Bani

În Moldova nu miroase-a bine. Coronavirusul va șubrezi economia. Analiză NM

Natalia Melnic
| 17 martie, 2020
06:42

Măsurile restrictive care s-au luat în Moldova pentru a împiedica răspândirea coronavirusului vor provoca diminuarea esențială a activității de afaceri și reducerea consumului – o parte a businessului va înceta să funcționeze, iar oamenii vor cumpăra mai puțin. Situația va fi agravată de criza economică, care iată-iată se va declanșa în lume, prognozează experții. NM relatează cât mai concis posibil, ce se poate întâmpla în Moldova cu prețurile, cursul monedei naționale și afacerile.

Prima reacție la coronavirus

Autoritățile Moldovei au introdus măsurile restrictive de amploare acum câteva zile, însă impactul lor asupra activității de afaceri în țară este deja vizibilă.

* În cafenele și restaurante sunt mai puțini vizitatori.

* Taximetriștii se plâng de scăderea bruscă a numărului de clienți.

* Vizitatorii apar sporadic în magazine – ba e pustiu, ba sunt cozi.

* Și în centrele comerciale sunt mai puțini cumpărători. Însă în niciunul dintre acestea nu au putut spune pentru NM, cu cât mai puțini.

* Multe saloane de înfrumusețare lucrează la jumătate de capacitate – clienții amână sau chiar anulează frizurile, vopsirea părului, manichiura și alte servicii.

* S-a redus brusc și numărul clienților companiilor turistice și ai companiilor aeriene. Cetățenii Moldovei anulează sau amână călătoriile în străinătate.

* Dar. În clinicile private sunt cozi. Mulți merg să-și verifice sau să-și trateze maladiile cronice.

Care ar putea fi consecințele?

Aceste măsuri au și un efect pozitiv. Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, în timpul apropiat, cetățenii Moldovei nu vor cheltui peste hotare 20 de milioane de dolari pentru bilete-hoteluri-restaurante-cumpărături. Acești bani vor rămâne în țară.

Aici, efectele pozitive se termină. Efectele negative ale măsurilor restrictive sunt cu mult mai multe. Însă experții evaluează diferit nivelul impactului lor asupra economiei.

Ioniță consideră că măsurile de carantină propriu-zise nu sunt critice pentru economia moldovenească, pentru că ea este slabă și în țară nu sunt asemenea domenii care ar putea să fie afectate prea mult.

Colega sa, Tatiana Lariușina, doctor în economie, este sigură că diminuarea activității economice va influența totuși serios economia Moldovei, construită pe consumul intern. Potrivit ei, consumul intern se va micșora esențial, mulți vor trece la gospodăria naturală. Ea consideră că mărfurile autohtone vor fi mai puțin competitive, iar cele de import dimpotrivă, vor fi mai ieftine.

Estimările economistului Victor Ciobanu sunt și mai pesimiste. În opinia sa, economia moldovenească pur și simplu se va opri, la fel ca și cea a Italiei. Mai ales dacă autoritățile nu vor înăspri regulile carantinei. Expertul este convins că în acest caz, peste două-trei săptămâni, ne așteaptă aceeași situație ca și cea din Italia, doar că la aceasta se va adăuga colapsul din sistemul medical, care nu este prevăzut pentru o asemenea criză.

Totodată, expertul susține că nu va fi o criză a produselor alimentare. Rezervele vor fi completate mereu.

Dar mai concret?

Toți experții afirmă că cel mai mare impact asupra economiei Moldovei și, respectiv, asupra noastră, a tuturor, îl vor avea nu măsurile restrictive, ci criza mondială care este la un pas să se declanșeze.

Din cauza crizei mondiale, în Moldova:

* Vor scădea exporturile. Conform estimărilor experților, cu 300-400 de milioane de dolari. Și aceasta, în condițiile în care acestea aproape că nu crește în ultimii 1,5 ani.

* Se vor diminua remitențele. Ioniță estimează reducerea acestora cu 1 miliard de dolari.

* Se va deprecia leul.

În ce privește leul, prognozele experților sunt diferite. Astfel, Ciobanu și Lariușina consideră că leul va cădea. Lariușina este de părere că acest lucru va fi în favoarea autorităților, care vor avea mai mulți lei și vor putea acoperi unele găuri în bugetul care va avea de suferit din cauza coronavirusului.

În același timp, Ioniță este convins că în ajunul alegerilor prezidențiale, autoritățile vor menține din toate puterile deprecierea monedei naționale cu ajutorul intervențiilor valutare ale Băncii Naționale. Potrivit afirmațiilor sale, acest lucru se va răsfrânge negativ asupra producătorilor autohtoni și mai ales a exportatorilor, mărfurile acestora devenind mai puțin competitive.

* Se vor reduce veniturile în bugetul național. „Este din cauza că acestea depind în proporție de 85% de consumul intern care, cu siguranță, va scădea”, a precizat Ioniță.

* Cel mai mult vor suferi afacerile. Experții au menționat că statul alege întotdeauna populația și nu businessul. Asupra afacerilor se vor face presiuni: sau cu ajutorul așa-numitei „îmbunătățiri a administrării fiscale”, scoțând la lumină o parte din economia tenebră, sau prin amenzi și sancțiuni pentru afacerile corecte.

* Va scădea PIB-ul. De la câteva zecimi de procente până la 3-4%, trecând în minus. Totul va depinde de amploarea crizei mondiale și de răspândirea infecției de coronavirus.

* Va crește migrația. „Cetățenii Republicii Moldova vor căuta un sistem medical mai bun și servicii electronice mult mai accesibile într-o nouă realitate economică”, este convinsă Lariușina.

* Vor crește prețurile la cereale și, respectiv, la produsele făinoase. Însă acest lucru este influențat de iarna blândă și pieirea majorității culturilor agricole de toamnă. În mod speculativ, dar pe termen scurt, ar putea crește prețurile la medicamente, servicii medicale, unele produse alimentare. În același timp, scăderea cererii va menține inflația în general.

* Vor scădea prețurile la combustibil, gaze și, probabil, energia electrică. Acest lucru se va întâmpla din cauza cererii de resurse energetice în toată lumea.

Autoritățile pot face ceva?

Veaceslav Ioniță a îndemnat autoritățile să nu facă presiuni asupra businessului: „Luați cu împrumut, dar nu luați de la business”. Potrivit afirmațiilor sale, statului îi este mai simplu și mai ieftin decât businessului să ia cu împrumut și pe piața internă, și pe cea externă. Mai ales că datoria de stat permite acest lucru. „De mediul de afaceri depind oamenii, locurile lor de muncă și salariile. Dacă statul va începe să preseze, va fi efectul unui bumerang, prin pierderi bugetare”, a precizat Ioniță.

Totodată, el consideră că ar trebui încurajat consumul cu ajutorul diferitelor programe, subvenții și proiecte, cum ar fi „Prima Casă”.

La rândul său, Victor Ciobanu insistă asupra unor măsuri mai aspre de carantină care, în opinia sa, nu numai că vor permite businessului și economiei să se restabilească mai repede, dar și va preveni sute de decese provocate de virus. „Acum două săptămâni, italienii glumeau pe seama carantinei, nu acordau atenție recomandărilor din partea autorităților, iar acum toți s-au închis și au lăsat să funcționeze doar farmaciile și magazinele de produse alimentare. Același lucru ne așteaptă și pe noi, dacă virusul va fi neglijat în Moldova”, a concluzionat expertul.

criza, cronavirus, economie, top

Știri similare

Viață

Cazul Ludmilei Vartic: în fața Ministerului Afacerilor Interne a avut loc un flashmob FOTO/VIDEO

Politică

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

Viață

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Mihaela Conovali
| 3 mai, 2026
15:08

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.