Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova: Avocații din Republica Moldova au participat la cursuri de formare continuă în cadrul a trei seminare tematice

În anul 2025, în colaborare cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova, echipa Ambasadei Drepturilor Omului a susținut trei lecții publice pentru avocați, care au avut loc în format mixt (offline – la Centrul de Instruire a Avocaților al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, și online – prin platforma Zoom) și au reunit peste o 100 de participanți – avocați și avocați-stagiari din Barourile de avocați din Chișinău, Bălți și Cahul.

Lecțiile publice au fost susținute de către: Iurie Levinte, jurist, expert senior al Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, avocata Natalia Țurcan și juristul Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, experți – dezvoltatori ai Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova.

Prima lecție publică a fost dedicată tematicii „Limitele aplicabilității articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în procedurile naționale”. A doua lecție publică sa referit la „Derogările de la drepturile omului in situații de urgență potrivit standardelor internaționale”. La a treia lecție publică experții au relatat despre „Cauze privind discriminarea: aspecte materiale și procedurale ale activității unui avocat”. În cadrul instruirilor Lela Metreveli, directoarea Ambasadei Drepturilor Omului, a povestit despre platforma Ghidului privind Drepturile Omului ca o sursă utilă pentru avocați, ce poate fi utilizată de către avocați pentru apărarea eficientă a clienților săi, care să adresează cu probleme privind violarea și/sau restrângerea drepturilor omului.

Lecție publică cu tema „Limitele aplicabilității articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) în procedurile naționale”

Evenimentul a reunit avocați și stagiari interesați de aprofundarea cunoștințelor privind practica Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil și a felului în care acesta poate fi invocat în fața instanțelor naționale. Iurie Levinte, expert senior al Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, a invitat participanții să exploreze distincția dintre percepția generală a echității și aplicarea juridică exactă a principiilor Convenției. Discuția a pornit de la întrebarea: când se aplică, în realitate, articolul 6 al Convenţiei Europene și când este el invocat în mod excesiv sau impropriu?

Formatorul a explicat de ce dreptul la un proces echitabil nu este o formulă universală, ci o construcție juridică specifică, a cărei aplicabilitate depinde de natura litigiului și de obiectul procedurii, calificarea lor pe latura civilă sau penală. A fost subliniat faptul că articolul 6 nu se extinde automat asupra tuturor tipurilor de proceduri, iar această înțelegere este esențială pentru o apărare profesionistă și pentru coerența argumentării juridice.

Participanții au avut ocazia să discute despre concepte precum „a patra instanță” sau sensul autonom al unor noțiuni din Convenție, despre modul în care Curtea Europeană trasează limitele propriei competențe și despre importanța pătrunderii esenței echității garantate de articolul 6 al Convenţiei, una de natură procedurală. Fiecare exemplu a fost însoțit de reflecții privind impactul direct asupra muncii avocatului — de la formularea plângerilor până la strategia în fața instanței. Mesajul central al întâlnirii a fost unul de responsabilizare profesională : înțelegerea limitelor articolului 6 nu diminuează protecția persoanei, ci o face mai eficientă, pentru că orientează energia juridică acolo unde este cu adevărat justificată.

Lecție publică cu tema „Derogările de la drepturile omului in situații de urgență potrivit standardelor internaționale”

Lecție publică a fost susținută de avocata Natalia Țurcan și juristul Iurie Levinte, experți ai Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova. Evenimentul a reunit avocați și stagiari interesați de aprofundarea cunoștințelor privind tematica derogărilor de la drepturile omului în conformitate cu abordările organismelor Națiunilor Unite și practica Curții Europene a Drepturilor Omului. Formatorii au invitat participanții să exploreze distincția conceptuală extrem de importantă dintre restrângerile drepturilor omului (limitări în condiții generale) și derogările în caz de stare de urgență.

Experții au pus în discuție testul proporționalității în cazul restrângerii drepturilor omului și au expus cerințele pentru ca derogările să fie valide potrivit dreptului internațional. Mai exact, s-a atras atenție că orice derogare trebuie să fie realizată în baza legii, necesară pentru a răspunde unei situații de urgență și nu în ultimul rând proporțională. Cu privire la limitele derogării, audienți au cunoscut că unele drepturi fundamentale (de exemplu, interzicerea torturii și a sclaviei etc.) nu pot fi supuse derogărilor și necesită întotdeauna același standard de protecție în garantarea lor, indiferent dacă statul se confruntă cu o situație de urgență ”ce ameninţă viaţa naţiunii”. Obligația statului de respectare a dreptului internațional umanitar rămâne valabilă și în caz de derogare, iar ca aceasta din urmă să fie valabilă va îndeplini condițiile de nediscriminare prin măsurile luate și va fi notificată conform cerințelor tratatului internațional corespunzător.

Lecție publică cu tema „Cauze privind discriminarea: aspecte materiale și procedurale ale activității unui avocat”

Lecție publică a fost susținut de Evghenii Alexandrovici Goloșceapov și Iurie Levinte, juriști și experți ai Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova. Evenimentul a reunit peste 30 de avocați și stagiari (în format mixt – offline și online) interesați de aprofundarea cunoștințelor privind tematica discriminării și aspectele importante pentru avocați în activitatea Consiliului pentru egalitate. Experții au prezentat participanților o privire de ansamblu asupra legislației cheie din Moldova în domeniul combaterii discriminării, date statistice în acest domeniu, au discutat nuanțele procedurale ale activității în cauzele privind discriminarea în cadrul Consiliului pentru egalitate și în instanțele de judecată. De asemenea, participanților le-au fost prezentate hotărârile organismelor internaționale în care au fost utilizate deciziile Consiliului pentru egalitate: hotărârea Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW) în cauza Natalia Ciobanu v. Moldova (nr. 104/2016), hotărârile CEDO în cauzele Cosovan v. Moldova (nr. 13472/18), Machina v. Moldova (nr. 69086/14) și Clipea și Grosu v. Moldova (nr. 39468/17). Aceste cazuri demonstrează nivelul înalt de analiză și argumentare al deciziilor Consiliului și importanța acestora în depunerea plângerilor la organismele internaționale.

Participanții au discutat subtilitățile jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului privind discriminarea și provocările întâmpinate, explorând diferențele cu implicație practică dintre articolul 14 al Convenției și articolul 1 din Protocolul nr. 12. Analiza a scos în evidență modul în care testul aplicat de Curtea Europeană evaluează existența unui tratament diferențiat, necesitatea justificării obiective și rezonabile, precum și rolul crucial al distribuirii sarcinii de probă în cauzele privind egalitatea de tratament. Prin exemple practice, s-a discutat despre responsabilitatea profesioniștilor în domeniul dreptului de a identifica corect și de a valorifica remediile naționale efective disponibile, reieșind din particularitățile specifice ale speței și strategia avocatului de apărare a drepturilor victimei discriminării.

Aducem mulțumiri Centrului de Instruire a Avocaților al Uniunii Avocaților din Republica Moldova pentru cooperare și suportul în organizarea seminarelor tematice pentru avocați!

Cursuri de formare continuă a avocaților din Republica Moldova s-au înscris în seria activităților desfășurate în cadrul proiectului „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice” implementat de Ambasada Drepturilor Omului și finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este o inițiativă care promovează cultura drepturilor fundamentale prin instrumente accesibile, resurse vizuale și exemple din contextul național, și face parte din Platforma digitală europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma Europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023 și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova acoperă zece subiecte, douăzeci de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu organizația Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS) din Riga. Partenerii proiectului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profimedia

Un complex cu 2.000 de apartamente a luat foc în Hong Kong: cel puțin 13 oameni au murit FOTO/VIDEO

Cel puțin 13 oameni și-au pierdut viața, iar alții sunt în stare critică, după ce un complex cu opt blocuri turn a luat foc miercuri în Hong Kong, scrie Reuters și presa chineză, citată de Hotnews. Bilanțul este unul provizoriu și ar putea crește, având în vedere că un număr necunoscut de oameni au fost prinși în complexul cu 2.000 de apartamente, iar pompierii continuă să lupte cu flăcările.

Incendiul a izbucnit miercuri după-amiază în complexul Wang Fuk Court din districtul Tai Po aflat în nordul Hong Kong-ului și nivelul său de gravitate a fost urcat succesiv până la gradul maxim de cinci, potrivit BBC.

Complexul are 4.600 de rezidenți în cele aproape 2.000 de apartamente din cele opt blocuri de apartamente cu 31 de etaje. Acestea erau în renovare și înconjurate de schele din bambus atunci când a izbucnit incendiul.

Cel puțin 13 persoane au murit, potrivit pompierilor. Altele sunt rănite la spital, inclusiv în stare critică, sau sunt încă blocate în clădirile în flăcări. Printre cei decedați se află și un pompier.

Poliția a evacuat clădirile din apropiere, a înființat o linie telefonică pentru victime, iar guvernul a declarat că a deschis adăposturi temporare.

Deocamdată nu este clar ce a provocat incendiul, și nici câte persoane se mai află în clădirile cuprinse de flăcări.

La fața locului au fost mobilizați 767 de pompierti cu 128 de autospeciale, 57 de ambulanțe și 400 de polițiști. Peste 700 de oameni s-au adăpostit în cele cinci centre comunitare deschise de biroul districtual Tai Po.

Wang Fuk Court este un complex rezidențial format din opt blocuri, cu aproape 2.000 de apartamente. Mai multe turnuri au schele de bambus la exterior. Aceste clădiri, cu apartamente subvenționate de guvern, sunt locuite din 1983. Hong Kong este unul dintre ultimele locuri din lume unde bambusul este încă utilizat pe scară largă pentru schele în construcții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

„Voi înșiși credeți în asta?” Ambasadorul agreat al Rusiei, despre drona prăbușită peste o casă din Florești VIDEO

Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a pus la îndoială circumstanțele cazului în care o dronă rusească s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din raionul Florești. El a spus că experții trebuie să se clarifice și a sugerat că incidentul ar fi o „operațiune sub steag fals”. Precizările au fost făcute pe 26 noiembrie, după ieșirea din sediul Ministerului Afacerilor Externe.

S-a așezat pe acoperiș și nici ea nu s-a distrus, și nici nu a distrus nimic în jur. Voi înșiși credeți în asta? (…) Orice expert vă va spune că numărul de serie al acestei drone a apărut deja pe 18 noiembrie, în regiune Harkov. Și deodată, se pomenește în mod miraculos, peste câteva zile, la Florești. (…) Nu poate ea să zboare din Harkov până la Florești. Fizic nu poate să facă asta. Altă treabă: sunt de acord că în aceste chestiuni trebuie să clarifice specialiștii. De aceea, propunem să schimbăm logica relațiilor noastre și să ieșim din acest cerc vicios al exprimării protestelor după ce se produc anumite evenimente. Pentru că foarte multe operațiuni au loc sub steag fals și se fac multe încercări de a ne deteriora relațiile cu Moldova”, a spus Ozerov.

Amintim că, dimineața de 25 noiembrie, pe fondul unui nou atac rusesc asupra Ucrainei, 6 drone au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Unul dintre aparatele de zbor s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a comunicat că drona este de tip Gerbera, de fabricație rusească, și nu avea încărcătură explozivă. Potrivit IGP, modelul poate fi utilizat pentru inducerea în eroare, misiuni de supraveghere și colectare de informații, dar și transport de explozivi.

Pe 26 noiembrie, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Reprezentanții instituției i-au înaintat o notă de protest, subliniind că survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova este o încălcare a suveranității țării. Aceștia i-au cerut să întreprindă măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.

Colaj NM

„Vor exista demisii”. Noi detalii despre camionul cu armament, după audierile din Parlament

În cazul camionului cu armament, în Moldova vor exista demisii. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Totodată, Carp a anunțat că armamentul depistat la vamă era nou, în afară de drona care a fost doborâtă anterior. Potrivit lui Carp, traseul armelor „duce până la uzina din Tula”, totodată „prima percepție” este că este vorba de „armament de trofeu, care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană”. Declarațiile au fost făcute urmare a audierilor pe platforma Comisiei parlamentare. De cealaltă parte, vicepreședintele Comisiei Renato Usatîi consideră că „doar prin eliberarea unor persoane nu vom avea nici un rezultat”.

Președintele Comisiei: „armamentul depistat este de trofeu”

Carp a spus că, în cazul camionului cu armament, „este un dosar în derulare cu implicarea mai multor persoane, nu doar de pe teritoriul Republicii Moldova”.

„Traseul armelor, în urma codurilor care sunt pe armament, în mare parte duce până la uzina din Tula. Deci a fost de producție rusească. Drona care era, era o dronă avariată și se lucrează acum cu autoritățile din Ucraina pentru a afla unde a fost doborâtă. (…) Prima percepție este că armamentul depistat este armament de trofeu, prin care a fost luat de la armata rusă de către armata ucraineană. (…) Se cunoaște punctul de trecere, prin care a trecut pe teritoriul Republicii Moldova. (…) Perioada de producere a acestui armament este 2019-2024. 2024 este drona”, a declarat Carp. În afară de drona doborâtă, celălalt armament este nou, a adăugat Carp. „Mult din acest armament desigur că nimerește pe mâna unor grupări criminale care încearcă să se îmbogățească pe seama vânzării”, a mai spus parlamentarul.

Potrivit deputatului, la acel punct de trecere există scanere.

Vor urma demisii

Întrebat de NewsMaker dacă după acest incident vor fi demisii în cadrul instituțiilor responsabile, Carp a răspuns: „Cu siguranță. Vor exista demisii a unor persoane care au fost implicate. Cu siguranță va fi. (…) Marea problemă este cum au intrat (nota red. munițiile) pe teritoriul Republicii Moldova”. La precizarea dacă demisiile vor fi la Serviciul Vamal, la Serviciul de Informații și Securitate sau la Poliția de Frontieră, deputatul a declarat: „În dependență de ce va arăta rezultatul anchetei. (…) În dependență de ce vor prezenta persoanele implicate, fie cu voie, fie fără de voie, sau persoanele care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, în raport cu ei se vor lua măsurile disciplinare”.

Întrebat dacă printre suspecți sunt persoane din regiunea transnistreană, Carp a răspuns: „Da sunt. (…) Deci, este născut în stânga Nistrului”. Potrivit deputatului, nu este vorba despre persoana care a avut rolul de organizator. La întrebarea dacă în schemă sunt implicate persoane din structurile de forță ale țării, Carp a răspuns: „La etapa actuală, nu există asemenea tip de informații”.

Prioritatea R. Moldova

„Da, noi am avut o breșă în faptul cum au intrat (nota red. munițiile) pe teritoriul Republicii Moldova. De aceea, se întreprind anumite măsuri speciale de investigații prin acel punct vamal, prin care au intrat (nota red. munițiile) în Republica Moldova. (…) Se investighează și turele, și persoanele, și graficul lor, tot absolut”, a mai spus Carp. Potrivit deputatului, acum, „prioritatea numărul 1 este dotarea și fortificarea segmentului ucrainean”. „Este necesar să îmbunătățim nivelul tehnologic al controlului de frontieră”, a adăugat deputatul.

Declarațiile vicepreședintelui Comisiei

Renato Usatîi, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru” și vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că autoritățile trebuie să „organizeze protecție maximă a frontierei între Republica Moldova și Ucraina”. Usatîi a mai spus, cu referire la raportul serviciilor speciale, că „sunt cunoscute toate persoanele implicate și de pe teritoriul Republicii Moldova și din alte țări”.

Usatîi crede că „doar prin eliberarea unor persoane nu vom avea nici un rezultat”. „Când este organizat traficul de armament dintr-un alt stat, pe bucăți sau în porțiuni mai mici ajuns pe teritoriul Republicii Moldova și acest lucru n-a fost blocat atunci când se aduna această „marfă”… Persoanele implicate nu sunt persoane no-name, unele din ele. Eu cred că aici este un eșec”, a adăugat Usatîi, refuzând să ofere nume în acest sens.

Menționăm că, pe 26 noiembrie, Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a desfășurat audieri pe trei cazuri, inclusiv în cazul camionului cu muniții de la vama Leușeni–Albița. Acestea s-au desfășurat „cu ușile închise”, deoarece, a declarat președintele Comisiei Lilian Carp, „sunt date din dosar și se află în proces de documentare”.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Procuratura Generală declarat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. Pe 26 noiembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova a anunțat că încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore în dosarul camionului. Potrivit acestuia, persoana ar fi avut rolul de organizator.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Denis Dermenji/NewsMaker/foto simbol

Proprietarii clădirilor părăsite vor fi obligați să le îngrădească? Propunere, după tragedia de la Hotelul Național

Proprietarii clădirilor părăsite ar putea fi obligați prin lege să le îngrădească și să semnalizeze riscurile pe care le prezintă. Subiectul a fost discutat în Parlament, în cadrul audierilor organizate de Comisia pentru securitate națională, după tragedia de la fostul Hotel Național, unde o fetiță de 13 ani și-a pierdut viața după ce a căzut în gol.

„Nu este doar cazul Hotelului Național, mai sunt și alte clădiri care sunt părăsite și ele de asemenea prezintă un risc de securitate în localitatea care se află. Proprietarul trebuie, din contul său, să asigure îngrădirea clădirii și să o acopere cu imagine a ceea ce urmează a fi construit, așa cum este în țările occidentale”, ”, a precizat președintele comisiei parlamentare de profil, deputatul PAS Lilian Carp.

Potrivit lui, dacă proprietarul refuză să intervină, lucrările ar urma să fie efectuate de administrația publică locală, iar nota de plată să fie transmisă agentului economic, care va fi obligat să achite costurile.

Totodată, Carp a anunțat că poliția va intensifica raziile la fostul Hotel Național, pentru a preveni accesul persoanelor în clădire.

Reamintim, o fetiță de doar 13 ani a fost găsită fără suflare, pe 6 noiembrie, în incinta Hotelului Național – clădire din centrul Chișinăului, care, deși este părăsită de mai mulți ani, nu era nici îngrădită, nici corespunzător. După tragedie, Primăria Chișinău a anunțat că îngrădește clădirea abandonată și va instala camere în perimetrul imobilului, care vor filma non-stop. Edilul Ion Ceban a precizat atunci că, în primă etapă, Primăria își va asuma costurile, iar ulterior factura cu cheltuielile va fi expediată proprietarului clădirii. Totodată, edilul a cerut Guvernului să asigure paznici pentru clădire. Solicitarea nu a fost comentată de autoritățile centrale, deocamdată.  


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cinci zile de film documentar: pe 26 noiembrie începe Moldox Festival

Echipa Moldox Festival anunță agenda ediției X a Festivalului care va avea loc între 26 și 30 noiembrie 2025, la Cineplex Loteanu din Chișinău. 

Cu tema „Haos. Reinventăm realitatea”, ediția aniversară propune o incursiune în zone de conflict, comunități fragile, spații intime și teritorii în schimbare. Documentarul devine martor și actor al lumii de azi – surprinzând nu doar dezordinea, ci și forța de transformare, reziliență și renaștere.

Selecția din acest an include 27 de documentare de lung și 6 documentare de scurt metraj din Moldova și din toată lumea, majoritatea – priemiere. De la Siberia la Khartoum, de la cartierele roșii din India la satele părăsite din Moldova, filmele MOLDOX 2025 explorează invazii, migrații, traume, utopii și vindecare colectivă. 

În selecția de filme au intrat și nume mari precum:

Ținând-o pe Liat/Holding Liat
Câștigător Berlinale Documentary Award și premiul Ecumenic la Festivalul de Film de la Berlin, 2025. Deținătorul Premiului pentru cel mai bun film la Hamptons International Film Festival, 2025. Cel mai bun film internațional la DocAviv Film Festival, 2025

Vocea lui Hind Rajab/The Voice of Hind Rajab
4 premii la Festivalul de Film de la Veneția, 2025, inclusiv Leul de Argint și un record de 23 de minute de ovații la premieră.

La naiba, coexistență!/Coexistence, my Ass!

Deținătorul Premiului World Cinema Documentary Award (categoria „Cel mai bun documentar internațional”) la Sundance Film Festival. Premiul Golden Alexander la Thessaloniki Documentary Film Festival.

Trenuri/Trains

Premiul Best Feature-Length Documentary și cel mai bun montaj la IDFA (Festivalul Internațional de Film Documentar de la Amsterdam), 2024.

Premiera festivalului din acest an este competiția națională de documentare Green Vine

Secțiunea dedicată cineaștilor moldoveni susține vocile noi și filmele care abordează teme sociale, ecologice și identitare. Câștigătorul/câștigătoarea va fi desemnat/ă de un juriu internațional și va beneficia de sprijin pentru distribuție și dezvoltare.

Și pentru că ediția X e una jubiliară, am pregătit și alte premiere, cum ar fi: concert al corului Queer cu o vedetă locală (surpriză care va fi anunțată la eveniment), transformarea panelurilor de discuții publice într-o platformă a dialogului cultural prin colaborarea, în premieră, cu librăria Cărturești la Muzeu.

Pe lângă selecția de documentare, în mod devenit tradițional, MOLDOX Festival presupune și o serie de evenimente conexe, pentru interacțiune, dialog și educație prin artă

Din prima și până în ultma zi a Festivalului, vom avea concerte, o expoziție de fotografie și petreceri tematice la Casa Zemstvei, PRO Sănătate și Queer Café – spații care completează experiența festivalului. 

Tribut oamenilor implicați în cele 10 ediții ale Festivalului Moldox vine expoziția de afișe la Cărturești la Muzeu și lansarea Raftului Moldox cu recomandări de cărți despre film

Din 22 și până pe 28 noiembrie, cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a Festivalului de Film Documentar și Schimbare Socială, Moldox, invităm publicul la expoziția posterelor de la toate edițiile Moldox, de la lansarea festivalului și până azi. Aici veți avea ocazia să cunoașteți mai bine oamenii festivalului, inclusiv să faceți cunoștință și cu autorii/autoarele afișelor. Iar pentru a cunoaște mai bine echipa Moldox, dar și domeniul documentarului în general, lansăm Raftul cu recomandări Moldox Festival, accesibil la Cărturești la Muzeu până pe 30 noiembrie, adică în ultima zi de festival.

Programul complet al ediției X este disponibil aici: https://moldoxfestival.com/program/  

În paralel cu proiecțiile, MOLDOX Lab transformă și în acest an Artcor în spațiu de formare, dialog și colaborare. Tinerii regizori, producători și scenariști vor participa la ateliere conduse de mentori din Suedia, Grecia și regiunea Balcanilor, în parteneriat cu Thessaloniki International Documentary Festival, Balkan Documentary Center și Pitch the Doc. Programul include masterclass-uri și paneluri despre filmul documentar ca instrument de schimbare socială.

MOLDOX nu este doar un festival, ci o practică vie. După zece ani, ceea ce rămâne constant este grija pentru vocile oamenilor și pentru felul în care filmul schimbă modul în care trăim împreună. Dacă haosul este condiția prezentului, reinventarea este exercițiul nostru comun.

Parteneri și sprijin

Ediția 2025 este organizată de AO MOLDOX și Svenska Filmstudion, cu sprijinul Swedish Institute, Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Friedrich-Ebert-Stiftung, Uniunii Europene, Innovate Moldova, Ambasadelor Franței, Austriei și Norvegiei, precum și al numeroșilor parteneri culturali și media.

Ne vedem la cinema!

26–30 noiembrie 2025
Cineplex Loteanu, Chișinău. Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 103
Bilete: 50 MDL, disponibile pe unde.io și pe pagina Festivalului https://moldoxfestival.com/program/

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: