zdp.ro/foto simbol

Încă o dronă a căzut pe teritoriul României. Bucureștiul: Condamnăm cu fermitate atacurile executate de Rusia

Încă o dronă a căzut pe teritoriul României. Potrivit Ministerului român al Apărării, la aproximativ 3 km de Plauru, județul Tulcea, a fost descoperit un crater de dronă, cu posibilă explozie la impact. Se menționează că au fost luate măsuri de securizare a zonei și notificate structurile competente pentru ridicarea probelor și desfășurarea investigațiilor. Instituția română „condamnă atacurile executate de Federația Rusă”, adăugând că pe 11 octombrie forțele ruse au continuat atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România. 

Ministerul român al Apărării a declarat pe 12 octombrie că pe „11 octombrie, forțele ruse au continuat atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România”.

Instituția română a menționat că în jurul orei 5:00 a fost descoperit un crater de dronă, cu posibilă explozie la impact, la aproximativ 3 km de Plauru, județul Tulcea.

În baza informațiilor primite de la Poliția de Frontieră, privind un posibil impact pe teritoriul României, în proximitatea localității Plauru, din jud. Tulcea, echipe ale MApN, în cooperare cu forțe și mijloace din alte instituții ale Sistemului național de apărare, ordine publică şi siguranță națională, s-au deplasat în zonă pentru investigarea situației. În jurul orei 5.00, echipele din teren au raportat descoperirea unui crater de dronă, cu posibilă explozie la impact, într-o zonă cu vegetație aflată în apropierea malului drept al Brațului Chilia, la aproximativ 3 km vest de localitatea Plauru”, au comunicat reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) din România.

Se menționează că au fost luate măsuri de securizare a zonei și notificate structurile competente pentru ridicarea probelor și desfășurarea investigațiilor.

Ministerul Apărării Naționale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate și în gravă contradicție cu regulile dreptului internațional umanitar”, a declarat instituția română.

***

Reamintim că, înainte de cazul raportat de Ministerul român al Apărării pe 12 octombrie, cel puțin trei drone lansate de ruși, în războiul declanșat Ucrainei, au căzut în România, la Plauru și Nufăru. În România s-a decis adoptarea unor măsuri de protecție pentru populația din zonele învecinate localităților ucrainene Reni şi Ismail, precum şi emiterea de mesaje RO-Alert privind riscul căderii unor „elemente aparținând mijloacelor de luptă utilizate în conflict”.

Ministrul român al Apărării Angel Tîlvăr a declarat, pe 11 octombrie, că raportul privind incidentele cu dronele căzute în Deltă a fost finalizat şi înaintat Parchetului General român. Totodată s-a constatat că dronele rusești care au căzut pe teritoriul României au fost lovite de apărarea antiaeriană ucraineană şi nu au vizat teritoriul României.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maxim Cîrlan, fondatorul Moldox Festival: „Un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și de filme în jurul lui”

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă, cu oameni ca noi, care încearcă să facă o diferență în comunitate” – spune Maxim Cîrlan, fondatorul festivalului de film documentar pentru schimbare socială Moldox.

De la prima ediție și până astăzi, Moldox a împlinit zece ani, se numără printre cele mai longevive evenimente de gen din Republica Moldova și contribuie decisiv la promovarea documentarului. 

Festivalul a pornit din realitățile spațiului nostru cultural, dar mai ales din dorința de a răspunde acestor provocări. Timp de opt ediții desfășurate la Cahul, acolo unde accesul la cultură era limitat, tinerii migrau masiv, iar oamenii nu aveau ocazia să vadă pe marele ecran filme care să-i pună față în față cu realitatea lumii, Moldox s-a maturizat. Regizorul și directorul festivalului, Maxim Cîrlan, ne povestește cum a evoluat percepția publicului în toți acești ani și ce lucruri noi aduce ediția X.

Pentru Maxim Cîrlan, procesul de maturizare al festivalului se oglindește în schimbările sociale și culturale  pe care Moldox a reușit să le aducă. Iar pentru a înțelege pe deplin această transformare, trebuie să privim spre contextul cinematografiei moldovenești.

În Moldova contemporană, întemeierea unui festival de film a fost o adevărată provocare. După 1991, odată cu trecerea la economia de piață, producția cinematografică a intrat într-un declin accentuat. Treptat, turnarea filmelor a devenit o raritate, s-a intensificat circulația neoficială a filmelor străine descărcate de pe internet, iar numărul sălilor de cinema a scăzut, în special în regiuni. Dacă în 1995 Republica Moldova avea peste 600 de săli de proiecție, astăzi au rămas aproximativ 14 în toată țara.

În acest peisaj fragil, unul dintre pilonii care mențin vie cinematografia națională este reprezentat de Centrul Național al Cinematografie (CNC) și festivalurile de film apărute în ultimele decenii. Exemplu fiind chiar Moldox, care, după cum spune fondatorul său, „dintr-un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și filme în jurul lui”.

Cel mai important însă, povestește Maxim, a fost faptul că Moldox a reușit să educe publicul, să-l familiarizeze cu un alt tip de cinema: acela în care oamenii din societate sunt actori principali.

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă […] Documentarul le-a apărut ca un film ancorat în realitate. Astăzi publicul este mult mai deschis și pregătit să-l primească drept o experiență artistică și socială profundă”, spune Maxim Cîrlan.

Avem o competiție națională. Documentare turnate în Republica Moldova pe marele ecrane

Zece ani de Moldox înseamnă și zece ani de ateliere de film, unde cineaști și cineaste au avut ocazia să învețe de la regizori cu renume internațional, să-și creeze propriile documentare și să își testeze ideile în competiții europene. Din această experiență și din comunitatea care s-a format în jurul festivalului a prins contur, în premieră, o competiție națională.

O competiție națională arată că există deja filme moldovenești demne de a sta alături de cele internaționale. Țara noastră e pe drumul integrării europene, iar odată cu asta s-au deschis noi spații de cultură și dialog.” – Maxim Cîrlan

Pentru prima dată, ca parte a festivalului, Moldox a lansat Premiul Green Vine pentru cel mai bun documentar moldovenesc, iar publicul va avea ocazia unică să vizioneze filmele câștigătoare proiectate chiar în cadrul festivalului.

Tema anului

Aparte de competiție, un lucru rămâne neschimbat: Moldox este un festival pentru schimbare socială. În fiecare an, din întunericul sălilor de proiecție, festivalul ne provoacă să privim direct către temele care ne frământă ca societate.

Ediția a X-a este dedicată temei Chaos – reinventing reality. Filmele selectate vorbesc despre fenomenele actuale: crize, războaie, fragilitate, haos digital, dar și libertate de exprimare, egalitate de gen și viața grupurilor marginalizate. În același timp, ele îndeamnă să reflectăm cum aceste probleme ne modelează realitatea și ne împing să creăm reguli noi.

„Nu mai știu exact de când am început să simt că lumea intră în haos – poate odată cu fiecare război care izbucnea, rând pe rând, până în prezent. Nici acum nu sunt sigur dacă nu va începe un nou conflict chiar înainte să fie publicat acest interviu. Trăim o epocă nouă: o revoluție tehnologică, schimbări rapide și o lume în care vechile structuri se destramă. Haosul nu e ceva nou, dar acum parcă e invocat ca să facă ordine, să zguduie și să reașeze lucrurile, spune Maxim Cîrlan.

De ce să vii la cea de-a X-a ediție a festivalului:

,,Pentru că Moldox este o ocazie rară de a vedea documentare puternice pe marele ecran în Moldova. Și pentru că fiecare proiecție aduce șansa de a descoperi povești și oameni care îți rămân în minte mult timp.” – Maxim Cîrlan

Vă invităm să vizionați filmele din cadrul festivalului, inclusiv producțiile din competiția națională, la Cinematograful Cineplex Emil Loteanu, în perioada 26–30 noiembrie.

Pentru programul complet și informații despre bilete, vă invităm să ne urmăriți pe rețelele de socializare Facebook/Instagram și pe moldoxfestival.com.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: