Între alerte false cu bombă și o lovitură de stat eșuată. Republica Moldova mocnește la granița războiului început de Putin (Reuters)

În contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat în ultimul an cu o presupusă tentativă de lovitură de stat, alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, notificări fictive de recrutare, manifestaţii în masă. Chișinăul declară că a avut din toate în anul care s-a scurs, conform unei analize Reuters, scrie Digi24.

„Am avut o explozie de ameninţări la adresa securităţii începând din 24 februarie anul trecut”, a declarat ministrul de interne Ana Revenco, făcând o trecere în revistă a crizelor care, potrivit ei, au afectat ţara şi guvernul prooccidental de la Chişinău de la invazia Rusiei în Ucraina.

Republica Moldova, această mică ţară europeană care a fost în trecut o republică sovietică, pare „un creuzet geopolitic special”, notează Agerpres.

În Republica Moldova se află Transnistria – o fâşie de pământ de-a lungul frontierei sale de est cu Ucraina, controlată de separatişti proruşi, unde staţionează o garnizoană de trupe ruse.

Tot pe teritoriul Republica Moldova se află şi regiunea semiautonomă Găgăuzia, de asemenea cu o populaţie majoritar prorusă.

Responsabilii moldoveni creionează imaginea unei naţiuni aflată sub constanta constrângere a unei campanii de dezinformare şi de propagandă orchestrată de Moscova care, potrivit lor, este concepută pentru a destabiliza şi submina guvernul preşedintei Maia Sandu, aleasă în 2020 cu promisiunea de a cere aderarea la Uniunea Europeană.

Este un „război informaţional”, a declarat Revenco, adăugând că „aceasta pune o presiune foarte mare asupra rezilienţei psihologice a populaţiei”.

Guvernul moldovean nu a prezentat dovezi în sprijinul acuzaţiilor sale privind campania ostilă a Moscovei, mai scrie Reuters, care adaugă nu a fost în măsură să verifice independent veridicitatea modului în care sunt prezentate evenimentele.

Kremlinul, care a respins în mai multe rânduri acuzaţiile Chişinăului că ar orchestra tulburări, nu a răspuns unei cereri de comentariu pentru acest material.

„Liderii de la Chişinău se concentrează întotdeauna asupra a tot ceea ce este antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luna trecută.

„Ei alunecă într-o isterie antirusească”, a mai afirmat acesta. Totuşi, Moscova a fost deranjată de ideea că Republica Moldova – o ţară cu 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, membră a NATO – s-ar putea alătura UE.

Peste 400 de alerte false cu bombă

Pretinsul complot cu privire la o lovitură de stat a fost făcut public luna trecută de autorităţile moldovene, care au declarat că planul prevedea ca agitatori intraţi în Republica Moldova din Rusia şi din alte ţări din regiune să încerce să provoace confruntări violente.

Autorităţile au expulzat doi presupuşi agenţi neindentificaţi săptămâna trecută în legătură cu tulburările, dar nu au furnizat detalii despre amploarea planului şi nici despre un eventual succes al acestuia.

Un responsabil în Ministerul Apărării de la Chişinău, Valeriu Mija, a declarat că scopul complotului era atât să dea o lovitură moralului ţării, cât şi să răstoarne guvernul: „Noi credem că acest incident face parte din războiul psihologic”.

Alertele false cu bombă au devenit parte integrantă a vieţii cotidiene din Republica Moldova, consumând resurse oficiale, potrivit Ministerului de Interne, care a indicat că autorităţile au primit peste 400 de alerte false prin telefon sau prin e-mail vara trecută, ceea ce a necesitat intervenţii a circa 9.000 de poliţişti.

Aeroportul din Chişinău, instituţii de învăţământ, tribunale, spitale şi centre comerciale au figurat printre ţintele acestor alerte false cu bombă, a indicat ministerul.

Autorităţile moldovene au declarat că o serie de atacuri cibernetice în cursul anului trecut au dus la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale şi la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.

„Atacurile au culminat în luna august vizând un număr de sisteme informatice chiar în Ministerul de Interne. Pentru a ne bloca, cum se spune, ochii şi urechile pe teren”, a remarcat Mija.

„Dacă le punem la un loc cu alertele false cu bombă, aceasta ne testează foarte mult capacităţile”, a continuat el.

Notificări fictive de recrutare

Tensiunile crescânde între Moscova şi Occident cu privire la Ucraina au ridicat temperatura şi în Republica Moldova.

Principalul partid de opoziţie ŞOR o acuză pe Maia Sandu pentru că a luat partea Ucrainei, afirmând că aceasta creşte şansele ca Republica Moldova să fie antrenată în conflict. Formaţiunea afirmă că a colectat 6.000 de semnături pentru a cere noi alegeri.

În cursul unei manifestaţii la Chişinău săptămâna trecută, la care au participat circa 2.000 de persoane, Marina Tauber – o fostă jucătoare profesionistă de tenis, devenită deputată ŞOR – a condus mulţimea în scandări împotriva Maiei Sandu printr-un megafon.

„Ea încearcă să implice ţara noastră în război”, a spus el. „Suntem o ţară neutră şi vrem pace”, a insistat Tauber.

Mulţimea a scandat „Jos Maia Sandu!” şi „Jos dictatura!”. Responsabili ai guvernului Maiei Sandu afirmă că ei vor să evite cu orice preţ antrenarea în conflict.

Oficialii spun că o altă tactică utilizată de agitatorii antiguvernamentali este de a pune în circulaţie notificări de recrutare fictive pe reţelele de socializare, în special pe Telegram, în tentativa de a răspândi anxietatea şi de a induce mesajul că Republica Moldova se îndreaptă spre război.

Trupe ruseşti în Transnistria

Circa 1.500 de soldaţi ruşi staţionează în Transnistria, cea mai mare parte dintre ei fiind recrutaţi pe plan local dintre transnistrenii care deţin paşapoarte ruseşti.

Noul premier moldovean Dorin Recean a declarat că trupele ruse ar trebui să fie retrase din regiune, în timp ce Moscova a avertizat că orice atac împotriva trupelor sale din stânga Nistrului va fi considerat un atac împotriva Rusiei.

Guvernul moldovean se confruntă cu echilibristică delicată.

În Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a electricităţii Republicii Moldova şi oferă separatiştilor o imensă pârghie.

În consecinţă, cele două părţi sunt blocate într-un ciclu de uzură de negocieri permanente şi de dependenţă reciprocă.

Găgăuzia, unde cea mai mare parte a oamenilor vorbesc limbile rusă şi găgăuză, de origine turcică, şi unde se află şi o statuie a lui Lenin în faţa parlamentului local, ridică propriile provocări faţă de tentativele guvernului de a se opune influenţei Rusiei.

Încrederea moldovenilor în Vladimir Putin a scăzut de la 60%, cât era în ianuarie 2020, la 35% după începerea războiului, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de think tank-ul Watchdog.

În Găgăuzia, această cifră este de 90%. „Rădăcinile noastre sunt întrepătrunse”, a declarat Valentina Koroleak, jurnalistă la televiziunea publică din Găgăuzia, când a fost întrebată din ce motiv oamenii de acolo văd invazia rusă atât de diferit faţă de cei din alte părţi din Republica Moldova. „Ne-am născut în Uniunea Sovietică, am crescut cu aceşti clasici, cu aceste cântece, cu muzica aceea”, spune ea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: