Regiunea transnistreană a găzduit, pe 16 aprilie, o nouă rundă de discuții între reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Spre deosebire de întâlnirea precedentă, când părțile păreau mai degrabă să se studieze reciproc, de această dată dialogul a fost mai dinamic: pozițiile au fost exprimate, pe alocuri, într-un ton destul de dur, la limita etichetei diplomatice. De ce este interesat Chișinăul de contribuțiile financiare din regiune, în ce limbă ar trebui să studieze elevii din stânga Nistrului și cum tema integrității teritoriale a fost la un pas să întrerupă întrevederea – toate acestea în reportajul NewsMaker din Tiraspol.
„Să slujim Rusiei împreună”
Jurnaliștii au trecut rapid punctul de control transnistrean. Nu a existat controlul obișnuit al pașapoartelor – doar polițiști moldoveni care salutau coloana de mașini guvernamentale din față. Dincolo de acesta începe teritoriul nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN). Internetul mobil a dispărut aproape imediat după traversarea podului peste Nistru. Pe geamul microbuzului se succedau Bender și Tiraspol. Accesul jurnaliștilor de pe malul drept pe cel stâng rămâne limitat. Pretinsele autorități de la Tiraspol cer acreditare obligatorie. Fără aceasta, jurnaliștii riscă să fie reținuți de către miliția locală. Obținerea acreditării este, însă, practic imposibilă: solicitările instituțiilor media din Republica Moldova sunt respinse. Chișinăul a abordat din nou acest subiect în cadrul întrevederii, însă fără rezultat.
Tiraspolul ne întâmpină cu o inscripție uriașă: „Vă salută capitala RMN – orașul decorat cu ordine Tiraspol”. Jurnaliștii încearcă să surprindă, prin geam, cadre fugare. Mai departe – inscripții în limba rusă, troleibuze vechi, monumentul lui Lenin din piața centrală și o senzație de timp încremenit.
Atmosfera este completată și de designul unei unități militare. Pe perete sunt reprezentați un soldat rus și unul sovietic. Alături – un afiș care promovează serviciul prin contract în Rusia: „Să slujim Rusiei împreună”, însoțit de lista „avantajelor”: „salariu decent”, „protecție socială”, „încredere în ziua de mâine”.
„Este foarte important să ne întâlnim personal”
Cortegiul a intrat în curtea filialei OSCE din Tiraspol. Partea moldovenească era deja întâmpinată de jurnaliști de pe malul stâng. Delegația a trecut rapid în sala de ședințe, iar în scurt timp a fost invitată și presa, însă doar pentru imagini de protocol. Partea principală a discuțiilor urma să se desfășoare cu ușile închise.
Prima a luat cuvântul șefa interimară a Misiunii OSCE în Moldova, Izabela Sylwia Hartmann, în rol de moderator al întâlnirii. Aceasta a salutat părțile și a subliniat importanța procesului de negocieri, precum și a interacțiunii directe dintre reprezentanți: viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și șeful așa-numitului minister de externe al Transnistriei, Vitalii Ignatiev. După intervenția sa, cuvântul le-a fost oferit celor doi.
„Stimate Vitalii Victorovici”
Primul a luat cuvântul Valeriu Chiveri. El a conturat temele discuției și a precizat că nu consideră aceste întâlniri „inutile, așa cum le vede partea transnistreană”: „Aud frecvent astfel de declarații de la Tiraspol. Dimpotrivă, cred că este o platformă potrivită pentru a prezenta viziunea privind reintegrarea țării, a evidenția elementele-cheie ale acestui proces pașnic și a identifica soluții concrete”.
O atenție deosebită Chiveri a acordat școlilor de pe malul stâng cu predare în limba română. Pe teritoriul regiunii transnistrene, în instituțiile de învățământ, limba română este predată în grafie chirilică. Doar câteva școli din regiune desfășoară procesul educațional în grafie latină. Reprezentantul Chișinăului a vorbit despre necesitatea trecerii școlilor cu predare în „limba moldovenească” (în baza grafiei chirilice) la limba română (în baza grafiei latine). „Aceasta nu este o ambiție a cuiva, ci o revenire la normalitate. Stimate Vitalii Victorovici, imaginați-vă că copiii dumneavoastră ar fi lipsiți de posibilitatea de a învăța în limba maternă, cum ați reacționa într-o astfel de situație? Așteptăm o abordare constructivă (în această problemă)”, a spus Chiveri.
De menționat că limba de lucru a întâlnirii a fost rusa, o practică menținută de-a lungul întregului proces de negocieri. În rusă poartă discuțiile părțile, intervin reprezentanții OSCE și sunt adresate întrebările jurnaliștilor. Reprezentantul Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, nu a acceptat întrebări în limba română. La conferința de presă, el a fost întrebat și despre trecerea instituțiilor de învățământ de la „limba moldovenească” la limba română. Ignatiev a calificat o asemenea măsură drept discriminare, susținând că ar priva cetățenii de dreptul de a alege limba de instruire pentru copiii lor. „Europa înseamnă pluralism de opinii”, a adăugat acesta.
La rândul său, Chiveri, răspunzând la întrebările jurnaliștilor despre „multilingvism”, a calificat drept „umoristică” propunerea Tiraspolului de a introduce în Republica Moldova „trilingvismul”, după modelul regiunii transnistrene. „Am analizat situația din Transnistria, unde există trei limbi (de stat): moldovenească, rusă și ucraineană. Cu toate acestea, 98% din emisia TV este în limba rusă. Știrile în „moldovenească”/română și ucraineană durează doar 15 minute. Iar site-urile așa-numitelor instituții de stat sunt, de asemenea, în limba rusă și, în rare cazuri, în engleză”, a declarat Chiveri.
Cine stinge incendiile?
O altă temă a întâlnirii a vizat serviciul 112. Chișinăul propune extinderea sistemului de reacție rapidă și pe malul stâng. „A refuza această inițiativă este nerezonabil, deoarece este vorba despre viețile cetățenilor. Sistemul 112 asigură acces rapid la ajutor specializat. Ignorarea sau amânarea acestui subiect înseamnă o neglijare conștientă a nevoilor cetățenilor”, a declarat Chiveri.
Ignatiev, la rândul său, a menționat că „serviciile transnistrene sunt cele care asigură securitatea în localitățile din Zona de Securitate (fâșia demilitarizată de-a lungul râului Nistru)”. „Incendiul din Varnița, din 3 aprilie, a fost stins de serviciul de pompieri al Transnistriei. Asta înseamnă că oamenii apelează la numărul corespunzător – acolo de unde pot primi, într-adevăr, ajutor”, a declarat Ignatiev.
În cadrul conferinței de presă, jurnaliștii de pe malul stâng l-au întrebat pe Chiveri dacă a mulțumit părții transnistrene pentru intervenția la incendiul din Varnița. Viceprim-ministrul a spus că va profita de ocazie pentru a le mulțumi pompierilor chiar atunci și a adăugat că autoritățile de la Chișinău cunosc cazuri în care la incidentele din Zona de Securitate intervin serviciile din regiunea transnistreană.
„Taxe abuzive” sau „necesitate”?
Însă cu adevărat sensibile au devenit alte subiecte. Unul dintre ele – Fondul de convergență sau Fondul de apropiere, cum a propus să fie numit de Chișinău. Chiveri a menționat că Tiraspolul interpretează eronat, în spațiul public, scopurile creării acestuia. Potrivit lui, fondul este necesar pentru a stimula procesul de reintegrare. Fondul de apropiere ar urma să fie alimentat din contribuții naționale, inclusiv de pe malul stâng. Chișinăul mizează, de asemenea, pe contribuția partenerilor externi. Resursele vor fi direcționate către proiecte de infrastructură și inițiative menite să apropie cele două maluri ale Nistrului. „Subliniez în mod special că fondul nu este o confiscare a mijloacelor (Transnistriei), așa cum este prezentat de Tiraspol. Acestea sunt investiții în proiecte sociale, infrastructură și îmbunătățirea calității vieții. Este un răspuns la nevoile reale ale cetățenilor”, a declarat Chiveri.
Ignatiev, însă, a calificat din nou această inițiativă drept „taxe abuzive” impuse de Chișinău: „Lumea se confruntă cu provocări economice fără precedent. Într-o astfel de situație este necesar un dialog rațional în numele intereselor oamenilor. În loc de aceasta, partea moldovenească se pregătește să intensifice blocada economică și să realizeze o retragere nelegitimă a mijloacelor financiare de la agenții economici ai Transnistriei și de la cetățenii noștri, inclusiv de la angajații din sectorul bugetar, pensionari și categoriile mai puțin protejate ale populației”. Potrivit lui Ignatiev, crearea fondului reprezintă o „lovitură cinică” la adresa cetățenilor din regiune, mascată prin terminologie fiscală. El susține că introducerea unor noi taxe de către Chișinău ar putea duce la oprirea activității întreprinderilor din regiune. „Nu veți constitui niciun fond și nu veți completa nimic. Acest lucru este inadmisibil. Avertizăm partea moldovenească să se abțină de la încercări de a aprinde tensiuni în regiune, prezentându-le drept o strategie bine gândită de reglementare”, a declarat, pe un ton emoțional, reprezentantul Tiraspolului. Ignatiev a propus, în schimb, elaborarea unei strategii comune de dezvoltare economică în condiții dificile: „Aceasta trebuie să se bazeze nu pe taxe, ci pe ridicarea blocadei și a restricțiilor”.
Unde este mai „liberă” libertatea de exprimare?
O altă temă sensibilă a fost cea a drepturilor omului. Izabela Sylwia Hartmann i-a acordat o atenție deosebită. Oficiala a vorbit despre necesitatea respectării acestora în Transnistria – inclusiv libertatea de circulație, libertatea mass-mediei de a-și desfășura activitatea profesională și dreptul la reunificarea familiei și revenirea acasă. Aceste teme sunt deosebit de sensibile pentru ambele părți.
Chișinăul a semnalat în repetate rânduri problema drepturilor omului în Transnistria. În regiune sunt în vigoare legi cu caracter represiv, care prevăd sancțiuni pentru insultarea persoanelor cu funcții de răspundere, pentru „propaganda LGBT și childfree”, precum și un analog al legii ruse privind „agenții străini”. „Drepturile omului și accesul jurnaliștilor și al reprezentanților în raioanele de est ale țării – sunt chestiuni care rămân în sfera atenției noastre. Din păcate, de la ultima întâlnire nu a existat progres în aceste privințe. Toate demersurile noastre, în esență, au fost ignorate”, a spus Chiveri. El a mai cerut eliberarea din detenție a cetățenilor Moldovei și a enumerat numele unor deținuți politici: Zaharov Oleg, Cenușă Sandu, Pancioha Evgheni și alții.
În replică, Tiraspolul, a calificat drept represive unele prevederi ale Legii „privind separatismul”. Ignatiev a cerut abrogarea acestora, precum și încetarea urmăririi penale a cetățenilor din regiune și neîngrădirea dreptului lor de a reveni acasă. Ignatiev a amintit și despre recenta retragere a cetățeniei Republicii Moldova pentru foști și actuali reprezentanți ai așa-numitelor „autorități” din Transnistria. După acest pas, unuia dintre ei – fostul șef al așa-zisului „MAI” nerecunoscut, Ruslan Mova – i-a fost interzisă intrarea în Republica Moldova.
În același timp, Ignatiev a negat că jurnaliștii de pe malul drept nu ar avea acces în Transnistria. Potrivit lui, problema ține de redacții, care nu obțin acreditările necesare. Regiunea este frecvent criticată pentru lipsa libertății de exprimare, în condițiile în care acolo emit doar instituții media controlate de autorități, însă Ignatiev respinge aceste acuzații. „Transnistria este singurul stat unde sunt difuzate liber televiziuni ruse, ucrainene, moldovenești, europene. Mass-media noastră nu are acces la audiența moldovenească și la spațiul informațional al Moldovei. Insistăm asupra asigurării transparenței. Nu trebuie limitată libertatea mass-mediei, acest lucru nu corespunde standardelor europene și priorităților Moldovei”, a spus Ignatiev. Declarațiile au provocat zâmbete în rândul delegației Chișinăului.
„Îl îndemn pe interlocutorul meu să se abțină de la declarații propagandistice, care pot leza sentimentele poporului transnistrean”, și-a încheiat discursul reprezentantul Tiraspolului.
Ce nu există: formatul „5+2” sau integritatea teritorială a Moldovei?
Chiveri și-a acuzat interlocutorul de declarații manipulatorii. „În niciun caz”, a replicat reprezentantul Tiraspolului. Moderatoarea întâlnirii, Izabela Sylwia Hartmann, a propus o pauză tehnică pentru a permite presei să părăsească sala. Cu toate acestea, schimbul de replici a continuat. Ignatiev a precizat că prezența mass-mediei influențează formatul discuției: „Dumneavoastră veți ieși ulterior și vă veți expune”.
Reprezentantul Chișinăului nu a fost de acord cu această abordare. Potrivit lui, există chestiuni de principiu care trebuie clarificate. Pentru a facilita înțelegerea, Chiveri a propus Tiraspolului semnarea unei declarații scurte: „Reprezentanții pentru probleme politice ai reglementării transnistrene confirmă reluarea procesului de negocieri cu scopul atingerii unei reglementări politice cuprinzătoare și durabile a conflictului transnistrean, pe baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în limitele frontierelor recunoscute internațional”. „Semnarea unui astfel de document ar simplifica multe chestiuni și ar arăta atitudinea reală a părților”, a precizat Chiveri. Vicepremierul a insistat că nu poate fi vorba despre o „activitate diplomatică” între părți, ci despre o discuție de lucru. Afirmația l-a indignat pe Ignatiev: „Care este, atunci, scopul unei astfel de activități?”, s-a întrebat acesta.
În principiu, Ignatiev s-a declarat de acord să semneze o astfel de declarație. Dar cu o condiție: „Ați studiat principiile și procedurile procesului de negocieri? Acestea în niciun fel nu prevăd formula și modelul final de reglementare. Acolo se spune că părțile înaintează propuneri, pe care le prezintă conducerii supreme a părților. De aceea propun să vă ajustați inițiativa, deoarece în procesul de negocieri nu există pentru toți participanții acea țintă care se numește „așa-numita integritate teritorială” a Moldovei””, a declarat Ignatiev.
Afirmația l-a indignat dejape Chiveri: „Așa dar?!”. „Da. Ea nu există. Și trebuie să știți acest lucru. Vă putem informa. Trebuie să citiți documentele procesului de negocieri”, a continuat să insiste Ignatiev.
Chiveri a remarcat că principiile menționate de Ignatiev funcționează în cadrul procesului de negocieri „5+2”, care nu mai există. „Și dumneavoastră ați ieșit din acest format? Moldova a ieșit oficial din acest format? Din punct de vedere juridic el există. Mediatorii și observatorii sunt acum aici în ce format? Doar nu sunt niște oameni întâmplători”, nu a fost de acord Ignatiev.
Formatul „5+2” rămâne, în prezent, într-adevăr, un subiect sensibil. Chișinăul a renunțat la el după izbucnirea războiului din Ucraina, argumentând că statele aflate în conflict (Ucraina și Rusia) nu pot avea rol de mediatori într-un proces de pace. Kievul susține această poziție. La rândul său, Tiraspolul insistă că „5+2” este singurul format de negocieri viabil.
În cadrul întâlnirii reprezentanților politici, Chișinăul și-a reconfirmat această poziție. „Noi deja de câțiva ani nu mai lucrăm în acest format. Haideți atunci să-l ajustăm și să revenim la formatul „1+1”, dar unul real. Vă amintiți de acesta?”, a spus Chiveri. „În 20 de ani de negocieri îmi amintesc multe lucruri”, a răspuns Ignatiev.
Reprezentanta OSCE, Hartmann, a insistat ca întâlnirea să continue cu ușile închise. Ea a încercat de mai multe ori, prin gesturi, să oprească schimbul de replici. În cele din urmă, după apeluri repetate, mass-media a părăsit sala, iar părțile au rămas față în față.
În loc de concluzie
Întâlnirea a durat peste două ore, iar declarația propusă de Chișinău nu a fost semnată de Tiraspol.
După întrevedere, atât Chiveri, cât și Ignatiev au susținut conferințe de presă. Chiveri a calificat discuțiile drept dificile, dar utile, în timp ce Ignatiev a vorbit despre lipsa totală a unor rezultate concrete.
Părțile au convenit să se întâlnească în mod regulat, însă data și locul următoarei reuniuni nu sunt, deocamdată, cunoscute.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
