Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Instanța de judecată a constatat că cercetarea biroului lui Stoianoglo a fost ilegală

Instanța de judecată a constatat că cercetarea din biroul de serviciu al procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, în toamna anului trecut, a fost una ilegală. Potrivit avocatului lui Stoianoglo, Vasile Gafton, hotărârea judecătorilor permite recunoașterea protocolului drept nul și excluderea din dosar a documentelor ridicate.

Avocatul Vasile Gafton a relatat pe pagina sa de Facebook că instanța de judecată a admis plângerea apărării lui Alexandr Stoianoglo și a anulat ordonanța procurorului-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, prin care aceasta a admis cercetarea în biroul de serviciu al procurorului general suspendat.

Instanța a constatat cu certitudine că cercetarea din biroul de serviciu al Procurorului General a fost una ilegală. Legea spune clar că cercetarea la fața locului se efectuează cu acordul scris al proprietarului sau al posesorului. În lipsa acordului scris, cercetarea se efectuează în baza ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție. Nimic din ce spune legea nu a fost respectat la 8 octombrie 2021, lui Alexandr Stoianoglo fiindu-i încălcat dreptul de a fi prezent la acțiunea procesuală, a face obiecții în scris și a primi un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fața locului”, a argumentat Gafton.

Este vorba despre acțiunile procurorilor din data de 8 octombrie 2021, prin care a fost cercetat biroul de serviciu al procurorului general suspendat din funcție. Mai mult, magistratul susține că biroul lui Stoianoglo nu a fost sigilat din data de 5 octombrie 2021, când a fost reținut Alexandr Stoianoglo.

Profesioniștii în domeniu înțeleg că probele ridicate din spații care nu au fost sigilate și în care au avut acces un număr nelimitat de persoane nu pot fi luate în considerație în cadrul unui proces penal corect. Relevant este și faptul că plângerea respectivă împotriva acțiunilor ilegale ale procurorilor a fost examinată timp de aproape jumătate de an, alte plângeri asupra altor acțiuni ilegale ale procurorilor sunt încă în curs de examinare, ceea ce denotă lipsa dorinței sau frica judecătorilor de instrucție de a se pronunța asupra ilegalităților comise în privința lui Alexandr Stoianoglo”, a mai menționat Gafton.

Contactat de NM, Vasile Gafton a precizat că decizia instanței permite recunoașterea protocolului drept „nul”, iar documentele ridicate de procurori trebuie excluse din dosarul în care este vizat Stoianoglo.

Potrivit copiei hotărârii judecătorești, care a intrat în posesia NM, judecătoarea Elizaveta Buzu nu a fost de acord cu argumentul procurorului Cazacov, potrivit căreia Stoianoglo ar fi putut să participe la cercetările din biroul său, dacă ar fi solicitat. Magistrata a remarcat că procurorul general suspendat ar fi putut să nu știe despre percheziții.

***

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general în data de 5 octombrie 2021. Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat inițierea dosarului penal pe numele lui Stoianoglo în urma plângerii depuse de deputatul PAS Lilian Carp. În total, au fost formulate cinci capete de acuzare. Într-un caz, ancheta a fost finalizată și transmisă în judecată.

Ulterior, pe numele lui Stoianoglo au fost inițiate și alte dosare. Un dosar are la bază plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Stoianoglo este acuzat de „încălcarea dreptului la viața privată” și dezvăluirea unor informații confidențiale din dosarul penal în care era vizat Morari.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: