Investigație ZdG din interiorul rețelei Șor: cum funcționează „armata digitală a Kremlinului”

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate în dosarul „Frauda bancară”, a depus mărturie în instanță pe 23 februarie. Timp de trei ore, ex-politicianul a explicat cum Guvernul alianței aflate atunci la putere a luat decizia privind acordarea garanțiilor de stat pentru cele trei bănci, unde și când s-a întâlnit cu Șor, de ce consideră neconvingătoare baza probatorie a acuzării și și-a prezentat propria versiune a fraudei bancare.

Dosar politic și „vremuri bune”

Instanța i-a permis lui Plahotniuc să vorbească de la tribuna centrală, deși, de regulă, el participă la ședințe din boxa acuzaților, înconjurat de polițiști. Instanța a considerat că faptele de care este acuzat Plahotniuc nu au caracter violent, prin urmare i s-a permis să ia cuvântul de la tribună. Cu atât mai mult cu cât, data trecută, el promisese că va veni cu un flipchart.

În debutul discursului său, Plahotniuc a declarat că a fost făcut principalul vinovat pentru frauda bancară la indicația clasei politice. „Acest lucru a fost făcut pentru a distrage atenția oamenilor de la eșecurile „guvernării vremurilor bune”, deoarece acum, absolut peste tot — în economie, în domeniul social, în demografie, în domeniul securității și al ordinii publice — se observă un colaps. Iar pentru a ascunde aceste eșecuri, guvernarea a început să facă declarații în avans”, a spus Plahotniuc.

El a spus că, pe timpul guvernării PDM, prețurile la serviciile comunale erau de 3–4 ori mai mici, se construiau drumuri, a apărut cunoscuta „Arenă”, iar salariile creșteau mai rapid decât inflația.

„Prin declarațiile lor premature, desemnându-mă vinovat de frauda bancară, ei exercită presiuni asupra opiniei publice și asupra judecătorilor. Înțeleg contextul, limitările și circumstanțele în care este examinat acest dosar. Dar, în același timp, înțeleg și presiunea care se exercită acum asupra judecătorilor și în ce condiții dificile trebuie să lucrați”, le-a spus Plahotniuc judecătorilor.

Beneficiarul final al furtului – o grupare infracțională și Goebbels

Potrivit acuzării, pentru realizarea „furtului miliardului”, inculpatul ar fi creat un grup infracțional organizat. Însă Plahotniuc insistă că, în toate materialele dosarului, nu a reușit să găsească nicio dovadă a existenței vreunui grup infracțional organizat. Mai mult, el pune sub semnul întrebării chiar faptul că ar fi putut fi liderul unei astfel de grupări, având în vedere sumele pe care, potrivit acuzațiilor, le-ar fi obținut în urma fraudei.

„În dosarul meu, acuzarea speculează constant cu sume de 60 de milioane, 70 de milioane și 80 de milioane, uitând să menționeze că aceste sume se dublează. Aceeași sumă este calculată de două ori: o dată la obținere și a doua oară la „spălarea” și „uscarea” banilor. Toate acestea sunt făcute doar pentru ca cifra să pară cât mai mare. Ei au, de fapt, o problemă logică: cum poate beneficiarul final al furtului unui miliard întreg să primească doar 2–3% din întreaga schemă? Este absurd!”, a spus Vladimir Plahotniuc, reluând un argument pe care l-a invocat deja la una dintre ședințe.

El consideră că, din cauza lipsei de probe, toate volumele dosarului penal abundă în aceleași afirmații și formulări. Potrivit lui, procurorii afirmă cu certitudine proveniența banilor obținuți și susțin că el este beneficiarul unor companii, însă nu există niciun document care să confirme acest lucru. „Documente nu există, dar aceste afirmații se repetă în fiecare frază. Probabil că pornesc de la principiul: o minciună repetată de multe ori devine adevăr. Doar că, în cazul meu, nu a fost repetată de o sută de ori, cum spunea Goebbels, ci de mii de ori”, a declarat Plahotniuc.

Plahotniuc l-a ajutat pe Șor să obțină controlul asupra băncilor?

Fostul lider PDM a acordat o atenție deosebită legăturii cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în 2023, în același dosar al „furtului miliardului”, la 15 ani de închisoare. Plahotniuc a menționat că, în materialele dosarului penal, se afirmă că el l-ar fi ajutat pe Șor să obțină controlul asupra Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, din care a fost sustras miliardul. Inculpatul susține însă că, pentru a prelua controlul asupra a două dintre cele trei bănci, Șor nu avea nevoie, în general, de ajutorul vreunui reprezentant al autorităților.

„Pentru a prelua două bănci comerciale (Banca Socială și Unibank), cumpărătorul are nevoie doar de două lucruri: o înțelegere cu acționarii privați ai instituției și bani. Nu avea nevoie de mine sau de altcineva. Fiecărui martor care a depus mărturie aici i-am adresat aceeași întrebare: „De ce ai nevoie pentru a cumpăra o bancă?” Iar ei au confirmat: pentru a cumpăra o întreprindere privată, dacă achiziționezi pachete de acțiuni de până la 5%, nu ai nevoie de nimeni. Sunt necesari doar bani și o înțelegere cu vânzătorul”, a spus el.

Plahotniuc a prezentat și esența schemei de care, potrivit lui, ar fi profitat Șor. Este vorba despre faptul că, la achiziționarea acțiunilor unei bănci prin intermediul mai multor firme, în cote de cel mult 5%, organele de control și autoritățile de reglementare din sectorul bancar nu intervin în tranzacții. Interesant este că, explicând această schemă, Plahotniuc a făcut trimitere la concluziile comisiei parlamentare din 2019, create pentru investigarea „furtului miliardului” de către blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, după formarea coaliției și plecarea lui Plahotniuc din țară.

Garanții de stat, FMI și neconcordanțe în timp

Separat, Plahotniuc s-a oprit asupra acuzației potrivit căreia el ar fi inițiat acordarea de credite băncilor problematice sub garanții de stat, în cadrul unei ședințe de seară la Președinte, pe 7 noiembrie 2014. Inculpatul a calificat această versiune drept o invenție, amintind că mecanismul garanțiilor de stat fusese o cerință strictă a FMI și a Băncii Mondiale încă din primăvara anului 2014.

Mai mult, Plahotniuc a indicat o eroare de cronologie: Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat hotărârea privind acordarea creditelor în dimineața zilei de 7 noiembrie, adică înaintea acelei ședințe informale. „Eu le explicam seara, pe 7 noiembrie, dar mecanismul fusese deja aprobat prin lege, pe răspunderea Guvernului, cu o lună și jumătate înainte, iar hotărârea fusese semnată în dimineața aceleiași zile. Totul a fost decis înainte de mine”, a subliniat el.

Plahotniuc a respins categoric orice legătură a sa cu companiile Zenit, Scottway și alte firme „intermediare” prin care au fost scoși bani din bănci. El a declarat că aceste firme erau, de facto, controlate de Ilan Șor, invocând coincidențe de adrese IP, raportul Kroll-2 și zeci de hotărâri judecătorești.

Principalul argument invocat de Plahotniuc a fost faptul că unul dintre credite (în valoare de 4,3 milioane de euro), care îi este atribuit acum, figurează deja ca episod dovedit la pagina 98 a sentinței definitive în dosarul fostului premier Vlad Filat. „Procurorii pur și simplu mi-au „dăruit” gratuit aceste companii. Dacă undeva în dosar a fost aruncată fraza „Adăugați-l aici și pe Plahotniuc”, atunci acest lucru s-a făcut fără nicio probă”, a concluzionat inculpatul.

Întâlnire la hotelul „Codru” și promisiunile lui Șor

Plahotniuc a povestit și despre o discuție pe care a avut-o cu Șor în legătură cu situația din sistemul bancar. Potrivit lui, în cadrul Consiliului Alianței pentru Integrare Europeană, l-a luat deoparte pe premierul de atunci, Iurie Leancă, și, într-o discuție tete-a-tete, l-a întrebat dacă Banca de Economii va rezista și nu va colapsa înainte de alegerile parlamentare. Plahotniuc susține că era preocupat în primul rând de rezultatul votului. De aceea, au decis să se întâlnească cu liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, care l-a invitat la discuție și pe Șor, aflat atunci la conducerea BEM.

„Și el (Șor – n. r.) a început să ne spună povești despre intervenții din partea unor bănci rusești, că va aduce o mulțime de bani. Nici măcar nu am mai stat să-l întreb ceva. Le-am spus tuturor: „Toate acestea sunt povești. Important este să mențineți banca până la alegeri. Ce va fi după — este problema voastră. Pe mine mă interesează situația până la alegeri, iar după aceea descurcați-vă singuri”. I-am spus lui Șor — dacă banii dispar și oamenii nu te vor trage la răspundere, o voi face eu”, a afirmat Plahotniuc.

Potrivit acestuia, până în 2019 s-a întâlnit cu Șor doar de două ori: prima dată la întâlnirea menționată, iar a doua oară în 2015, la ziua de naștere a cuiva. Răspunzând întrebărilor procurorului, Plahotniuc a adăugat că a început să comunice mai des cu Șor abia după 2019, însă nu a oferit detalii despre conținutul acestor discuții.

Offshore-uri, avion și o tranzacție cu Platon

Răspunzând la întrebările privind legătura sa cu zeci de companii străine, Plahotniuc a declarat că nu este beneficiarul efectiv al acestora. El a subliniat că era vorba despre firme-provider, care ofereau servicii pentru tranzacții externe, iar pe niciunul dintre documentele bancare prezentate pentru perioada februarie 2011 – iunie 2015 nu apare semnătura sa. Fostul politician a respins categoric și suspiciunile anchetatorilor privind achiziționarea unui avion Embraer prin scheme offshore, afirmând că nu avea nevoie de așa ceva.

Explicând proveniența legală a fondurilor holdingului său, Plahotniuc a dat ca exemplu relațiile financiare cu Veaceslav Platon. Potrivit lui, i-ar fi vândut acestuia un anumit activ financiar, iar banii obținuți i-a repatriat legal și i-a investit în construirea unor structuri precum hotelul Nobil și holdingul media GMG. Totuși, trebuie menționat că Plahotniuc ar fi putut invoca numele lui Platon doar ca exemplu, fără a avea în vedere o tranzacție concretă. Inculpatul a respins ferm și versiunea potrivit căreia ar fi folosit pentru dezvoltarea afacerilor sale bani proveniți de la Banca de Economii sau din alte bănci moldovenești aflate în dificultate.

De asemenea, răspunzând la întrebările legate de schimbarea beneficiarilor unor active, Plahotniuc a declarat că încă din 2009, pe fondul divorțului și al intrării în politică, a cedat o parte dintre companiile sale.

Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.