Facebook/Maia Sandu

Învestirea Maiei Sandu. La ce să ne așteptăm de la al doilea mandat și ce va lăsa în urmă

Maia Sandu începe pe 24 decembrie al doilea și ultimul său mandat prezidențial. Peste patru ani, PAS va trebui să caute un alt candidat la președinție și un nou lider al ideii proeuropene. Deocamdată, se pare că un astfel de candidat nu există. Maiei Sandu îi revine o sarcină dificilă: până la sfârșitul celui de-al doilea mandat, să finalizeze negocierile cu UE, făcând integrarea europeană ireversibilă. NM a analizat dacă președintele poate realiza acest lucru, ce riscuri implică în acest sens viitoarele alegeri parlamentare și dacă după Sandu nu se va crea un „vid”.

 

Ultimul mandat prezidențial și termenele europene

Exact acum patru ani, în decembrie 2020, Maia Sandu a preluat pentru prima dată funcția de președinte al țării. Astăzi, 24 decembrie 2024, începe numărătoarea celui de-al doilea și a ultimului mandat prezidențial, deoarece în Moldova această funcție nu poate fi ocupată mai mult de două mandate consecutive. În cei patru ani de președinție, Maia Sandu a devenit liderul și simbolul integrării europene. Acum, sarcina sa este să facă integrarea europeană ireversibilă, astfel încât, după încheierea mandatului său, Moldova să nu urmeze „scenariul georgian”. Totuși, președintele nu are prea multe atribuții legale pentru aceasta. Moldova este o republică parlamentară: Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ și singurul organ legislativ al puterii.

În ceea ce privește negocierile pentru aderarea la UE, potrivit expertului WatchDog Andrei Curăraru, președintele are mai degrabă o funcție diplomatică, iar munca principală legată de reformele necesare depinde de Parlament și Guvern. „Totuși, Maia Sandu poate deveni un fel de mediator pentru partidele care [după alegerile parlamentare din 2025] vor forma o majoritate proeuropeană în Parlament. Astfel, președintele poate asigura stabilitatea majorității parlamentare, dacă aceasta va fi formată”, a menționat Curăraru.

AP

Expertul a indicat și un alt instrument care îi poate permite Maiei Sandu să facă ireversibil cursul spre integrarea europeană: „Președintele Republicii Moldova poate să se adreseze direct Curții Constituționale (CCM). Și, dacă Parlamentul va adopta legi care contravin integrării europene, președintele le va putea contesta la CCM. De exemplu, legea „Despre agenții străini” sau legea „Despre interzicerea propagandei LGBT”.”

Este de remarcat faptul că Sandu este limitată nu doar de atribuții, ci și de timp. Atât ea, cât și alți reprezentanți ai actualei guvernări au promis deja aderarea Moldovei la UE până în 2030. Cel de-al doilea mandat al Maiei Sandu se va încheia la sfârșitul anului 2028. Aceasta înseamnă că până atunci ar trebui să fie finalizate și negocierile pentru aderarea la UE.

Potrivit doctorei în științe politice Angela Colațchi, dacă ne vom mișca în același ritm ca până acum, ținând cont de frânele interne și de factorii externi, timpul până în 2028 nu va fi suficient. „Dar dacă următorul Parlament va fi proeuropean și conjunctura externă va fi favorabilă, acest lucru este realizabil”, consideră experta.

Cu toate acestea, având în vedere că progresul pe calea integrării europene depinde în special de Parlament, pe traseul european al Moldovei apare încă un „DAR”.

Problema parlamentară

Șansele ca PAS să obțină din nou majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 2025 sunt mici. „Cu o strategie corectă de campanie electorală, se poate obține ca PAS să aibă cea mai mare fracțiune. Dar ar trebui să înceapă deja să coopereze cu potențialii parteneri de coaliție”, consideră Angela Colațchi. Totodată, ea a subliniat că și alte partide proeuropene ar trebui să se manifeste mai activ în această perioadă.

Potrivit lui Andrei Curăraru, criza energetică va juca un rol important în ratingul partidului de guvernământ: „Dacă echipa PAS va reuși să depășească cu succes criza, acest lucru va motiva alegătorii să voteze pentru ei”. Expertul a menționat că, în prezent, ratingul partidului de guvernământ este sub 30%, ceea ce indică o criză internă în partid. „Ar trebui să se ocupe mai mult de problemele administrative și mai puțin de cele politice”, consideră Curăraru.

Tudor Mardei | NewsMaker

Cu toate acestea, în Moldova există un nivel ridicat de susținere pentru integrarea europeană, ceea ce arată că partidelor antieuropene le va fi mai dificil să formeze o majoritate parlamentară. Însă, având în vedere scăderea ratingului PAS, lipsa unui partid proeuropean puternic și criza energetică, un astfel de scenariu devine mai probabil.

Experții sunt convinși că un Parlament antieuropean va complica semnificativ cel de-al doilea mandat al Maiei Sandu. O majoritate antieuropeană va „pune piedici” președintelui, iar Bruxelles-ul își va reduce sprijinul. „Renunțarea la integrarea europeană va fi o decizie foarte nepopulară pentru orice partid. Acest lucru ar putea duce la proteste de tipul celor pe care le-am văzut la Tbilisi”, consideră Curăraru.

Căutarea unui „succesor”

O altă problemă este cine va deveni liderul integrării europene și va continua această activitate după 2028. Deocamdată, un astfel de lider nu se întrevede. Curăraru presupune că, dacă PAS va rămâne la guvernare, candidatul lor va fi cel care, la acel moment, va ocupa funcția de prim-ministru sau de președinte al Parlamentului. Al doilea scenariu este ca partidele proeuropene să aibă un candidat comun.

Dacă însă PAS va trece în opoziție, candidatul lor ar putea fi un reprezentant al partidului care va critica activ următorul guvern. „Este posibil ca, cu câțiva ani înainte de încheierea mandatului său, Maia Sandu să-și desemneze personal succesorul. Acesta va apărea mai des alături de ea în public, iar astfel ea îi va transfera o parte din legitimitatea sa”, consideră Curăraru.

Igor Țurcan

Angela Colațchi nu se grăbește deocamdată să prognozeze ce se va întâmpla peste patru ani, însă, în opinia ei, un lucru este cert: „Foarte mulți lideri politici vor părăsi pur și simplu scena politică până atunci. Va avea loc o schimbare de generații.”


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Vlad Filat ia în calcul participarea la alegerile prezidențiale

Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și fost prim-ministru, nu exclude că ar putea participa la un scrutin electoral în viitor, inclusiv unul prezidențial. El a spus că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la alegerile la care va concura, va decide dacă să-și continue sau să-și încheie cariera politică. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 13 martie a podcast-ului „Neredactat”.

Eu din 2014 nu am mai participat la nicio o alegere, pentru că am fost în detenție, ulterior – am fost blocat. (…) Eu calculele politice le înțeleg… Mă refer acum la discipolii mei. Dar dincolo de oportunitate este principiul legalității și moralității. Uite, aspectul ăsta al legalității și moralității nu pot să-l accept din partea lor. Și de aia eu o să insist. (…) Și eu o să ajung în situația în care voi participa în alegeri, oricare vor fi ele: parlamentare sau locale”, a declarat Vlad Filat.

Întrebat dacă ar putea concura inclusiv la un scrutin prezidențial, liderul PLDM a spus: „De ce nu?”.

El a mai precizat că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la un eventual scrutin electoral la care va candida, va decide dacă să-și continue sau nu cariera politică.

În funcție de votul oamenilor, eu voi lua o decizie finală. (…) Mă voi conforma”, a spus politicianul.

Vlad Filat a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009 – 2013.

În octombrie 2015, politicianul a fost lipsit de imunitatea parlamentară, fiind cercetat penal. În același timp, el a demisionat din funcția de președinte al PLDM.

În 2016, Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupție pasivă, însă a fost eliberat condiționat pe 3 decembrie 2019. Totodată, judecătorii au anulat decizia de privare a lui Filat de Ordinul Republicii și interdicția de cinci ani de a ocupa anumite funcții.

Filat a revenit la conducerea PLDM în august 2020.

În perioada în care ex-premierul s-a aflat după gratii, avocații săi au depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) cu privire dosarul penal în care a fost condamnat. Pe 31 ianuarie 2023, CtEDO a condamnat Guvernul Republicii Moldova pentru un proces inechitabil în cazul lui Vlad Filat, obligându-l să-i achite 7 500 de euro în calitate de despăgubiri.

Menționăm că Vlad Filat intenționa să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Anterior, PLDM a acuzat autoritățile centrale că ar fi „blocat” executarea hotărârii CtEDO în privința liderului său și, astfel, statutul lui de condamnat a rămas în vigoare, ceea ce a exclus o eventuală candidatură în alegeri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: