Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Instanța de judecată a constatat că cercetarea biroului lui Stoianoglo a fost ilegală

Instanța de judecată a constatat că cercetarea din biroul de serviciu al procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, în toamna anului trecut, a fost una ilegală. Potrivit avocatului lui Stoianoglo, Vasile Gafton, hotărârea judecătorilor permite recunoașterea protocolului drept nul și excluderea din dosar a documentelor ridicate.

Avocatul Vasile Gafton a relatat pe pagina sa de Facebook că instanța de judecată a admis plângerea apărării lui Alexandr Stoianoglo și a anulat ordonanța procurorului-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, prin care aceasta a admis cercetarea în biroul de serviciu al procurorului general suspendat.

Instanța a constatat cu certitudine că cercetarea din biroul de serviciu al Procurorului General a fost una ilegală. Legea spune clar că cercetarea la fața locului se efectuează cu acordul scris al proprietarului sau al posesorului. În lipsa acordului scris, cercetarea se efectuează în baza ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție. Nimic din ce spune legea nu a fost respectat la 8 octombrie 2021, lui Alexandr Stoianoglo fiindu-i încălcat dreptul de a fi prezent la acțiunea procesuală, a face obiecții în scris și a primi un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fața locului”, a argumentat Gafton.

Este vorba despre acțiunile procurorilor din data de 8 octombrie 2021, prin care a fost cercetat biroul de serviciu al procurorului general suspendat din funcție. Mai mult, magistratul susține că biroul lui Stoianoglo nu a fost sigilat din data de 5 octombrie 2021, când a fost reținut Alexandr Stoianoglo.

Profesioniștii în domeniu înțeleg că probele ridicate din spații care nu au fost sigilate și în care au avut acces un număr nelimitat de persoane nu pot fi luate în considerație în cadrul unui proces penal corect. Relevant este și faptul că plângerea respectivă împotriva acțiunilor ilegale ale procurorilor a fost examinată timp de aproape jumătate de an, alte plângeri asupra altor acțiuni ilegale ale procurorilor sunt încă în curs de examinare, ceea ce denotă lipsa dorinței sau frica judecătorilor de instrucție de a se pronunța asupra ilegalităților comise în privința lui Alexandr Stoianoglo”, a mai menționat Gafton.

Contactat de NM, Vasile Gafton a precizat că decizia instanței permite recunoașterea protocolului drept „nul”, iar documentele ridicate de procurori trebuie excluse din dosarul în care este vizat Stoianoglo.

Potrivit copiei hotărârii judecătorești, care a intrat în posesia NM, judecătoarea Elizaveta Buzu nu a fost de acord cu argumentul procurorului Cazacov, potrivit căreia Stoianoglo ar fi putut să participe la cercetările din biroul său, dacă ar fi solicitat. Magistrata a remarcat că procurorul general suspendat ar fi putut să nu știe despre percheziții.

***

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general în data de 5 octombrie 2021. Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat inițierea dosarului penal pe numele lui Stoianoglo în urma plângerii depuse de deputatul PAS Lilian Carp. În total, au fost formulate cinci capete de acuzare. Într-un caz, ancheta a fost finalizată și transmisă în judecată.

Ulterior, pe numele lui Stoianoglo au fost inițiate și alte dosare. Un dosar are la bază plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Stoianoglo este acuzat de „încălcarea dreptului la viața privată” și dezvăluirea unor informații confidențiale din dosarul penal în care era vizat Morari.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: