INTERVIU Vlad Musteață, directorul ProImobil: Cum a influențat Covid-19 piața imobiliară în 2020 și la ce să ne așteptăm în 2021

Conform statisticilor, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a apartamentelor în 2020 au înregistrat cu 1,7% sau 475 tranzacții mai puține decât în 2019. Potrivit experților economici, vorbim despre prima scădere de acest gen după 7 ani de creștere. Fenomenul a fost cauzat de reducerea tranzacțiilor în afara municipiului Chișinău.

De altfel, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor în municipiul Chișinău au crescut și în 2020, atingând maxima istorică de 22.477 apartamente. În restul Republicii numărul tranzacțiilor s-a redus cu 11,8% sau 765 apartamente, ceea ce constituie un record absolut de scădere din ultimii 15 ani.

Vlad Musteață, directorul Proimobil.md, cea mai mare companie imobiliară din Republi Moldova, explică ce a cauzat această scădere de tranzacții imobiliare, dar prezintă și prognozele/tendințele pentru tranzacțiile pe piața imobiliară din țara noastră pentru anul 2021.

Domnule Musteață, care a fost cauza scăderii tranzacțiilor imobiliare în raioane anul trecut?

Acest proces va continua și anul ăsta, viața economică a țării se va concentra spre capitală. Tranzacțiile vor scădea și pentru că este slabă forța de cumpărare în raioanele țării.

A influențat COVID-19 piața imobiliară?

În primele luni de pandemie piața imobiliară a fost ușor afectată. Din luna februarie până în luna mai oamenii erau oarecum în șoc, respectiv a fost o pauză, dar începând cu luna iunie lucrurile au revenit la normal. În perioada în care au fost nevoiți să stea acasă oamenii au avut timp să facă cercetări de piață, dar și să ia anumite decizii în privința procurării unei locuințe proprii. Multe familii s-au schimbat din bloc vechi în bloc nou și de la apartament la casă pe pământ.

Ce ne pregătește anul imobiliar 2021?

În anul 2021 tranzacțiile imobiliare vor înregistra o ușoară creștere. Deja observăm o ascensiune a vânzărilor de imobile care a pornit în luna decembrie. De asemenea, băncile au prognoze pozitive pentru evoluția prețurilor, respectiv acestea și-au mărit volumul de investiții pe care le vor face în ipotecă.

Creditele imobiliare se vor bucura de popularitate la fel cum a fost până în 2020?

Bineînțeles, mai ales că băncile au simplificat toate procedurile de oferire a ipotecii. Salariul minim prevăzut de aceste instituții pentru acordarea celui mai accesibil credit imobiliar în cadrul proiectului „Prima Casă” este de 5000 lei. Aceasta nu este doar o veste îmbucurătoare pentru populație, dar datorită acestui fapt vom resimți o creștere de vânzări ale apartamentelor cu bugete între 25 – 60 mii euro.

Care tipuri de imobile vor fi mai solicitate în 2021?

Trendul pentru anul 2021 vor fi apartamentele finisate cu reparație, sau cu reparație și mobilă în blocuri noi, care pot fi procurate în ipotecă. Dat fiind numărul mic de oferte, vom observa și o creștere a prețurilor, cu până la 15%, la acest tip de locuințe.

La ce să se aștepte cei care doresc să procure un teren sau o casă? 

Prețul terenurilor, atât în Chișinău, cât și în suburbii, vor crește. În capitală terenurile devin practic imposibil de găsit și cumpărătorii se orientează deja către suburbii, cum ar fi Cricova, Durlești, Tohatin, Colonița, Pădurea Domnească, Sângera, Stăuceni etc. Distanța de capitală nu îi sperie pe clienți, majoritatea privind din persectiva de a procura un teren cu o suprafață mai mare.

Aceeași situație o avem și în privința caselor. Populația migrează din centru spre suburbii, preferând case pe pământ, ceea ce deja a condiționat o creștere în preț la asemenea imobile.

Cât de accesibile vor fi spațiile comerciale în noul an? Care vor fi solicitările?

Indiscutabil, prețul spațiilor comerciale vor crește, pentru că avem o lipsă de ofertă la cererile pe care le înregistrăm. Sunt la mare căutare spațiile comerciale de diferite suprafețe la prima linie în toate sectoarele din Chișinău, mai ales în sectorul centru.

Clienții se gândesc la o investiție pe termen lung și solicită oferte în blocuri noi, acestea fiind foarte puține.

Într-un final, piața imobiliară se rezumă la blocurile noi. Anul trecut numărul unor astfel de construcții, date în exploatare, a scăzut. Putem să ne așteptăm la o dinamică pozitivă în 2021?

În prezent se discută despre câteva astfel de proiecte, însă ele sunt foarte puține, ceea ce în mod evident va provoca o creștere de prețuri. Aceste proiecte sunt încă la etapa de avizare și sperăm să fie aprobate în beneficiul bugetului de stat, dar și pentru a păstra locurile de muncă asigurate de acest segment în ultimii ani.

Sursa: Bani.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

VIDEO Sesiune specială la Parlament: noii judecători de la CC depun jurământul. Protest în fața Legislativului

Parlamentul s-a convocat în sesiune specială pe 17 august. În cadrul acesteia urmează să aibă loc ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curții Constituționale (CC), desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Între timp, în fața Legislativului are loc un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Șova, Roșca, Litvinenco, Manole și Malanciuc depun jurământul

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe data de 16 august au expirat mandatele a 5 judecători constituționali, iar mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. Amintim că recent au fost numiți în calitate de judecători constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Potrivit regulamentului, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea președintelui Republicii Moldova, a președintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputați.

Protest la Parlament

În fața Parlamentului, Blocul „Patriotic”, format de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, desfășoară un protest. „Jos dictatura”, scandează manifestanții.

Curtea Constituțională este constituită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi dintre ei sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 16 august au expirat mandatele a cinci actuali judecători ai Înaltei Curți.

În iunie, Parlamentul i-a numit pentru încă un mandat pe actualii magistrați ai Curții Constituționale Liuba Șova și Nicolae Roșca. La rândul său, Guvernul i-a numit în calitate de judecători ai Înaltei Curți pe ex-ministrul Justiției Sergiu Litvinenco și actuala președintă CC, Domnica Manole, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe Ion Malanciuc.

CNN

Presa: Putin i-a promis lui Trump „înghețarea” frontului în Herson și Zaporojie, Zelenski refuză cedarea Donbasului

Vladimir Putin i-a promis lui Donald Trump că, obținând controlul asupra teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, este dispus să „înghețe” linia frontului în regiunile Herson și Zaporojie, potrivit surselor Bloomberg, Financial Times și The New York Times. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe, relatează Deutsche Welle.

Putin a declarat, de asemenea, că Federația Rusă nu va începe noi atacuri pentru a obține mai multe teritorii, scrie Financial Times, citând trei surse familiarizate cu desfășurarea negocierilor. Putin a dat de înțeles că nu renunță la cerințele sale de a „elimina cauzele profunde” ale conflictului, însă este dispus să facă compromisuri pe alte subiecte, inclusiv cele teritoriale, dacă va fi mulțumit de rezolvarea „cauzelor profunde”, relatează FT.

The New York Times remarcă faptul că Putin a propus un armistițiu în Ucraina pe linia frontului existentă, precum și un angajament scris de a nu mai ataca „nici Ucraina, nici nicio altă țară europeană”. Ulterior, în discuția cu Trump, Zelenski și liderii europeni i-au semnalat președintelui SUA că Putin a încălcat deja în mod repetat aceste angajamente scrise, adaugă publicația.

Reuters a confirmat informațiile din presă potrivit cărora Trump le-a transmis liderilor europeni și lui Zelenski cerințele lui Putin ca Ucraina să cedeze Rusiei fără luptă părțile din regiunea Donețk pe care Rusia nu a reușit să le ocupe. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe. Anterior, Zelenski a declarat în repetate rânduri că „nu vor fi făcute cadou teritorii Rusiei”.

În prezent, trupele ruse controlează aproximativ 70% din teritoriul regiunii Donețk. Totodată, potrivit publicației Financial Times, localitățile care rămân sub controlul Ucrainei au o importanță crucială pentru operațiunile Forțelor Armate ale Ucrainei și pentru apărarea pe frontul de est.

NewsMaker

Protestul pe bani anunțat de Șor a început. Oamenii scandează mesaje anti-guvernare și cântă piese rusești

Protestul antiguvernamental anunțat de oligarhul fugar Ilan Șor, pentru care a promis bani participanților, a început. Oamenii, care se află la Gara Feroviară din Chișinău, scandează mesaje împotriva autorităților și… cântă. De cealaltă parte, oamenii legii prezenți la fața locului atenționează că manifestația nu a fost autorizată și riscă să fie amendați.

În jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane se adunaseră în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Ilan Șor. Polițiștii prezenți la fața locului au avertizat oamenii că manifestația nu este autorizată și le-a cerut să se disperseze. Cu toate acestea, protestatarii au continuat să vină.

Ulterior, deputata Marina Tauber, care este afiliată lui Ilan Șor și s-ar afla în Rusia, a publicat o notificare semnată de viceprimara Angela Cutasevici, în care se precizează că în scuarul Gării Feroviare va avea loc o expoziție socio-culturală până pe 14 octombrie. Tauber susține că nu a fost notificată personal și a cerut demisia primarului Ion Ceban.

Între timp, așa-zisul protest continuă. Manifestații desfășoară pancarte, afișează trandafiri albi și scandează mesaje precum „Jos Maia Sandu” și „Libertate bașcanului Găgăuziei”.

La un moment dat, mulțimea a început chiar și să cânte piese rusești.

La manifestație sunt prezenți mai mulți fruntași ai Blocului „Victorie”, controlat de Șor. Printre aceștia se numără liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu”, deputații Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Vadim Fotescu și Vasile Bolea.

Oamenii legii continuă să le solicite participanților să se disperseze, or, în caz contrar riscă să fie sancționați.

De cealaltă parte, Alexei Lungu susține că echipa lui Șor va acorda „asistență juridică” participanților la protest care vor fi amendați.

Amintim că, pe 11 august, oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că va organizat proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. Mai mult, el a promis, direct, „salarii” de 3 mii de dolari pe lună, tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului, care vrea să desfășoare o serie de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august. Acesta a transmis că protestele vor fi organizate la Gara Feroviară.

Inspectoratul General al Poliției a avertizat repetat cetățenii să nu participe la așa-zisle proteste organizate de Șor. Oamenii legii au transmis că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de fugarul condamnat Ilan Șor sunt destinate altor activități. Potrivit poliției, nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7 500 de lei pe zi pentru fiecare participant.

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii prezenți la fața locului le-au dezinstalat, iar, potrivit imaginilor distribuite de Blocul „Victorie”, mai mulți tineri au fost escortați la inspectoratele de poliție.

screenshot

Un cuplu căsătorit, învinuit de explozia de lângă casa primarului din Stăuceni: unul dintre ei, plasat în arest

Una dintre cele două persoane care a fost reținută în cazul provocării unei explozii lângă locuința primarului orașului Stăuceni a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile. Este vorba despre un bărbat. Cea de-a doua persoană – soția bărbatului – este cercetată în stare de libertate. Informațiile au fost raportate de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat din 16 august.

Potrivit PG, bărbatul este învinuit de huliganism agravant. În urma unui demers înaintat de Oficiul Rîșcani al Procuraturii Chișinău, instanța de judecată a dispus plasarea individului în arest preventiv pentru 20 de zile.

Potrivit acuzării, în noaptea de 10 august, aflându-se în Stăuceni, bărbatul, împreună cu soția sa, au aruncat dintr-un automobil de model „Chevrolet Tracker” un dispozitiv explozibil și substanță inflamabilă în direcția gardului casei primarului orașului, provocând o bubuitură. În rezultat a fost perturbată liniștea persoanelor care domiciliază în proximitate.

Cei doi au acționat în urma unei înțelegeri prealabile cu alte persoane, care se află în curs de identificare.

Conform PG, bărbatul recunoaște faptele care i se incriminează.

Soția acestuia, care la fel are statut de învinuită, este cercetată în stare de libertate momentan.

Amintim că cei doi învinuiți au fost reținuți pe 14 august, la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încercau să părăsească țara.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: