moldpres.md

În școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului au fost modernizate condițiile de studii

Școlile cu predare în limba română din raioanele de est și municipiul Tighina au beneficiat de un ajutor material în valoare de câte 100 de mii de lei în anul curent, pentru a îmbunătăți condițiile de studii. Inițiativa a fost posibilă grație sprijinului Programului activităților pentru reintegrarea țării 2020.

Astfel, liceul Teoretic „Lucian Blaga” din orașul Tiraspol a procurat 90 de bănci și scaune proiectate pentru un singur elev, pentru a asigura distanța minimă între elevii prezenți în clasă, precum și dulapuri și scaune pentru profesori.

Liceul „Evrika” din orașul Râbnița a procurat trei seturi de table interactive cu videoproiectoare, iar Gimnaziul din satul Roghi, raionul Dubăsari – o tablă interactivă, trei seturi de table monobloc, o plită electrică performantă pentru cantină și planșe informative.

Gimnaziul din comuna Corjova, r. Dubăsari – a alocat mijloacele financiare primite pentru reparația sălii sportive, asigurând astfel condiții calitative și moderne pentru petrecerea orelor, iar Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Dubăsari (amplasat în comuna Corjova) și Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol (refugiat în s. Doroțcaia, r. Dubăsari) au achiziționat calculatoare și termometre digitale non-contact infraroșu.

În municipiul Bender, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” a achiziționat mobilierul pentru cantina instituției iar Școala de tip-internat pentru copiii orfani și rămași fără îngrijirea părinților a finalizat lucrările de construcție a noului gardului.

Amintim că Programului activităților pentru reintegrarea țării are un buget anual de 15 milioane lei, fiind eligibile pentru finanțare proiectele ce urmează a fi implementate în Zona de Securitate și care reflectă activități specifice, cum ar fi dezvoltare comunitară și regională, reabilitare și renovare a infrastructurii locale, modernizare a instituțiilor sociale-cheie, soluționare a problemelor stringente de dezvoltare, asigurare a serviciilor publice esențiale, precum și acțiunile care contribuie la promovarea măsurilor de consolidare a încrederii între populația de pe ambele maluri ale Nistrului și la realizarea obiectivului guvernamental de reintegrare a țării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Tofan, despre rezultatele PISA-2025: „Nu trebuie să ținem copiii captivi în școli mici”. Mesaj pentru opoziție

Diferențele mari dintre rezultatele elevilor din școlile mici și cele ale elevilor din instituțiile mari înregistrate în cadrul Programulului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2025 –  confirmă necesitatea continuării reformelor în educație. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan, în debutul ședinței Guvernului din 9 septembrie. Oficialul a cerut opoziției să nu transforme reorganizarea școlilor într-un subiect de „speculație politică” și „populism”.

Tofan a atras atenția că cel mai mare decalaj evidențiat de rezultatele PISA 2025 este cel dintre școlile mici și cele mari. Potrivit datelor prezentate de premier, 59% dintre elevii școlilor mici nu ating nivelul de bază la științe, față de 28% în instituțiile mari. La matematică, proporția este de 68% în școlile mici și 37% în cele mari, iar la lectură – de 65%, respectiv 32%.

„Vreau să fac să se gândească fiecare politician care insistă ca să ținem copiii noștri captivi în școli mici, cu resurse limitate, cu un număr limitat de profesori și speculează acest subiect, ei la rândul lor, dându-și copiii la cele mai bune școli, să se uite la aceste rezultate PISA, pentru soarta copiilor nu e subiect de speculație politică”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a spus că reformele trebuie continuate, chiar dacă presupun decizii dificile. În opinia sa, cât mai mulți elevi trebuie să învețe în instituții bine dotate, care sunt, de regulă, școli mari.

„Chiar dacă trebuia să ia autobuzul și să meargă mai departe, nu avem altă soluție, dacă chiar ne pasă de copiii noștri. Populismul nu o să ne ajute să avem rezultate mai bune. Vreau opoziția să termine cu acest populism care descurajează reformele cu adevărat importante în educație”, a adăugat șeful Guvernului, Vasile Tofan.

Ce arată rezultatele PISA 2025

În acest an, elevii din Republica Moldova au acumulat în medie 422 de puncte la științe, cu cinci puncte mai mult decât în 2022. Acesta este singurul dintre cele trei domenii principale în care a fost înregistrată o creștere față de ediția precedentă. Totuși, cel mai bun rezultat al țării la științe rămâne cel din 2015 și 2018 – câte 428 de puncte.

Premierul consideră că avansul înregistrat la această disciplină arată primele efecte ale investițiilor în laboratoarele școlare.

La noul domeniu evaluat, „Învățarea în lumea digitală”, adolescenții moldoveni au obținut 452 de puncte, depășind rezultatele elevilor din România, Bulgaria și Georgia. Tofan a calificat această performanță drept principalul motiv de mândrie pentru Republica Moldova.

În schimb, punctajele la matematică și lectură au scăzut. Elevii au acumulat 410 puncte la matematică, cu patru mai puține decât în 2022, și 404 puncte la lectură, în scădere cu șapte puncte.

La nivel internațional, rezultatele la lectură au fost, de asemenea, în scădere. Potrivit Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, media statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a coborât cu 15 puncte numai în ultimul ciclu de evaluare.

PISA 2025 a evidențiat un decalaj de aproximativ 60–65 de puncte între elevii din școlile mari și cei din instituțiile mici, în toate cele trei domenii principale.

La evaluare au participat aproximativ 6.600 de adolescenți de 15 ani din Republica Moldova, alături de elevi din alte 90 de țări. Testele măsoară capacitatea tinerilor de a aplica în situații reale cunoștințele acumulate la școală. Republica Moldova participă la evaluarea PISA din 2009, iar ediția din 2025 a fost a cincea pentru țara noastră.

***

Precizăm că, la începutul anului 2026, ministrul Educației, Dan Perciun, a inițiat o amplă reformă care prevedea reorganizarea a 73 de școli mici, în funcție de numărul elevilor. Inițiativa a fost criticată de opoziție, care a acuzat guvernarea că închide școlile și contribuie astfel la dispariția satelor.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Educației la solicitarea NewsMaker, 67 dintre cele 73 de instituții incluse în ordinul ministrului au fost reorganizate în anul de studii 2026–2027. Reforma a vizat 448 de cadre didactice. Dintre acestea, 289 au în continuare un loc de muncă, fie în instituțiile reorganizate, fie în alte școli.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: