„Informațiile sunt eronate”. Ion Perju, despre exportul de grâu din rezervele de stat

„Republica Moldova este asigurată alimentar la toate produsele social importante (inclusiv grâu) și nu există temei de îngrijorare în rândul populației”. Despre acest lucru a anunțat Ion Perju, ministrul interimar al Agriculturii, în contextul unor informații apărute în spațiul public privind exportul de grâu din rezervele de stat.

„Cu referire la informațiile distribuite în spațiul public, inclusiv, de instituția prezidențială, privind exportul de grâu din rezervele de stat, precizez că informațiile sunt eronate și acuzațiile aduse sunt nefondate”, a declarat Ion Perju.

„Atribuțiile de administrare a rezervelor de stat, țin exclusiv de competența Agenției Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care este desemnată în calitate de autoritate responsabilă. De asemenea, eliberarea bunurilor din rezervele de stat în vederea împrospătării cu decalaj în timp și cu titlu de împrumut, cu excepția stocului intangibil (care constituie 30% din cantitate), se realizează pe un termen de până la 12 luni, la decizia Agenției Rezerve Materiale în baza unei garanții bancare sau financiare, cuantumul căreia va asigura cantitatea de bunuri scoasă din stocuri, precum și în baza achitării prealabile a plății pentru împrumut, în condițiile lipsei datoriilor față de rezervele de stat”, a mai spus Ion Perju.

Acesta a precizat că „în conformitate cu prevederile art. 12 din Acordul încheiat cu Organizația Mondială a Comerțului, Republica Moldova nu poate institui o restricție la export, pe fundalul angajamentelor asumate la semnarea acestuia”.

Precizăm că președinta Maia Sandu a solicitat guvernului să aprobe de urgență o hotărâre prin care să impună restricții temporare la exportul grâului de proveniență din rezervele de stat, în contextul informațiilor apărute în public cu privire la riscul exportului de grâu din rezervele de stat în an de secetă.

Pe 27 martie, Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, a declarat că din rezerva de stat ar fi scoase tone de grâu, care urmează a fi exportate. Într-un live pe Facebook, astăzi, 29 martie, Costiuc i-a solicitat președintei Maia Sandu să convoace Consiliul Suprem de Securitate pe marginea acestui subiect.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Zaharova, întrebată dacă Rusia va ajuta Transnistria și Gagauzia în eventualitatea unei uniri a R. Moldova cu România. Ce a răspuns

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a declarat că Găgăuzia și regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradițional pentru apropierea de Moscova – nu își dorește unirea cu România. Ea a declarat că aceste regiuni „au alte priorități de politică externă” și că ar vedea în Rusia „un protector”. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă din 10 iunie.

Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale. (…) Există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”, a declarat Maria Zaharova.

Întrebată dacă Federația Rusă va putea „ajuta” Găgăuzia și regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, reprezentanta Ministerului rus de Externe a spus: „Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”.

Amintim că, de la începutul anului, discuțiile despre o potențială reunificare a Republicii Moldova și României s-au intensificat, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, și-au declarat susținerea pentru unirea celor două state.

Chișinăul subliniază că principalul obiectiv strategic al Republicii Moldova rămâne aderarea la Uniunea Europeană, întrucât aceasta este direcția de politică externă susținută de majoritatea cetățenilor. Cu toate acestea, în ultima lună, mai mulți oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna. Afirmații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu și ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a catalogat potențiala unire a celor două state drept „planul B”.

În prezent, ideea unirii nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele indică o creștere a numărului de susținători. Un sondaj iData din luna mai a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: