rbc.ru

În Moldova nu miroase-a bine. Coronavirusul va șubrezi economia. Analiză NM

Măsurile restrictive care s-au luat în Moldova pentru a împiedica răspândirea coronavirusului vor provoca diminuarea esențială a activității de afaceri și reducerea consumului – o parte a businessului va înceta să funcționeze, iar oamenii vor cumpăra mai puțin. Situația va fi agravată de criza economică, care iată-iată se va declanșa în lume, prognozează experții. NM relatează cât mai concis posibil, ce se poate întâmpla în Moldova cu prețurile, cursul monedei naționale și afacerile.

Prima reacție la coronavirus

Autoritățile Moldovei au introdus măsurile restrictive de amploare acum câteva zile, însă impactul lor asupra activității de afaceri în țară este deja vizibilă.

* În cafenele și restaurante sunt mai puțini vizitatori.

* Taximetriștii se plâng de scăderea bruscă a numărului de clienți.

* Vizitatorii apar sporadic în magazine – ba e pustiu, ba sunt cozi.

* Și în centrele comerciale sunt mai puțini cumpărători. Însă în niciunul dintre acestea nu au putut spune pentru NM, cu cât mai puțini.

* Multe saloane de înfrumusețare lucrează la jumătate de capacitate – clienții amână sau chiar anulează frizurile, vopsirea părului, manichiura și alte servicii.

* S-a redus brusc și numărul clienților companiilor turistice și ai companiilor aeriene. Cetățenii Moldovei anulează sau amână călătoriile în străinătate.

* Dar. În clinicile private sunt cozi. Mulți merg să-și verifice sau să-și trateze maladiile cronice.

 Care ar putea fi consecințele?

Aceste măsuri au și un efect pozitiv. Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, în timpul apropiat, cetățenii Moldovei nu vor cheltui peste hotare 20 de milioane de dolari pentru bilete-hoteluri-restaurante-cumpărături. Acești bani vor rămâne în țară.

Aici, efectele pozitive se termină. Efectele negative ale măsurilor restrictive sunt cu mult mai multe. Însă experții evaluează diferit nivelul impactului lor asupra economiei.

Ioniță consideră că măsurile de carantină propriu-zise nu sunt critice pentru economia moldovenească, pentru că ea este slabă și în țară nu sunt asemenea domenii care ar putea să fie afectate prea mult.

Colega sa, Tatiana Lariușina, doctor în economie, este sigură că diminuarea activității economice va influența totuși serios economia Moldovei, construită pe consumul intern. Potrivit ei, consumul intern se va micșora esențial, mulți vor trece la gospodăria naturală. Ea consideră că mărfurile autohtone vor fi mai puțin competitive, iar cele de import dimpotrivă, vor fi mai ieftine.

Estimările economistului Victor Ciobanu sunt și mai pesimiste. În opinia sa, economia moldovenească pur și simplu se va opri, la fel ca și cea a Italiei. Mai ales dacă autoritățile nu vor înăspri regulile carantinei. Expertul este convins că în acest caz, peste două-trei săptămâni, ne așteaptă aceeași situație ca și cea din Italia, doar că la aceasta se va adăuga colapsul din sistemul medical, care nu este prevăzut pentru o asemenea criză.

Totodată, expertul susține că nu va fi o criză a produselor alimentare. Rezervele vor fi completate mereu.

Dar mai concret?

Toți experții afirmă că cel mai mare impact asupra economiei Moldovei și, respectiv, asupra noastră, a tuturor, îl vor avea nu măsurile restrictive, ci criza mondială care este la un pas să se declanșeze.

Din cauza crizei mondiale, în Moldova:

* Vor scădea exporturile. Conform estimărilor experților, cu 300-400 de milioane de dolari. Și aceasta, în condițiile în care acestea aproape că nu crește în ultimii 1,5 ani.

* Se vor diminua remitențele. Ioniță estimează reducerea acestora cu 1 miliard de dolari.

* Se va deprecia leul.

În ce privește leul, prognozele experților sunt diferite. Astfel, Ciobanu și Lariușina consideră că leul va cădea. Lariușina este de părere că acest lucru va fi în favoarea autorităților, care vor avea mai mulți lei și vor putea acoperi unele găuri în bugetul care va avea de suferit din cauza coronavirusului.

În același timp, Ioniță este convins că în ajunul alegerilor prezidențiale, autoritățile vor menține din toate puterile deprecierea monedei naționale cu ajutorul intervențiilor valutare ale Băncii Naționale. Potrivit afirmațiilor sale, acest lucru se va răsfrânge negativ asupra producătorilor autohtoni și mai ales a exportatorilor, mărfurile acestora devenind mai puțin competitive.

* Se vor reduce veniturile în bugetul național. „Este din cauza că acestea depind în proporție de 85% de consumul intern care, cu siguranță, va scădea”, a precizat Ioniță.

* Cel mai mult vor suferi afacerile. Experții au menționat că statul alege întotdeauna populația și nu businessul. Asupra afacerilor se vor face presiuni: sau cu ajutorul așa-numitei „îmbunătățiri a administrării fiscale”, scoțând la lumină o parte din economia tenebră, sau prin amenzi și sancțiuni pentru afacerile corecte.

* Va scădea PIB-ul. De la câteva zecimi de procente până la 3-4%, trecând în minus. Totul va depinde de amploarea crizei mondiale și de răspândirea infecției de coronavirus.

* Va crește migrația. „Cetățenii Republicii Moldova vor căuta un sistem medical mai bun și servicii electronice mult mai accesibile într-o nouă realitate economică”, este convinsă Lariușina.

* Vor crește prețurile la cereale și, respectiv, la produsele făinoase. Însă acest lucru este influențat de iarna blândă și pieirea majorității culturilor agricole de toamnă. În mod speculativ, dar pe termen scurt, ar putea crește prețurile la medicamente, servicii medicale, unele produse alimentare. În același timp, scăderea cererii va menține inflația în general.

* Vor scădea prețurile la combustibil, gaze și, probabil, energia electrică. Acest lucru se va întâmpla din cauza cererii de resurse energetice în toată lumea.

Autoritățile pot face ceva?

Veaceslav Ioniță a îndemnat autoritățile să nu facă presiuni asupra businessului: „Luați cu împrumut, dar nu luați de la business”. Potrivit afirmațiilor sale, statului îi este mai simplu și mai ieftin decât businessului să ia cu împrumut și pe piața internă, și pe cea externă. Mai ales că datoria de stat permite acest lucru. „De mediul de afaceri depind oamenii, locurile lor de muncă și salariile. Dacă statul va începe să preseze, va fi efectul unui bumerang, prin pierderi bugetare”, a precizat Ioniță.

Totodată, el consideră că ar trebui încurajat consumul cu ajutorul diferitelor programe, subvenții și proiecte, cum ar fi „Prima Casă”.

La rândul său, Victor Ciobanu insistă asupra unor măsuri mai aspre de carantină care, în opinia sa, nu numai că vor permite businessului și economiei să se restabilească mai repede, dar și va preveni sute de decese provocate de virus. „Acum două săptămâni, italienii glumeau pe seama carantinei, nu acordau atenție recomandărilor din partea autorităților, iar acum toți s-au închis și au lăsat să funcționeze doar farmaciile și magazinele de produse alimentare. Același lucru ne așteaptă și pe noi, dacă virusul va fi neglijat în Moldova”, a concluzionat expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ONG-urile de media cer scuze publice de la directorul TRM, Vladimir Țurcanu, pentru atacul la adresa investigației „Cu Sens”

Mai multe organizații de media au cerut scuze publice din partea directorului Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, după ce acesta a calificat într-un interviu,o investigație jurnalistică a proiectului „Cu Sens” drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”. Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că afirmațiile fără fundament factual pot denigra reputația unei instituții media independente și pot crea un climat ostil față de jurnalismul de investigație.

„Presa are obligația de a investiga modul în care sunt cheltuite resursele publice și activitatea instituțiilor statului. Critica jurnalistică realizată cu bună-credință și în interes public beneficiază de protecție legală, inclusiv prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în reacția ONG-urilor.

Organizațiile subliniază că persoanele aflate în funcții de conducere în instituții finanțate din bani publici trebuie să manifeste toleranță față de presa critică și să evite etichetele care pot intimida jurnaliștii sau descuraja investigațiile. Centrul pentru Jurnalism Independent și organizațiile semnatare și-au exprimat solidaritatea cu echipa „Cu Sens” și au făcut apel la autorități să adopte un discurs responsabil și respectuos față de mass-media.

***

În ultimii patru ani, de când Vladimir Țurcanu conduce Compania „Teleradio-Moldova”, au fost semnalate mai multe nereguli: cheltuielile de protocol depășeau frecvent bugetul inițial, iar foști sau actuali angajați au reclamat intimidări, neplata la timp a salariilor și concedieri neîntemeiate. Țurcanu și adjuncții săi susțin însă că nu s-au încălcat legile și că activitatea companiei este conformă cu reglementările.

Aceste probleme au fost confirmate și de un audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2023–2024, care a evidențiat deficiențe semnificative în gestionarea patrimoniului public și a resurselor financiare. Auditul a constatat un statut juridic dual neclar, proceduri netransparente de investiții și achiziții, precum și administrarea precară a bunurilor imobile și a patrimoniului audiovizual.

La 3 decembrie 2025, Parlamentul a organizat audieri publice privind modul în care TRM gestionează fondurile publice. În cadrul ședinței, s-a discutat despre rezultatele auditului Curții de Conturi, care a constatat cheltuieli de peste 21 de milioane de lei peste limitele aprobate, posibile conflicte de interese între conducerea executivă și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), precum și nereguli în achiziții și investiții. TRM a beneficiat în 2023–2024 de transferuri bugetare de 148,9 și 185,7 milioane de lei, reprezentând aproape 90% din veniturile totale ale companiei, iar patrimoniul instituției era evaluat la circa 460,5 milioane de lei, incluzând clădiri, terenuri, echipamente și fonduri culturale naționale precum „Fondul de Aur al Televiziunii” și „Tezaurul sonor al Radiodifuziunii”.

În replică, Vladimir Țurcanu a declarat pe pagina sa de Facebook că „lucrurile sunt în ordine la TRM” și că speculațiile apărute în spațiul public „nu au nicio fundamentare reală”. El a precizat că a prezentat un plan detaliat de implementare a recomandărilor Curții de Conturi și a respins acuzațiile privind presupusele nereguli financiare.

Audierile parlamentare au fost urmate de promisiunea Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media de a monitoriza aplicarea recomandărilor Curții de Conturi și de a analiza cadrul legal pentru îmbunătățirea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: