Inteligența artificială (AI), programul Satul European 3, servicii publice pentru cetățenii din regiunea transnistreană la fel ca pentru cei din dreapta Nistrului, piețe dedicate exclusiv producătorilor agricoli, crearea unui sistem fiscal simplu, angajarea în câmpul muncii cu accent pe femei, precum și implementarea unor proiecte sociale menite să sporească atractivitatea serviciului militar – sunt câteva dintre prioritățile enunțate de noii miniștri după preluarea mandatului. NewsMaker a adunat promisiunile membrilor Guvernului Munteanu.
Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat că „prioritățile ministerului reies din scopul principal – integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”.
„Acest efect de cascadă se va regăsi în competitivitate, se va regăsi în inteligența artificială, în creșterea economică per general, prin susținerea întreprinderilor din Republica Moldova, nu numai pentru creșterea locală, dar și penetrarea noilor lanțuri valorice pe extern, în special în Uniunea Europeană, dar și creșterea exporturilor. Inteligența artificială este un alt domeniu în care trebuie să lucrăm cu sârguință, pentru că vedem dezvoltarea acestor pârghii noi afectează nu numai sectorul privat, dar și sectorul public, noi – cei din Guvern”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Și Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, și-a prezentat prioritățile pentru noul mandat.
„În ultimele nouă luni în 2025, la Ministerul Infrastructurii s-au inițiat mai multe proiecte. (…) Vorbim despre „Europa este aproape”, construcția drumurilor în localitățile din Republica Moldova. 220 de contracte sunt în lucru, alte aproximativ 400 așteaptă să fie semnate și se începe în anii 2026 și 2027 implementarea acestor construcții de drumuri. După care, în „Satul European 2” avem procesul de implementare 2025-2026 și în 2026 vom lucra împreună cu primarii, împreună cu toată societatea și comunitățile noastre rurale și urbane, la elaborarea programului pentru „Satul European 3″”, a comunicat Bolea.
Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, a declarat că unica prioritate ce ține de integrarea europeană a Republicii Moldova pentru următorii 4 ani este pregătirea țării pentru aderare la Uniunea Europeană.
„Ce înseamnă a pregăti țara? În primul și în primul rând, trebuie să lucrăm intens la transpunerea legislației europene în legislația națională. În al doilea rând, trebuie să lucrăm la implementarea acelor noi măsuri care se vor regăsi în legislația noastră națională. Și nu în ultimul rând, urmează să pregătim funcționari publici la nivel european, care să poată să aibă grijă de aceleași dosare, ca și oricare stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Cristina Gherasimov.
Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe, a menționat că „în următorii patru ani politica externă a Republicii Moldova va continua să-și consolideze parteneriatele sale bilaterale și multilaterale în promovarea interesului național al Republicii Moldova”.
„În primul rând vom continua să consolidăm baza juridică bilaterală, prin acorduri în interesul agenților economici și cetățenilor Republicii Moldova, atât cei de acasă, cât și cei din diasporă. Vom munci pentru a apropia Republica Moldova de marea familie europeană”, a spus Popșoi.
Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru Reintegrare, a vorbit despre necesitatea de a oferi locuitorilor regiunii transnistrene aceleași servicii publice ca pentru cetățenii din dreapta Nistrului.
„Dacă vorbim de priorități, aș puncta câteva din acestea: reintegrarea graduală în spațiile juridic, economic, financiar, vamal, de sănătate, educațional, informațional ale R. Moldova. În al doilea rând, în regiunea transnistreană locuiesc cetățenii noștri. Este nevoie de a oferi servicii publice pentru ei la fel ca pentru cetățenii din dreapta Nistrului. Aș vrea să vorbesc și despre rolul Uniunii Europene. R. Moldova trece printr-un amplu proces de reforme și ajustare la standardele europene. Este important ca întreagă țară, inclusiv regiunea transnistreană, să se conecteze la acest spațiu de pace și prosperitate. Nu mai puțin important este că Uniunea Europeană ar putea avea un rol important, dacă nu crucial, în crearea unei misiuni civile internaționale, care ar urma să ia locul actualului format de pacificare”, a spus viceprim-ministrul pentru Reintegrare.
Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, a spus că instituția sa trebuie să acționeze „ferm asupra supraaglomerării școlilor din capitală”, dar și asupra incluziunii elevilor cu dizabilități severe. „Vom aborda deschis problema plăților informale, calitatea manualelor școlare, modalitatea desfășurării examenului de absolvire a gimnaziilor și a examenelor de calificare în colegii și școli profesionale. (…) Până la finalul acestui an îmi propun să aduc în dezbatere publică fiecare dintre aceste subiecte”, a adăugat el.
În următorii patru ani, Perciun își propune ca șapte din zece absolvenți de liceu să-și continue studiile în universitățile din Republica Moldova, ca salariul mediu din educație și cercetare să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, dar și ca rata de promovare la examenele de clasa a IX-a să fie de minimum 80%, la toate disciplinele și în toate raioanele.
Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, a vorbit despre trei priorități ale sale ca ministru.
„Unu – va fi accesul la apă și reziliența climatică. Cu siguranță continuam să modernizăm și să extindem sistemele centralizate de irigare la scară mare și la scară mică. Vom crea un sistem mai sigur pentru gestionarea riscurilor, pentru a fi fermierii mai protejați în situațiile de secetă sau alte calamități. Doi – vom opta pentru o agricultură modernă și competitivă. Aici vom investi în continuare în utilaje performante, în tehnologie. (…) Trei – promovarea produsului autohton pe rafturi din țară, cât și piețele externe. Asta ar presupune piețe dedicate producătorilor agricoli exclusiv, pentru a vinde produsul agroalimentar nemijlocit consumatorului final, să poată consuma produsul autentic, și promovarea cât mai activă a produselor moldovenești atât în țară, cât și peste hotare”, a spus ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.
Printre prioritățile ministrei Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, se numără modernizarea instituțiilor din domeniu și digitalizarea serviciilor MAI. Alte priorități sunt: „siguranța cetățenilor și a comunităților, pentru ca fiecare om să se simtă protejat și sprijinit; alinierea legislației la standardele europene și implementarea celor mai bune practici internaționale; crearea unui sistem de afaceri interne transparent, previzibil și de încredere, care să sprijine dezvoltarea comunităților; consolidarea siguranței la nivel local prin prevenție, instruire și cooperare cu autoritățile, ONG-urile și societatea civilă”.
Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor, a spus că și-a propus trei priorități.
„Unu – crearea unui sistem fiscal maximal simplu și prietenos tuturor. Doi – îmbunătățirea managementului investițiilor publice, astfel încât acestea să se întâmple rapid, simplu și cu randament maxim pentru bunăstarea țării. Trei – modernizarea sistemului financiar pentru un acces cât mai bun la finanțe pentru business, dar și oportunități de investiții pentru fiecare cetățean”, a declarat ministrul Finanțelor.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a vorbit despre trei priorități principale ale sale la conducerea instituției.
„În primul rând vom fi în continuare mai aproape de persoanele care au cea mai mare nevoie de noi: persoane cu dizabilități, copii în situații de risc, persoane vulnerabile, vârstnicii, pensionarii, ca să le oferim servicii de calitate și acces la ceea ce au nevoie pentru o viață decentă. În al doilea rând vom continua angajarea în câmpul muncii. În 4 ani ne propunem să ajutăm peste 100 000 de persoane. Focusul aici va fi în special pe femei pentru că ele întâmpină cele mai multe bariere de reintegrare pe piața forței de muncă. În al treilea rând vom continua să ajutăm familiile cu copii, în special cu copii mici, prin extinderea rețelei de creșe până la 5 000 de locuri”, a spus ministra Muncii și Protecției Sociale.
Emil Ceban, ministrul Sănătății, a declarat că și-a propus ca obiective modernizarea sistemului medical, dezvoltarea serviciilor de sănătate și consolidarea parteneriatului cu profesioniștii din domeniu.
Gheorghe Hajder, ministrul Mediului, a spus că va munci „pentru ca Republica Moldova să devină o țară cu mai multe păduri, o țară cu ape curate și unde deșeurile sunt gestionate eficient”.
Cristian Jardan, ministru al Culturii, a vorbit despre trei priorități principale. „Unu – extinderea programului de voucher cultural pentru tinerii de la 16 la 18 ani, dar și pentru persoanele vârstnice. Doi – elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova. Trei – finalizarea a cel puțin unuia dintre marile proiecte, vorbesc aici despre reparația sediului Filarmonicii Naționale, a Circului de Stat și a Centrului de Cultură și Artă Contemporană „Universul””, a declarat ministrul Culturii.
Și Dorin Junghietu, ministrul Energiei, a vorbit despre trei dintre prioritățile sale.
„Integrarea completă cu piața energetică europeană, în primul rând prin finalizarea Liniei Vulcănești-Chișinău până la sfârșitul acestui an, demararea construcției proiectului Bălți-Suceava și la fel demararea și dezvoltarea proiectelor Strășeni-Gutinaș și Bălți-Dnestrovsc. A doua prioritate este diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică și cu gaze. (…) Cel de-al treilea obiectiv este dezvoltarea și investiții în capacități noi de generare, fie că ele sunt de energie verde, energie regenerabilă, fie sunt centralele pentru balansare care ne vor permite să stabilizăm sistemul energetic”, a declarat ministrul Energiei.
Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării, a spus că, în mandatul următor, își propune consolidarea capacității de apărare pentru îndeplinirea misiunilor de bază, continuarea procesului de modernizare a Armatei Naționale și implementarea unor proiecte sociale menite să sporească atractivitatea serviciului militar.
Nigina Abaszada, Reprezentantă Rezidentă UNFPA în Republica Moldova, subliniază alinierea programului pilot la Programul Național pentru Îmbătrânirea Activă și Sanatoasă 2023-2027: «Universitatea pentru Vârsta a Treia este o parte integrală a Programului Național privind îmbătrânirea activă. Astfel, vrem să schimbăm conotația despre îmbătrânire, de la negativ la pozitiv, de la dependență la acțiune, de la beneficiari pasivi la agenți ai schimbării.»
«Una dintre direcțiile principale ale activității Fundației Moldcell este îmbătrânirea activă și digitalizarea vârstnicilor. Am demonstrat acest lucru prin mai multe proiecte și astăzi proiectul Universitatea pentru Vârsta a Treia este un proiect inedit pentru Republica Moldova.» Irina Strajescu, Directoare Executivă Fundația Moldcell.
«Este un proiect foarte frumos, am crezut în viabilitatea acestuia. Știu că universitatea are un potențial enorm — la cele 40 de locuri care au fost oferite, la 180 de persoane care au optat și aceasta ne dă încredere.» Igor Șarov, Rectorul Universității de Stat din Moldova.
Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, evidențiază importanța UV3 în combaterea izolării seniorilor, afirmând: «Prin intermediul acestui program vârstnicii vor socializa, vor crea noi relații de prietenie și asta este foarte important pentru că avem foarte mulți vârstnici care sunt izolați și singuri.»
