Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Instanța de judecată a constatat că cercetarea biroului lui Stoianoglo a fost ilegală

Instanța de judecată a constatat că cercetarea din biroul de serviciu al procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, în toamna anului trecut, a fost una ilegală. Potrivit avocatului lui Stoianoglo, Vasile Gafton, hotărârea judecătorilor permite recunoașterea protocolului drept nul și excluderea din dosar a documentelor ridicate.

Avocatul Vasile Gafton a relatat pe pagina sa de Facebook că instanța de judecată a admis plângerea apărării lui Alexandr Stoianoglo și a anulat ordonanța procurorului-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, prin care aceasta a admis cercetarea în biroul de serviciu al procurorului general suspendat.

Instanța a constatat cu certitudine că cercetarea din biroul de serviciu al Procurorului General a fost una ilegală. Legea spune clar că cercetarea la fața locului se efectuează cu acordul scris al proprietarului sau al posesorului. În lipsa acordului scris, cercetarea se efectuează în baza ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție. Nimic din ce spune legea nu a fost respectat la 8 octombrie 2021, lui Alexandr Stoianoglo fiindu-i încălcat dreptul de a fi prezent la acțiunea procesuală, a face obiecții în scris și a primi un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fața locului”, a argumentat Gafton.

Este vorba despre acțiunile procurorilor din data de 8 octombrie 2021, prin care a fost cercetat biroul de serviciu al procurorului general suspendat din funcție. Mai mult, magistratul susține că biroul lui Stoianoglo nu a fost sigilat din data de 5 octombrie 2021, când a fost reținut Alexandr Stoianoglo.

Profesioniștii în domeniu înțeleg că probele ridicate din spații care nu au fost sigilate și în care au avut acces un număr nelimitat de persoane nu pot fi luate în considerație în cadrul unui proces penal corect. Relevant este și faptul că plângerea respectivă împotriva acțiunilor ilegale ale procurorilor a fost examinată timp de aproape jumătate de an, alte plângeri asupra altor acțiuni ilegale ale procurorilor sunt încă în curs de examinare, ceea ce denotă lipsa dorinței sau frica judecătorilor de instrucție de a se pronunța asupra ilegalităților comise în privința lui Alexandr Stoianoglo”, a mai menționat Gafton.

Contactat de NM, Vasile Gafton a precizat că decizia instanței permite recunoașterea protocolului drept „nul”, iar documentele ridicate de procurori trebuie excluse din dosarul în care este vizat Stoianoglo.

Potrivit copiei hotărârii judecătorești, care a intrat în posesia NM, judecătoarea Elizaveta Buzu nu a fost de acord cu argumentul procurorului Cazacov, potrivit căreia Stoianoglo ar fi putut să participe la cercetările din biroul său, dacă ar fi solicitat. Magistrata a remarcat că procurorul general suspendat ar fi putut să nu știe despre percheziții.

***

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general în data de 5 octombrie 2021. Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat inițierea dosarului penal pe numele lui Stoianoglo în urma plângerii depuse de deputatul PAS Lilian Carp. În total, au fost formulate cinci capete de acuzare. Într-un caz, ancheta a fost finalizată și transmisă în judecată.

Ulterior, pe numele lui Stoianoglo au fost inițiate și alte dosare. Un dosar are la bază plângerea fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Stoianoglo este acuzat de „încălcarea dreptului la viața privată” și dezvăluirea unor informații confidențiale din dosarul penal în care era vizat Morari.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

Ministrul Culturii, despre planul Tiraspolului de a înlocui „Casa rusă” închisă la Chișinău: „Un gest neprietenesc”

„Un gest neprietenesc al Federației Ruse” – așa a comentat ministrul Culturii, Cristian Jardan, intenția Tiraspolului de a deschide o „Casă rusă” în stânga Nistrului, pentru a o înlocui pe cea care urmează să se închidă, într-o lună, la Chișinău. Oficialul susține că inițiativa autorităților nerecunoscute din regiunea transnistreană dovedește, o dată în plus, că decizia Chișinăului de a închide Centrul rus de cultură și știință a fost una „corectă”.

„Nu cunosc detalii. Autoritățile constituționale nu pot interveni, din păcate, în zona din stânga Nistrului. (…) Iarăși, e un gest neprietenesc al Federației Ruse. Nu știu de câte ori se mai poate repeta acest lucru. (…) Noi așteptăm data de 4 iulie, când își va încheia activitatea acest centru cultural. Iată încă un argument în plus că decizia pe care am luat-o a fost una corectă”, a declarat Jardan pe 3 iunie, după ședința Guvernului.

Oficialul a precizat că, în prezent, Centrul rus de la Chișinău continuă să activeze. Acesta urmează, însă, să își închidă ușile într-o lună – pe 4 iunie: „Noi nu cunoaștem cu ce se ocupă. Niciodată nu am avut nicio relație cu ei”.

La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a precizat că deschiderea unui asemenea centru ar necesita semnarea unui acord bilateral Republica Moldova și Federația Rusă.

„Orice acțiune de acest fel în afara cadrului legal bilateral nu se încadrează în spiritul relațiilor internaționale și dreptului internațional. Nu considerăm că acest lucru ar putea aduce beneficii cooperării dintre cele două state, mă refer la Republica Moldova și Rusia”, a mai spus Chiveri.

Reamintim, pretinsul ministru de „externe” al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, a anunțat pe 2 iunie că Tiraspolul intenționează să deschidă o „casă rusă” în regiunea transnistreană după încetarea activității Centrului rus de știință și cultură de la Chișinău. Acesta susține că inițiativa este un răspuns la ceea ce a numit „limitarea prezenței Rusiei” în Moldova.

Biroul politici de reintegrare a precizat, într-o reacție pentru NewsMaker, că reprezentanții de la Tiraspol nu au competențe legale pentru a decide deschiderea unor asemenea centre pe teritoriul Republicii Moldova.

***

Amintim, Centrul rus de știință și cultură din Chișinău funcționează din 2009, în baza unui acord semnat la Moscova în 1998.

În noiembrie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat denunțarea acordului. La scurt timp, și Parlamentul a votat denunțarea documentului. Decizia a fost motivată de încălcarea repetată a spațiului aerian al țării de către drone rusești, inclusiv incidentul din februarie 2025.

Pe 5 decembrie 2025, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a notificat oficial partea rusă despre încetarea acordului. Conform prevederilor documentului, denunțarea produce efecte după șase luni de la notificare, ceea ce înseamnă că acordul care stă la baza activității Centrului își va înceta valabilitatea la 4 iulie 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: