Interdicție reală sau show politic? De ce marșul LGBT+ nu poate fi oprit de Primăria Chișinău


Primarul Ion Ceban și majoritatea consilierilor municipali pretind că au interzis marșul LGBT+, planificat pentru luna iunie. Decizia Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 15 mai a fost prezentată ca o interdicție oficială a marșului Pride, stârnind un val de reacții. Este însă această hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – explicăm în continuare.

Cunoscut pentru pozițiile sale ostile față de comunitatea LGBT+, primarul capitalei, Ion Ceban – fost socialist, actualmente lider al formațiunii „Mișcarea Alternativă Națională”, declarată pro-europeană – și-a reiterat, ca și în anii precedenți, opoziția față de desfășurarea marșului Pride, organizat anual la Chișinău. De această dată, el a emis o dispoziție prin care a cerut CMC să interzică manifestația.

Pe 15 mai, 27 de consilieri – din partea formațiunii conduse de Ceban, dar și din rândul comuniștilor și socialiștilor – au votat pentru interzicerea marșului.

Într-o primă reacție publică, edilul a declarat că Primăria își asumă „că pe traseele menționate de organizații nu vor fi blocaje și nu va fi adus tot efectivul de poliție pentru ca să desfășoare acest marș”. Tot el a cerut Guvernului „să nu conteste” decizia CMC.

Poate CMC interzice marșul? Ce prevede legea

Constituția Republicii Moldova (art. 40) și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 11) garantează dreptul fiecărei persoane de a se întruni pașnic. Statul are nu doar obligația de a respecta acest drept, ci și de a-l proteja și facilita.

Potrivit Legii nr. 26 privind întrunirile, doar instanța de judecată este competentă să interzică o întrunire, și doar în condiții foarte stricte, clar prevăzute de lege: atunci când evenimentul urmărește incitarea la ură, discriminare, violență, război, subminează securitatea națională sau presupune săvârșirea unor infracțiuni.

Prin urmare, nici Primăria, nici Consiliul Municipal Chișinău și nici Poliția nu au autoritatea legală de a interzice un marș, a precizat juristul Promo-LEX, Florin Gîscă, pentru NM. Potrivit expertului, orice astfel de decizie, dacă nu este pronunțată de o instanță de judecată, are doar valoare politică sau simbolică și nu produce efecte juridice.

„Decizia Consiliului Municipal Chișinău nu are valoare legală din punct de vedere a legislației cu privire la întruniri. Are o valoare declarativă, să-i zicem așa. Fracțiunile care au votat își asumă o anumită poziție publică pe un anumit subiect, în cazul de față – Pride-ul LGBT din Chișinău – doar atât” – a precizat expertul.

Interzicerea Pride-ului, o decizie care incită la ură? Apărătorii drepturilor omului, îngrijorați

Hotărârea Consiliului Municipal Chișinău de a interzice marșul Pride stârnește îngrijorări și din partea experților și a instituțiilor care monitorizează respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Carolina Bagrin, membră a Consiliului pentru egalitate, a declarat pentru NM că invocarea unor presupuse „tensiuni sociale” nu poate justifica interdicția, ci dimpotrivă, obligă autoritățile să asigure desfășurarea pașnică a evenimentului.

„Interzicerea unui eveniment organizat de comunitatea LGBT+ ridică suspiciunea că decizia are la bază prejudecăți sau presiuni sociale și politice, și nu un pericol real. Or, Convenția Europeană a Drepturilor Omului interzice discriminarea (art. 14) în exercitarea drepturilor garantate de aceasta, inclusiv libertatea întrunirilor”, a explicat ea.

Și avocatul poporului, Ceslav Panico, a reacționat critic față de decizia Consiliului Municipal Chișinău. Potrivit acestuia, hotărârea este „regretabilă”, mai ales în context electoral, când drepturile fundamentale trebuie apărate cu și mai multă responsabilitate.

Coaliția Națională „Viață fără Violență” califică votul consilierilor din Consiliul Municipal Chișinău drept „o acțiune populistă”, menită „să incite la ură și dezbinare împotriva comunității LGBT+”. Organizația condamnă declarațiile și acțiunile primarului Ion Ceban și își exprimă solidaritatea cu întreaga comunitate LGBT+.

„Suntem profund revoltate/revoltați de presiunea intensă, resimțită ca fiind artificial creată, din ultimele săptămâni. Este o nedreptate ca cetățeni și cetățene ale acestui oraș, care îndeplinesc aceleași obligațiuni și plătesc aceleași taxe, să nu aibă acces la drepturi fundamentale”.

GENDERDOC-M: „Este un PR politic, o tratăm ca atare”

Contactată pentru un comentariu, activista Angelica Frolov a declarat că reprezentanții GENDERDOC-M – organizația neguvernamentală care apără și promovează drepturile LGBT+ în Republica Moldova – vor contesta decizia, dacă va fi admisă de Cancelaria de Stat.

„Primăria, consiliul municipal, sau oricare alt organ al statului nu au nici o putere sau competență de a interzice un marș pașnic, acesta fiind un drept fundamental a tuturor cetățenilor. Dacă Cancelaria de stat va admite acea decizie, atunci o vom contesta, dar nu cred ca va fi admisă. Această acțiune este un PR politic și noi o tratăm ca atare. Totuși este o instigare la discriminare și noi vom depune o plângere la Consiliul pentru egalitate”, a precizat Frolov, activistă lesbiană deschisă.

Consiliul pentru egalitate a precizat pentru NM că, deocamdată, nu a recepționat nicio plângere oficială în acest caz.

***

Menționăm că Convenția Europeană a Drepturilor Omului interzice discriminarea (art. 14) în exercitarea drepturilor garantate de aceasta, inclusiv libertatea întrunirilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a sancționat în mod repetat statele care au interzis marșuri LGBT+, considerând că astfel de decizii reflectă o discriminare bazată pe orientarea sexuală și o încălcare gravă a libertăților fundamentale. 


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: