rbc.ru

În Moldova nu miroase-a bine. Coronavirusul va șubrezi economia. Analiză NM

Măsurile restrictive care s-au luat în Moldova pentru a împiedica răspândirea coronavirusului vor provoca diminuarea esențială a activității de afaceri și reducerea consumului – o parte a businessului va înceta să funcționeze, iar oamenii vor cumpăra mai puțin. Situația va fi agravată de criza economică, care iată-iată se va declanșa în lume, prognozează experții. NM relatează cât mai concis posibil, ce se poate întâmpla în Moldova cu prețurile, cursul monedei naționale și afacerile.

Prima reacție la coronavirus

Autoritățile Moldovei au introdus măsurile restrictive de amploare acum câteva zile, însă impactul lor asupra activității de afaceri în țară este deja vizibilă.

* În cafenele și restaurante sunt mai puțini vizitatori.

* Taximetriștii se plâng de scăderea bruscă a numărului de clienți.

* Vizitatorii apar sporadic în magazine – ba e pustiu, ba sunt cozi.

* Și în centrele comerciale sunt mai puțini cumpărători. Însă în niciunul dintre acestea nu au putut spune pentru NM, cu cât mai puțini.

* Multe saloane de înfrumusețare lucrează la jumătate de capacitate – clienții amână sau chiar anulează frizurile, vopsirea părului, manichiura și alte servicii.

* S-a redus brusc și numărul clienților companiilor turistice și ai companiilor aeriene. Cetățenii Moldovei anulează sau amână călătoriile în străinătate.

* Dar. În clinicile private sunt cozi. Mulți merg să-și verifice sau să-și trateze maladiile cronice.

 Care ar putea fi consecințele?

Aceste măsuri au și un efect pozitiv. Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, în timpul apropiat, cetățenii Moldovei nu vor cheltui peste hotare 20 de milioane de dolari pentru bilete-hoteluri-restaurante-cumpărături. Acești bani vor rămâne în țară.

Aici, efectele pozitive se termină. Efectele negative ale măsurilor restrictive sunt cu mult mai multe. Însă experții evaluează diferit nivelul impactului lor asupra economiei.

Ioniță consideră că măsurile de carantină propriu-zise nu sunt critice pentru economia moldovenească, pentru că ea este slabă și în țară nu sunt asemenea domenii care ar putea să fie afectate prea mult.

Colega sa, Tatiana Lariușina, doctor în economie, este sigură că diminuarea activității economice va influența totuși serios economia Moldovei, construită pe consumul intern. Potrivit ei, consumul intern se va micșora esențial, mulți vor trece la gospodăria naturală. Ea consideră că mărfurile autohtone vor fi mai puțin competitive, iar cele de import dimpotrivă, vor fi mai ieftine.

Estimările economistului Victor Ciobanu sunt și mai pesimiste. În opinia sa, economia moldovenească pur și simplu se va opri, la fel ca și cea a Italiei. Mai ales dacă autoritățile nu vor înăspri regulile carantinei. Expertul este convins că în acest caz, peste două-trei săptămâni, ne așteaptă aceeași situație ca și cea din Italia, doar că la aceasta se va adăuga colapsul din sistemul medical, care nu este prevăzut pentru o asemenea criză.

Totodată, expertul susține că nu va fi o criză a produselor alimentare. Rezervele vor fi completate mereu.

Dar mai concret?

Toți experții afirmă că cel mai mare impact asupra economiei Moldovei și, respectiv, asupra noastră, a tuturor, îl vor avea nu măsurile restrictive, ci criza mondială care este la un pas să se declanșeze.

Din cauza crizei mondiale, în Moldova:

* Vor scădea exporturile. Conform estimărilor experților, cu 300-400 de milioane de dolari. Și aceasta, în condițiile în care acestea aproape că nu crește în ultimii 1,5 ani.

* Se vor diminua remitențele. Ioniță estimează reducerea acestora cu 1 miliard de dolari.

* Se va deprecia leul.

În ce privește leul, prognozele experților sunt diferite. Astfel, Ciobanu și Lariușina consideră că leul va cădea. Lariușina este de părere că acest lucru va fi în favoarea autorităților, care vor avea mai mulți lei și vor putea acoperi unele găuri în bugetul care va avea de suferit din cauza coronavirusului.

În același timp, Ioniță este convins că în ajunul alegerilor prezidențiale, autoritățile vor menține din toate puterile deprecierea monedei naționale cu ajutorul intervențiilor valutare ale Băncii Naționale. Potrivit afirmațiilor sale, acest lucru se va răsfrânge negativ asupra producătorilor autohtoni și mai ales a exportatorilor, mărfurile acestora devenind mai puțin competitive.

* Se vor reduce veniturile în bugetul național. „Este din cauza că acestea depind în proporție de 85% de consumul intern care, cu siguranță, va scădea”, a precizat Ioniță.

* Cel mai mult vor suferi afacerile. Experții au menționat că statul alege întotdeauna populația și nu businessul. Asupra afacerilor se vor face presiuni: sau cu ajutorul așa-numitei „îmbunătățiri a administrării fiscale”, scoțând la lumină o parte din economia tenebră, sau prin amenzi și sancțiuni pentru afacerile corecte.

* Va scădea PIB-ul. De la câteva zecimi de procente până la 3-4%, trecând în minus. Totul va depinde de amploarea crizei mondiale și de răspândirea infecției de coronavirus.

* Va crește migrația. „Cetățenii Republicii Moldova vor căuta un sistem medical mai bun și servicii electronice mult mai accesibile într-o nouă realitate economică”, este convinsă Lariușina.

* Vor crește prețurile la cereale și, respectiv, la produsele făinoase. Însă acest lucru este influențat de iarna blândă și pieirea majorității culturilor agricole de toamnă. În mod speculativ, dar pe termen scurt, ar putea crește prețurile la medicamente, servicii medicale, unele produse alimentare. În același timp, scăderea cererii va menține inflația în general.

* Vor scădea prețurile la combustibil, gaze și, probabil, energia electrică. Acest lucru se va întâmpla din cauza cererii de resurse energetice în toată lumea.

Autoritățile pot face ceva?

Veaceslav Ioniță a îndemnat autoritățile să nu facă presiuni asupra businessului: „Luați cu împrumut, dar nu luați de la business”. Potrivit afirmațiilor sale, statului îi este mai simplu și mai ieftin decât businessului să ia cu împrumut și pe piața internă, și pe cea externă. Mai ales că datoria de stat permite acest lucru. „De mediul de afaceri depind oamenii, locurile lor de muncă și salariile. Dacă statul va începe să preseze, va fi efectul unui bumerang, prin pierderi bugetare”, a precizat Ioniță.

Totodată, el consideră că ar trebui încurajat consumul cu ajutorul diferitelor programe, subvenții și proiecte, cum ar fi „Prima Casă”.

La rândul său, Victor Ciobanu insistă asupra unor măsuri mai aspre de carantină care, în opinia sa, nu numai că vor permite businessului și economiei să se restabilească mai repede, dar și va preveni sute de decese provocate de virus. „Acum două săptămâni, italienii glumeau pe seama carantinei, nu acordau atenție recomandărilor din partea autorităților, iar acum toți s-au închis și au lăsat să funcționeze doar farmaciile și magazinele de produse alimentare. Același lucru ne așteaptă și pe noi, dacă virusul va fi neglijat în Moldova”, a concluzionat expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IA MANIA 2025 – CÂT COSTĂ ȘI CE IMPACT ARE FESTIVALUL CARE ADUCE SCHIMBĂRI SOCIALE

FESTIVALUL IA MANIA – UN MANIFEST CIVIC PENTRU IDENTITATE ROMÂNEASCĂ

Anul acesta, IA MANIA a ajuns la cea de-a 11-a ediție, adunând peste 5.000 de vizitatori la Pensiunea Holercani. 

Drept urmare a solicitărilor vizitatorilor de a avea mai multă umbră, festivalul și-a schimbat locația – pentru prima dată în ultimii 9 ani. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, Pensiunea Holercani și-a deschis ușile pentru publicul larg. Până în 2020, pensiunea era destinată exclusiv odihnei deputaților și miniștrilor. Spațiul are un potențial imens pentru evenimente, dar are nevoie și de foarte multe ameliorări, precum ar fi o parcare încăpătoare, toalete exterioare, zonare.

KLumea a vândut circa 3.500 de bilete, în valoare de aproximativ 400.000 de lei. Totodată, am oferit gratuit 2000 de invitații pentru Patronii Klumea și pentru partenerii, sponsorii și autoritățile locale. Pensionarii, copiii sub 12 ani și persoanele cu nevoi speciale au avut acces liber pe teritoriu, iar rezidenții raionului Dubăsari au beneficiat de un preț simbolic de 100 de lei/bilet.

Banii adunați din vânzări au acoperit o parte din costurile organizatorice, iar restul a venit dintr-un grant oferit de Ministerul Culturii și ANTRIM. 


IA MANIA  – UN MANIFEST CIVIC PENTRU PĂSTRAREA RĂDĂCINILOR NOASTRE

Anul acesta, am fost martorii unei veritabile renașteri: cel mai mare număr de vizitatori îmbrăcați în cămăși autentice.

Festivalul a găzduit cinci șezători din toate colțurile țării: comunitatea Măiestria, Șezătoarea Basarabiei, Șezătoarea Ciocârlia, Șezătoarea Basarabia și Șezătoarea Călărași. Comunitățile au adus cămăși cusute manual, au organizat ateliere și au informat vizitatorii despre unde vizitatorii pot învăța să coase propria ie.


IA MANIA – DIVERSITATE ETNICĂ ȘI COEZIUNE SOCIALĂ 

Șapte ansambluri din regiunea Dubăsari au urcat pe scenă cu tezaurul lor muzical.
Am avut artiști precumIoana Căpraru, Diamanta Paterău, Valy Boghean, Adrian Ursu și Ada Milea, care a venit din România cu un program inspirat din basmele românești. 

K Lumea a cheltuit aproximativ 250 000 lei pentru onorariile artiștilor și echipamentul tehnic al scenei. Printre alte cheltuieli ale  festivalului se numără decorul, transportul, logistica, promovarea, munca echipei, securitate, asistență medicală, evacuarea gunoiului, curățenie, electricitate, chirie echipamente, creare de conținut. Cheltuielile totale pentru organizarea festivalului au fost de 70 000 euro.


IA MANIA – O  PLATFORMĂ PENTRU SUSȚINEREA AFACERILOR LOCALE

Târgul de Meșteșuguri și producători locali a fost, ca de obicei, locul unde tradiția se cumpără cu respect și se poartă cu mândrie. La această ediție, IA MANIA a susținut peste 50 de afaceri locale – antreprenori și meșteri care și-au promovat și vândut produsele. Înainte de eveniment, comercianții noștri au fost instruiți de echipa Fintech a Băncii Naționale pentru a folosi sistemul MIA de plăți digitale pentru afaceri.


IA MANIA – MOTOR DE PROMOVARE A TURISMULUI ȘI DEZVOLTĂRII ECONOMICE ÎN RAIONUL DUBĂSARI

Una dintre cele mai apreciate atracții a fost „Casele Mari”, unde gospodarii din satele Dubăsarilor – Holercani, Marcăuți, Ustia, Molovata, Oxentea și Molovata Veche – au recreat atmosfera autentică de acasă și au participat la concursul deliciilor.

  • Holercani a câștigat premiul pentru cele mai bune sarmale, învelite în frunze de zmeură, viță-de-vie și varză.
  • Gospodinele din Oxentea au gătit cea mai delicioasă pălăniță – plăcintă din cartofi, coaptă pe vatră.
  • Bărbații din Oxentea au câștigat trofeul pentru cea mai bună tărie, preparând 12 tipuri de lichior de casă, iar câștigătoare a fost trandafirata.
  • Ustiencele, campioane la sarmale anul trecut, au impresionat anul acesta cu un desert tradițional – plăcintă rece cu mere în 7 foi, după rețetă de familie.
  • Premiul pentru cea mai frumoasă Casă Mare și cea mai gustoasă pâine a mers la gospodinele din Molovata.

La Trântă, flăcăii din Ustia au câștigat cocoșul, iar cei din Molovata – iepurele și berbecul festivalului. Premiile au fost oferite de  Transenergo SRL

Promovând gastronomic, antreprenorii și turismul din regiune, contribuim la creșterea atractivității economice și turistice în regiune.


IA MANIA – PROMOVEAZĂ ARTĂ INSPIRATĂ DIN TRADIȚIE

În cadrul concursului „Cai Verzi pe Pereți”, 10 artiști plastici au pictat live, inspirați de mituri și basme.

  • Premiul I: Irina Gurin – „Valea Plângerii” (inspirat din „Tinerețe fără bătrânețe”
  • Premiul II: Mazur Mihaela – „Sub soarele neamului meu”
  • Premiul III: Denis Moscalu – „Mama viei”

Concursul a fost susținut de Caparol Moldova, iar lucrările por fi achizitionate de doritori. 


IA MANIA 2025 – MAI MULT DECÂT UN FESTIVAL

A fost o celebrare sinceră a tradiției, a locului și a bucuriei de a fi împreună. Pe mal de Nistru, la Ustia, cu rădăcini înfipte în trecut și cu pașii orientați spre viitor.

Eveniment organizat cu sprijinul patronilor KLumea – cea mai mare comunitate de patroni din Republica Moldova.
Sponsor: Bere Chișinău
Parteneri: Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern, Caparol, Papirus, Parteneri Media: Locals, Agora, Newsmaker, Diez și mOLDOVA oRG

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: