Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Instanța de judecată a constatat că cercetarea biroului lui Stoianoglo a fost ilegală

Instanța de judecată a constatat că cercetarea din biroul de serviciu al procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, în toamna anului trecut, a fost una ilegală. Potrivit avocatului lui Stoianoglo, Vasile Gafton, hotărârea judecătorilor permite recunoașterea protocolului drept nul și excluderea din dosar a documentelor ridicate.

Avocatul Vasile Gafton a relatat pe pagina sa de Facebook că instanța de judecată a admis plângerea apărării lui Alexandr Stoianoglo și a anulat ordonanța procurorului-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, prin care aceasta a admis cercetarea în biroul de serviciu al procurorului general suspendat.

Instanța a constatat cu certitudine că cercetarea din biroul de serviciu al Procurorului General a fost una ilegală. Legea spune clar că cercetarea la fața locului se efectuează cu acordul scris al proprietarului sau al posesorului. În lipsa acordului scris, cercetarea se efectuează în baza ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție. Nimic din ce spune legea nu a fost respectat la 8 octombrie 2021, lui Alexandr Stoianoglo fiindu-i încălcat dreptul de a fi prezent la acțiunea procesuală, a face obiecții în scris și a primi un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fața locului”, a argumentat Gafton.

Este vorba despre acțiunile procurorilor din data de 8 octombrie 2021, prin care a fost cercetat biroul de serviciu al procurorului general suspendat din funcție. Mai mult, magistratul susține că biroul lui Stoianoglo nu a fost sigilat din data de 5 octombrie 2021, când a fost reținut Alexandr Stoianoglo.

Profesioniștii în domeniu înțeleg că probele ridicate din spații care nu au fost sigilate și în care au avut acces un număr nelimitat de persoane nu pot fi luate în considerație în cadrul unui proces penal corect. Relevant este și faptul că plângerea respectivă împotriva acțiunilor ilegale ale procurorilor a fost examinată timp de aproape jumătate de an, alte plângeri asupra altor acțiuni ilegale ale procurorilor sunt încă în curs de examinare, ceea ce denotă lipsa dorinței sau frica judecătorilor de instrucție de a se pronunța asupra ilegalităților comise în privința lui Alexandr Stoianoglo”, a mai menționat Gafton.

Contactat de NM, Vasile Gafton a precizat că decizia instanței permite recunoașterea protocolului drept „nul”, iar documentele ridicate de procurori trebuie excluse din dosarul în care este vizat Stoianoglo.

Potrivit copiei hotărârii judecătorești, care a intrat în posesia NM, judecătoarea Elizaveta Buzu nu a fost de acord cu argumentul procurorului Cazacov, potrivit căreia Stoianoglo ar fi putut să participe la cercetările din biroul său, dacă ar fi solicitat. Magistrata a remarcat că procurorul general suspendat ar fi putut să nu știe despre percheziții.

***

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general în data de 5 octombrie 2021. Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat inițierea dosarului penal pe numele lui Stoianoglo în urma plângerii depuse de deputatul PAS Lilian Carp. În total, au fost formulate cinci capete de acuzare. Într-un caz, ancheta a fost finalizată și transmisă în judecată.

Ulterior, pe numele lui Stoianoglo au fost inițiate și alte dosare. Un dosar are la bază plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Stoianoglo este acuzat de „încălcarea dreptului la viața privată” și dezvăluirea unor informații confidențiale din dosarul penal în care era vizat Morari.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre proiectul de unire cu România inițiat de Șoșoacă: „Scopul este să discrediteze ideea unirii”

Președinta Maia Sandu susține că inițiativa legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, lansată de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, are drept scop „să discrediteze ideea unirii”. Potrivit șefei statului, proiectul, adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, a fost propus de „un agent al Moscovei”.

„Este un document propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii, nu altceva. E ca și cum eu m-aș duce mâine în Parlament cu o inițiativă legislativă în care aș scrie că vream ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare. Nu așa se face unirea, noi cu toții înțelegem foarte bine”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată dacă un referendum privind unirea cu România ar putea fi organizat în viitorul apropiat, președinta a răspuns că nu consideră că Republica Moldova se află în prezent aproape de un asemenea scenariu.

Precizăm că inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit pe 24 iunie și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: