Interdicție reală sau show politic? De ce marșul LGBT+ nu poate fi oprit de Primăria Chișinău


Primarul Ion Ceban și majoritatea consilierilor municipali pretind că au interzis marșul LGBT+, planificat pentru luna iunie. Decizia Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 15 mai a fost prezentată ca o interdicție oficială a marșului Pride, stârnind un val de reacții. Este însă această hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – explicăm în continuare.

Cunoscut pentru pozițiile sale ostile față de comunitatea LGBT+, primarul capitalei, Ion Ceban – fost socialist, actualmente lider al formațiunii „Mișcarea Alternativă Națională”, declarată pro-europeană – și-a reiterat, ca și în anii precedenți, opoziția față de desfășurarea marșului Pride, organizat anual la Chișinău. De această dată, el a emis o dispoziție prin care a cerut CMC să interzică manifestația.

Pe 15 mai, 27 de consilieri – din partea formațiunii conduse de Ceban, dar și din rândul comuniștilor și socialiștilor – au votat pentru interzicerea marșului.

Într-o primă reacție publică, edilul a declarat că Primăria își asumă „că pe traseele menționate de organizații nu vor fi blocaje și nu va fi adus tot efectivul de poliție pentru ca să desfășoare acest marș”. Tot el a cerut Guvernului „să nu conteste” decizia CMC.

Poate CMC interzice marșul? Ce prevede legea

Constituția Republicii Moldova (art. 40) și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 11) garantează dreptul fiecărei persoane de a se întruni pașnic. Statul are nu doar obligația de a respecta acest drept, ci și de a-l proteja și facilita.

Potrivit Legii nr. 26 privind întrunirile, doar instanța de judecată este competentă să interzică o întrunire, și doar în condiții foarte stricte, clar prevăzute de lege: atunci când evenimentul urmărește incitarea la ură, discriminare, violență, război, subminează securitatea națională sau presupune săvârșirea unor infracțiuni.

Prin urmare, nici Primăria, nici Consiliul Municipal Chișinău și nici Poliția nu au autoritatea legală de a interzice un marș, a precizat juristul Promo-LEX, Florin Gîscă, pentru NM. Potrivit expertului, orice astfel de decizie, dacă nu este pronunțată de o instanță de judecată, are doar valoare politică sau simbolică și nu produce efecte juridice.

„Decizia Consiliului Municipal Chișinău nu are valoare legală din punct de vedere a legislației cu privire la întruniri. Are o valoare declarativă, să-i zicem așa. Fracțiunile care au votat își asumă o anumită poziție publică pe un anumit subiect, în cazul de față – Pride-ul LGBT din Chișinău – doar atât” – a precizat expertul.

Interzicerea Pride-ului, o decizie care incită la ură? Apărătorii drepturilor omului, îngrijorați

Hotărârea Consiliului Municipal Chișinău de a interzice marșul Pride stârnește îngrijorări și din partea experților și a instituțiilor care monitorizează respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Carolina Bagrin, membră a Consiliului pentru egalitate, a declarat pentru NM că invocarea unor presupuse „tensiuni sociale” nu poate justifica interdicția, ci dimpotrivă, obligă autoritățile să asigure desfășurarea pașnică a evenimentului.

„Interzicerea unui eveniment organizat de comunitatea LGBT+ ridică suspiciunea că decizia are la bază prejudecăți sau presiuni sociale și politice, și nu un pericol real. Or, Convenția Europeană a Drepturilor Omului interzice discriminarea (art. 14) în exercitarea drepturilor garantate de aceasta, inclusiv libertatea întrunirilor”, a explicat ea.

Și avocatul poporului, Ceslav Panico, a reacționat critic față de decizia Consiliului Municipal Chișinău. Potrivit acestuia, hotărârea este „regretabilă”, mai ales în context electoral, când drepturile fundamentale trebuie apărate cu și mai multă responsabilitate.

Coaliția Națională „Viață fără Violență” califică votul consilierilor din Consiliul Municipal Chișinău drept „o acțiune populistă”, menită „să incite la ură și dezbinare împotriva comunității LGBT+”. Organizația condamnă declarațiile și acțiunile primarului Ion Ceban și își exprimă solidaritatea cu întreaga comunitate LGBT+.

„Suntem profund revoltate/revoltați de presiunea intensă, resimțită ca fiind artificial creată, din ultimele săptămâni. Este o nedreptate ca cetățeni și cetățene ale acestui oraș, care îndeplinesc aceleași obligațiuni și plătesc aceleași taxe, să nu aibă acces la drepturi fundamentale”.

GENDERDOC-M: „Este un PR politic, o tratăm ca atare”

Contactată pentru un comentariu, activista Angelica Frolov a declarat că reprezentanții GENDERDOC-M – organizația neguvernamentală care apără și promovează drepturile LGBT+ în Republica Moldova – vor contesta decizia, dacă va fi admisă de Cancelaria de Stat.

„Primăria, consiliul municipal, sau oricare alt organ al statului nu au nici o putere sau competență de a interzice un marș pașnic, acesta fiind un drept fundamental a tuturor cetățenilor. Dacă Cancelaria de stat va admite acea decizie, atunci o vom contesta, dar nu cred ca va fi admisă. Această acțiune este un PR politic și noi o tratăm ca atare. Totuși este o instigare la discriminare și noi vom depune o plângere la Consiliul pentru egalitate”, a precizat Frolov, activistă lesbiană deschisă.

Consiliul pentru egalitate a precizat pentru NM că, deocamdată, nu a recepționat nicio plângere oficială în acest caz.

***

Menționăm că Convenția Europeană a Drepturilor Omului interzice discriminarea (art. 14) în exercitarea drepturilor garantate de aceasta, inclusiv libertatea întrunirilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a sancționat în mod repetat statele care au interzis marșuri LGBT+, considerând că astfel de decizii reflectă o discriminare bazată pe orientarea sexuală și o încălcare gravă a libertăților fundamentale. 


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Critici în România privind reorganizarea Universității din Cahul. Rector: „Dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat”

Fuziunea propusă între Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a generat reacții critice și în comunitatea academică românească. Rectorul Universității București, Marian Preda, a declarat că această comasare ridică „semne mari de întrebare”, atât din cauza momentului ales, cât și pentru că ar uni o universitate cu profil social cu una cu profil tehnic.

Potrivit lui Marian Preda, fost președinte al unei comisii prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu, spre deosebire de România, Ministerul Educației din Republica Moldova deține o autoritate considerabil mai mare asupra universităților: resursele instituțiilor sunt sub control ministerial, admiterea este centralizată, locurile bugetate sunt repartizate de minister, iar contractele cadrelor didactice sunt pe perioadă determinată, maxim cinci ani.

„În ultimele zile mi s-a semnalat, atât informal, cât și formal, instituțional, în calitate de rector al UB, că în Republica Moldova se încearcă desființarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, care să fie absorbită de Universitatea Tehnică din Moldova (UTM).  Argumentele Ministerului Educației țin de eficientizarea activității și includ promisiunea de a investi în plan local. Aici apare prima întrebare: prin disparitia postului de rector și mutarea controlului la Universitatea Tehnică, se eficientizează activitatea? Cum, în ce fel, când? S-or fi pricepând mai bine inginerii din Chișinău, de la UTM, la specializările socio-umaniste (Limba și Literatura Română, Limba Engleză, Drept, Pedagogie, Contabilitate, care reprezintă peste 90% dintre studenții de la Cahul decât actualii profesori din Cahul și din Galați)?”, a spus Preda.
Marian Preda a mai spus printre altele că a susținut reforma universitară din 2022, când mai multe universități mici au fost comasate, iar o asemenea inițiativă ar trebui aplicată și în România. El spune că într-adevăr Universitatea din Cahul nu poate fi eficientă cu aproximativ 1.000 de studenți și trebuie eficientizată, dar și menținută ca universitate cu rol regional și transfrontalier semnificativ.

Mai apoi, rectorul a venit cu mai multe acuzații privind modul în care se gestionează fuziunea Universității din Cahul cu UTM. El se întreabă, de exemplu, de ce a apărut urgența comasării tocmai acum. El amintește că rectorul UTM, Viorel Botan, s-a înscris într-un partid pro-european, câștigător al ultimelor alegeri, ceea ce i-ar fi creat „un statut privilegiat pentru el și pentru UTM în relație cu Ministerul Educației”.

„Rectorul UTM (care îi urmează tatălui său, un reputat academician și fost rector al UTM în perioada 1992 – 2015, este unul foarte competent, dar are deja 9 – 10 ani în funcție și, conform legii actuale, nu mai are dreptul la încă un mandat. Deși fusese ales parlamentar, a renunțat la poziție în favoarea unui alt coleg de partid. În aceste condiții, decizia ministrului de a comasa cele 2 universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid”, mai spune Preda.

Precizăm că Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Academia Română au lansat un apel către Ministerele de resort și Consiliile Rectorilor din Republica Moldova și România, solicitând inițierea unui dialog și identificarea unei soluții constructive în privința viitorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

Academicienii amintesc că Universitatea din Cahul are relații strânse cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și a fost inițial creată ca un proiect transfrontalier, menținând astfel un rol important în promovarea limbii, culturii și istoriei românești în regiune. În opinia lor, comasarea acestei instituții cu Universitatea Tehnică din Moldova ar trebui să fie discutată transparent, prin consultări cu toate părțile implicate, pentru a găsi o soluție care să protejeze autonomia universitară și interesul studenților și cadrelor didactice.

***

Amintim că în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM.

Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.

Precizăm că modificările la Codul educației și absorbția universității din Cahul de către UTM au fost supuse consultărilor publice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: