Alegeri prezidențiale
Татьяна Султанова, NewsMaker

În Moldova începe perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum 

În Republica Moldova a fost dat startul perioadei electorale, în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie. Perioada electorală va dura până în ziua în care rezultatele alegerilor și referendumului vor fi confirmate de Curtea Constituțională. Înregistrarea candidaților la funcția de președinte va începe pe 21 august, iar campania electorală – pe 20 septembrie. Precizările au fost făcute de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 1 august. 

Comisia Electorală a anunțat că pe 1 august începe perioada electorală a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și referendumului republican constituțional. Ambele vor avea loc pe 20 octombrie 2024.

Perioada electorală va dura până în ziua în care rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului vor fi confirmate de către Curtea Constituțională.

„În această perioadă vor fi ajustate și aprobate actele normative subsecvente legii electorale, vor fi constituite organele electorale ierarhic inferioare, vor fi desemnați și înregistrați candidații pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și participanții la referendum. La fel, vor fi organizate instruiri pentru funcționarii electorali și alți subiecți electorali, vor fi desfășurate activități de informare pentru alegători, actualizate listele electorale și pregătite modelele buletinelor de vot și alte materiale electorale”, au comunicat reprezentanții Comisiei.

Perioada de desemnare și înregistrare a candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova și a participanților la referendum va începe pe 21 august 2024, iar campania electorală va începe pe 20 septembrie 2024.

***

Anterior s-a decis că alegerile pentru funcția de președinte și referendumul constituțional pentru integrarea europeană a Republicii Moldova vor avea loc în aceiași zi – pe 20 octombrie. În buletinele de vot de la referendum va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. 17% dintre alegători ar putea decide soarta referendumului și anume modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Detalii AICI.

Cu referire la alegeri prezidențiale, menționăm că până acum au anunțat deja oficial că vor candida:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);

– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);

– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);

– Vlad Filat (lider PLDM);

– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);

– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);

– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);

– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);

– Natalia Morari (jurnalistă);

– Vasile Tarlev (ex-premier);

– Victoria Furtună (ex-procuror anticorupție);

– Ștefan Savițchi (vicepreședintele ALDE);

– Valeriu Pleșca (ex-ministru al Apărării).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: