combustibili și carburanți – cu cca 35,9%:

  • la cărbune de pământ – de 2,1 ori;
  • brichete și peleți din biomasă – de 2,0 ori;
  • lemne pentru foc și motorină – cu 36,7% și respectiv 36,3%;
  • gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 25,0%;
  • benzină – cu 21,3%.

Biroul precizează că acordarea de către Guvern a compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici a contribuit la atenuarea creșterii anuale a prețurilor medii de consum cu 2,6%.

Se menționează că preţurile de consum în anul 2022 față de anul 2021 au crescut în medie cu 28,7 % (în comparație cu creșterea medie a prețurilor de consum în anul 2021 față de anul 2020 cu 5,1%).

Prețurile au crescut mai accentuat la locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (de 1,7 ori), la transport (cu 35,0%) și la produse alimentare și băuturi nealcoolice (cu 32,7%).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Acțiune și Solidaritate

De la 160.000 la circa 100.000 de lei? Salariile șefilor ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate: proiect de lege

Un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a înregistrat un proiect de lege care prevede plafonarea salariilor funcțiilor de conducere din cadrul unor instituții publice autonome de reglementare, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Potrivit deputatei PAS Larisa Novac, salariile funcțiilor de conducere în aceste autorități sunt, în prezent, stabilite prin regulamente interne și au crescut în ultimii doi ani cu 30%, 100% sau chiar 140%.

Pe 15 decembrie, deputata Larisa Novac a anunțat că, împreună cu un grup de parlamentari din fracțiunea PAS, a înregistrat un proiect de lege care „propune plafonarea salariilor conducătorilor din unele instituții publice autonome de reglementare, precum ANRE, CNPF și ANRCETI”.

„În prezent, politicile de salarizare din aceste autorități nu sunt reglementate unitar prin lege. Salariile funcțiilor de conducere sunt stabilite prin regulamente interne, fără plafoane legale clare. Datele publice arată că, în ultimii doi ani, salariile de conducere au crescut cu 30, 100 sau chiar 140%, până la 100-160 de mii de lei pe lună. Adică până la 1,8 milioane de lei anual pentru o singură funcție”, a spus deputata.

Conform parlamentarei, proiectul de lege prevede „plafonarea salariilor funcțiilor de conducere în raport cu salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul bugetar respectiv”. „Până la 5 salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la 6 salarii medii pentru ANRE”, a comunicat Larisa Novac. Proiectul mai prevede: „eliminarea sporurilor, primelor sau plăților ascunse care ar putea depăși plafonul legal”, ca salariile și grilele de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor și ca regulamentele interne și contractele să fie ajustate în termen de 30 de zile.

„Chiar dacă aceste autorități nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ele gestionează resurse colectate obligatoriu din economie, din tarife și comisioane, iar modul în care sunt utilizate aceste resurse trebuie să respecte principiul de echitate și transparență”, a spus deputata PAS, adăugând că „legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă – la 1 februarie 2026”.

Menționăm că, pentru anul următor, salariul mediu este estimat să ajungă la 17.400 de lei. Astfel, la ANRE, salariile funcțiilor de conducere ar putea fi plafonate la aproximativ 104.000 de lei pe lună, iar la CNPF și ANRCETI – la aproximativ 87.000 de lei.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Pe 9 decembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea ANRE, CNPF și ANRCETI. Parlamentarul mai declara că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: