rbc.ru

În Moldova nu miroase-a bine. Coronavirusul va șubrezi economia. Analiză NM

Măsurile restrictive care s-au luat în Moldova pentru a împiedica răspândirea coronavirusului vor provoca diminuarea esențială a activității de afaceri și reducerea consumului – o parte a businessului va înceta să funcționeze, iar oamenii vor cumpăra mai puțin. Situația va fi agravată de criza economică, care iată-iată se va declanșa în lume, prognozează experții. NM relatează cât mai concis posibil, ce se poate întâmpla în Moldova cu prețurile, cursul monedei naționale și afacerile.

Prima reacție la coronavirus

Autoritățile Moldovei au introdus măsurile restrictive de amploare acum câteva zile, însă impactul lor asupra activității de afaceri în țară este deja vizibilă.

* În cafenele și restaurante sunt mai puțini vizitatori.

* Taximetriștii se plâng de scăderea bruscă a numărului de clienți.

* Vizitatorii apar sporadic în magazine – ba e pustiu, ba sunt cozi.

* Și în centrele comerciale sunt mai puțini cumpărători. Însă în niciunul dintre acestea nu au putut spune pentru NM, cu cât mai puțini.

* Multe saloane de înfrumusețare lucrează la jumătate de capacitate – clienții amână sau chiar anulează frizurile, vopsirea părului, manichiura și alte servicii.

* S-a redus brusc și numărul clienților companiilor turistice și ai companiilor aeriene. Cetățenii Moldovei anulează sau amână călătoriile în străinătate.

* Dar. În clinicile private sunt cozi. Mulți merg să-și verifice sau să-și trateze maladiile cronice.

 Care ar putea fi consecințele?

Aceste măsuri au și un efect pozitiv. Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, în timpul apropiat, cetățenii Moldovei nu vor cheltui peste hotare 20 de milioane de dolari pentru bilete-hoteluri-restaurante-cumpărături. Acești bani vor rămâne în țară.

Aici, efectele pozitive se termină. Efectele negative ale măsurilor restrictive sunt cu mult mai multe. Însă experții evaluează diferit nivelul impactului lor asupra economiei.

Ioniță consideră că măsurile de carantină propriu-zise nu sunt critice pentru economia moldovenească, pentru că ea este slabă și în țară nu sunt asemenea domenii care ar putea să fie afectate prea mult.

Colega sa, Tatiana Lariușina, doctor în economie, este sigură că diminuarea activității economice va influența totuși serios economia Moldovei, construită pe consumul intern. Potrivit ei, consumul intern se va micșora esențial, mulți vor trece la gospodăria naturală. Ea consideră că mărfurile autohtone vor fi mai puțin competitive, iar cele de import dimpotrivă, vor fi mai ieftine.

Estimările economistului Victor Ciobanu sunt și mai pesimiste. În opinia sa, economia moldovenească pur și simplu se va opri, la fel ca și cea a Italiei. Mai ales dacă autoritățile nu vor înăspri regulile carantinei. Expertul este convins că în acest caz, peste două-trei săptămâni, ne așteaptă aceeași situație ca și cea din Italia, doar că la aceasta se va adăuga colapsul din sistemul medical, care nu este prevăzut pentru o asemenea criză.

Totodată, expertul susține că nu va fi o criză a produselor alimentare. Rezervele vor fi completate mereu.

Dar mai concret?

Toți experții afirmă că cel mai mare impact asupra economiei Moldovei și, respectiv, asupra noastră, a tuturor, îl vor avea nu măsurile restrictive, ci criza mondială care este la un pas să se declanșeze.

Din cauza crizei mondiale, în Moldova:

* Vor scădea exporturile. Conform estimărilor experților, cu 300-400 de milioane de dolari. Și aceasta, în condițiile în care acestea aproape că nu crește în ultimii 1,5 ani.

* Se vor diminua remitențele. Ioniță estimează reducerea acestora cu 1 miliard de dolari.

* Se va deprecia leul.

În ce privește leul, prognozele experților sunt diferite. Astfel, Ciobanu și Lariușina consideră că leul va cădea. Lariușina este de părere că acest lucru va fi în favoarea autorităților, care vor avea mai mulți lei și vor putea acoperi unele găuri în bugetul care va avea de suferit din cauza coronavirusului.

În același timp, Ioniță este convins că în ajunul alegerilor prezidențiale, autoritățile vor menține din toate puterile deprecierea monedei naționale cu ajutorul intervențiilor valutare ale Băncii Naționale. Potrivit afirmațiilor sale, acest lucru se va răsfrânge negativ asupra producătorilor autohtoni și mai ales a exportatorilor, mărfurile acestora devenind mai puțin competitive.

* Se vor reduce veniturile în bugetul național. „Este din cauza că acestea depind în proporție de 85% de consumul intern care, cu siguranță, va scădea”, a precizat Ioniță.

* Cel mai mult vor suferi afacerile. Experții au menționat că statul alege întotdeauna populația și nu businessul. Asupra afacerilor se vor face presiuni: sau cu ajutorul așa-numitei „îmbunătățiri a administrării fiscale”, scoțând la lumină o parte din economia tenebră, sau prin amenzi și sancțiuni pentru afacerile corecte.

* Va scădea PIB-ul. De la câteva zecimi de procente până la 3-4%, trecând în minus. Totul va depinde de amploarea crizei mondiale și de răspândirea infecției de coronavirus.

* Va crește migrația. „Cetățenii Republicii Moldova vor căuta un sistem medical mai bun și servicii electronice mult mai accesibile într-o nouă realitate economică”, este convinsă Lariușina.

* Vor crește prețurile la cereale și, respectiv, la produsele făinoase. Însă acest lucru este influențat de iarna blândă și pieirea majorității culturilor agricole de toamnă. În mod speculativ, dar pe termen scurt, ar putea crește prețurile la medicamente, servicii medicale, unele produse alimentare. În același timp, scăderea cererii va menține inflația în general.

* Vor scădea prețurile la combustibil, gaze și, probabil, energia electrică. Acest lucru se va întâmpla din cauza cererii de resurse energetice în toată lumea.

Autoritățile pot face ceva?

Veaceslav Ioniță a îndemnat autoritățile să nu facă presiuni asupra businessului: „Luați cu împrumut, dar nu luați de la business”. Potrivit afirmațiilor sale, statului îi este mai simplu și mai ieftin decât businessului să ia cu împrumut și pe piața internă, și pe cea externă. Mai ales că datoria de stat permite acest lucru. „De mediul de afaceri depind oamenii, locurile lor de muncă și salariile. Dacă statul va începe să preseze, va fi efectul unui bumerang, prin pierderi bugetare”, a precizat Ioniță.

Totodată, el consideră că ar trebui încurajat consumul cu ajutorul diferitelor programe, subvenții și proiecte, cum ar fi „Prima Casă”.

La rândul său, Victor Ciobanu insistă asupra unor măsuri mai aspre de carantină care, în opinia sa, nu numai că vor permite businessului și economiei să se restabilească mai repede, dar și va preveni sute de decese provocate de virus. „Acum două săptămâni, italienii glumeau pe seama carantinei, nu acordau atenție recomandărilor din partea autorităților, iar acum toți s-au închis și au lăsat să funcționeze doar farmaciile și magazinele de produse alimentare. Același lucru ne așteaptă și pe noi, dacă virusul va fi neglijat în Moldova”, a concluzionat expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Diana Crudu

Adresarea unei antreprenoare către Tofan: „Vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Moldova”. Reacția unui deputat PAS

Antreprenoarea Diana Crudu i-a atras atenția premierului Vasile Tofan asupra dificultăților cu care se confruntă ea și alți oameni din domeniu. Aceasta a vorbit despre proceduri birocratice îndelungate și a susținut că investitorii străini nu vor veni în Moldova până la modificarea legislației. Mesajul său a fost calificat drept „foarte pertinent” de deputatul PAS, Marcel Spatari, care a spus că problema trebuie abordată și în cadrul reformei administrației publice locale.

În adresarea sa către premier, Crudu a menționat că face antreprenoriat în agricultură de peste 20 de ani: „Din start vreau să vă spun că cred în buna dumneavoastră intenție, iar acest mesaj îl las aici pentru că cu siguranță nu există nici cea mai mică probabilitate ca să ne vedem față în față, ca să vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Republica Moldova”.

„Dumneavoastră ați menționat la Lorena Bogza în emisiune că veți petrece ore întregi apelând investitorii din afară și o să le propuneți să investească în Moldova. Nu o să vină domnule prim-ministru nimeni până nu o să modificați legislația cu privire la construcția obiectivelor de menire agro-industrială. Astăzi ca să poți ridica un edificiu pe teren agricol timpul de așteptare pentru autorizație este în jur de 3-4 ani. Nu exagerez deloc. Personal sunt în această situație”, a scris antreprenoarea pe o rețea de socializare.

În continuare, ea a vorbit despre acest mecanism: „Beneficiarul depune cerere la primărie pentru decizia consiliului local de elaborarea a pud-ului. Ca să ajungă în consiliu trece de comisia de specialitate. Durata de la depunerea cererii până la examinarea ei în consiliu este de 1 -1,5 ani. Ulterior decizia merge la verificare la Cancelaria de Stat, și aici se pierd câteva săptămâni. O dată avută decizia la mână cauți o companie care elaborează pud-uri. Timp de așteptare 2-3 luni minim. Cu pud-ul elaborat mergi la Agenția Ecologică și la Sănătate Publică după avize. Timp de așteptare minim câteva luni. Dacă nu le convine ceva, modifici pud-ul. Ulterior cu aceste acte te întorci din nou în consiliu unde timpul de așteptare este încă un an, un an jumate. Cu decizia de aprobare a pud-ului mergi la arhitectorul primăriei și soliciți certificat de urbanism, iarăși durează câteva luni. În baza certificatului de urbanism proiectezi, te întorci înapoi după autorizație de construcție, mai adăugați câteva luni. La final se fac 3 ani, dacă ai noroc”.

Diana Crudu a făcut referire și la situația investitorilor locali: „Dumneavoastră vorbiți de investitori străini, dar eu vreau să vă spun că sunt foarte mulți investitori locali care s-au lehamisit de Republica Moldova! Pe șoseaua de centură R6 a municipiului Chișinău sunt companii gata să investească la ora actuală zeci de milioane de euro și nu o pot face din cauza birocrației care din păcate nu s-a redus, dar a sporit considerabil în ultimii ani”.

Ulterior, antreprenoarea a vorbit despre situația unei mici ferme de vaci cu un efectiv de 100 de capete. „Proprietarul vrea să își construiască o secție de producere ca să nu mai dea “mai pe degeaba” laptele la procesatori. Cum credeți va mai rezistă el încă 3-4 ani până va obține autorizație de construcție în care prețul la motorină, fertilizanți crește vertiginos, iar prețul laptelui stă pe loc de ani buni?”, a conchis Diana Crudu.

Deputatul PAS, Marcel Spatari, a calificat postarea antreprenoarei drept „foarte pertinentă” și s-a adresat premierului. „Am impresia că 2 din 3 ani se pierd în consiliile locale. Cred că trebuie abordată această problemă și în reforma APL”, a menționat deputatul PAS.

***

Amintim că Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit în funcție în dimineața zilei de 22 iulie, după ce, cu o zi înainte, a primit votul de încredere al Parlamentului. Menționăm că economia este primul capitol al programului de guvernare al lui Tofan. Noul Guvern promite să transforme Republica Moldova în cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori, prin reguli simple și previzibile, reducerea costurilor administrative, servicii publice digitale și controale bazate pe evaluarea riscurilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: