Ana Revenco/Facebook

Indexul Egalității de Gen 2025: R. Moldova înregistrează un regres semnificativ la capitolul stereotipuri și prejudecăți

Republica Moldova a făcut progrese modeste în domeniile pieței muncii și educației în ceea privește indicele egalității de gen. În schimb, țara noastră a înregistrat cel mai mare regres din ultimii ani la capitolul stereotipuri și prejudecăți. Cel puțin asta arată rezultatele Indexului Egalității de Gen 2025.

Un grup de experți de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a prezentat, în cadrul unei conferințe din 7 martie, Indexul Egalității de Gen 2025. Acesta a fost calculat după un șir de indicatori în șase domenii cheie: piața muncii, politică, educație, sănătate, accesul la resurse, percepții și stereotipuri.

Ceea ce arată indexul 2025, pe de o parte, am putea spune că avem anumite tendințe optimiste și pozitive, pe de altă parte, avem anumite regrese, care ne îngrijorează”, a declarat directorul executiv CDP, Natalia Covrig, transmite IPN.

Potrivit Nataliei Covrig, din cele șase domenii analizate, doar două au înregistrat un progres, dar foarte fragil și modest. Este vorba despre piața muncii și educația – domenii în care în anul 2025 a fost o avansare cu doar 0,6 puncte. „Deci, nu avem măcar un punct deplin. Este un progres foarte modest, dar este optimist faptul că nu stagnează complet avansarea egalității de gen în Republica Moldova”, a menționat ea.

În alte două domenii – politică și accesul la resurse – situația este neschimbată. Aceste domenii deja de câțiva ani nu înregistrează progrese evidente și bat pasul pe loc. „În pofida faptului că au fost întreprinse măsuri, inclusiv legislative, în ultimii doi ani, acestea nu s-au reflectat încă în tendințe și în îmbunătățiri evidente”, a precizat șefa CPD.

Pe de altă parte, în două domenii s-a înregistrat un regres semnificativ. De exemplu, în domeniul sănătății, indexul egalității de gen a scăzut cu 1,8 puncte față de anul precedent. La capitolul „stereotipuri și prejudecăți” s-a înregistrat un regres semnificativ, care presupune un pas în urma cu 3,8 puncte.

Alexandra Ermolenco, coordonatoare de program la CPD, a menționat că femeile sunt subreprezentate în funcțiile de conducere în cadrul administrației publice centrale. Astfel, funcțiile pe scară ierarhică, cu cât mai jos, cu atât reprezentarea femeilor este mai mare. „Cu regret, când vorbim despre funcții decisive, la nivel superior, ponderea lor este redusă. Dar o latură pozitivă este reprezentarea femeilor în cabinetul de miniștri. Avem 31% de femei, ceea ce plasează Moldova ca pe o țară-lider la acest capitol de reprezentare”, a notat experta.

Gheorghina Drumea, membru al Consiliului pentru egalitate, a declarat că majoritatea bărbaților continuă să considere că locul femeii este la bucătărie, că știe mai bine unde este locul femeii și de asta el poate să controleze ceea ce face și ce spune o femeie. „Din păcate, este un regres, pentru că într-o societate democratică, cu implementarea atâtor politici, cu aspirații de integrare în UE, în loc să progresăm, noi regresăm. Este un fenomen periculos”, a mai spus Gheorghina Drumea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: