Republica Moldova a făcut progrese modeste în domeniile pieței muncii și educației în ceea privește indicele egalității de gen. În schimb, țara noastră a înregistrat cel mai mare regres din ultimii ani la capitolul stereotipuri și prejudecăți. Cel puțin asta arată rezultatele Indexului Egalității de Gen 2025.
Un grup de experți de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a prezentat, în cadrul unei conferințe din 7 martie, Indexul Egalității de Gen 2025. Acesta a fost calculat după un șir de indicatori în șase domenii cheie: piața muncii, politică, educație, sănătate, accesul la resurse, percepții și stereotipuri.
„Ceea ce arată indexul 2025, pe de o parte, am putea spune că avem anumite tendințe optimiste și pozitive, pe de altă parte, avem anumite regrese, care ne îngrijorează”, a declarat directorul executiv CDP, Natalia Covrig, transmite IPN.
Potrivit Nataliei Covrig, din cele șase domenii analizate, doar două au înregistrat un progres, dar foarte fragil și modest. Este vorba despre piața muncii și educația – domenii în care în anul 2025 a fost o avansare cu doar 0,6 puncte. „Deci, nu avem măcar un punct deplin. Este un progres foarte modest, dar este optimist faptul că nu stagnează complet avansarea egalității de gen în Republica Moldova”, a menționat ea.
În alte două domenii – politică și accesul la resurse – situația este neschimbată. Aceste domenii deja de câțiva ani nu înregistrează progrese evidente și bat pasul pe loc. „În pofida faptului că au fost întreprinse măsuri, inclusiv legislative, în ultimii doi ani, acestea nu s-au reflectat încă în tendințe și în îmbunătățiri evidente”, a precizat șefa CPD.
Pe de altă parte, în două domenii s-a înregistrat un regres semnificativ. De exemplu, în domeniul sănătății, indexul egalității de gen a scăzut cu 1,8 puncte față de anul precedent. La capitolul „stereotipuri și prejudecăți” s-a înregistrat un regres semnificativ, care presupune un pas în urma cu 3,8 puncte.
Alexandra Ermolenco, coordonatoare de program la CPD, a menționat că femeile sunt subreprezentate în funcțiile de conducere în cadrul administrației publice centrale. Astfel, funcțiile pe scară ierarhică, cu cât mai jos, cu atât reprezentarea femeilor este mai mare. „Cu regret, când vorbim despre funcții decisive, la nivel superior, ponderea lor este redusă. Dar o latură pozitivă este reprezentarea femeilor în cabinetul de miniștri. Avem 31% de femei, ceea ce plasează Moldova ca pe o țară-lider la acest capitol de reprezentare”, a notat experta.
Gheorghina Drumea, membru al Consiliului pentru egalitate, a declarat că majoritatea bărbaților continuă să considere că locul femeii este la bucătărie, că știe mai bine unde este locul femeii și de asta el poate să controleze ceea ce face și ce spune o femeie. „Din păcate, este un regres, pentru că într-o societate democratică, cu implementarea atâtor politici, cu aspirații de integrare în UE, în loc să progresăm, noi regresăm. Este un fenomen periculos”, a mai spus Gheorghina Drumea.
