Investiții în viitorul european al Moldovei: rolul strategic al AFD Group

Republica Moldova accelerează reformele și investițiile menite să modernizeze infrastructura, să consolideze instituțiile și să susțină o creștere economică durabilă. Instituția publică franceză de dezvoltare AFD Group sprijină inițiative pe termen lung care contribuie la dezvoltarea durabilă a țării și la parcursul european.

AFD Group activează în peste 150 de țări. Grupul reunește finanțarea sectorului public prin Agence Française de Développement (AFD), sprijinul pentru sectorul privat prin Proparco, precum și cooperarea tehnică prin Expertise France. Acest model integrat permite AFD Group să susțină reforme și, în același timp, să finanțeze investiții aliniate standardelor europene. Proiectele susținute de AFD Group vizează modernizarea infrastructurii esențiale, reducerea vulnerabilității la riscurile climatice și sociale, dezvoltarea unor economii mai reziliente și mai incluzive. O componentă importantă a activității sale este cooperarea cu instituțiile financiare locale pentru a îmbunătăți accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare.

În Republica Moldova, AFD Group colaborează în strânsă colaborare cu autoritățile publice și cu partenerii europeni pentru a sprijini reformele și investițiile pe termen lung. Accentul este pus pe sectoarele în care impactul contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții, de la eficiența energetică a clădirilor publice până la sisteme de irigații și gestionarea durabilă a pădurilor.

Din 2022, iar ulterior prin consolidarea prezenței odată cu deschiderea unui birou permanent în 2024, AFD Group și-a asumat angajamente în Republica Moldova în valoare de peste 310 milioane de euro. Astfel, grupul se poziționează drept unul dintre principalii parteneri financiari europeni ai țării în susținerea modernizării infrastructurii, al reformelor, al rezilienței climatice și al dezvoltării economice. Aproape două treimi din aceste angajamente au fost deja debursate, transformând promisiunile financiare în proiecte concrete și în rezultate vizibile pe teren.

„Mandatul nostru depășește finanțarea unor proiecte individuale”, afirmă Maxime Lebovici, directorul biroului AFD Group în Republica Moldova. „Însoțim transformarea economică și instituțională a țării în linie cu parcursul său european. Obiectivul este ca investițiile să se reflecte în capacități instituționale durabile, o guvernanță mai solidă și îmbunătățiri reale în viața de zi cu zi a oamenilor.”

De la proiecte individuale la dezvoltarea unor sisteme durabile

AFD Group abordează investițiile cu un accent puternic pe impactul sistematic pe termen lung. În domenii precum energia, irigațiile și gestionarea resurselor de apă sau sectorul forestier, infrastructura este concepută să funcționeze timp de decenii. O pregătire insuficientă, o gestiune slabă sau aranjamente instituționale fragmentate pot submina rapid rezultatele, adesea cu costuri financiare și sociale semnificative.

„Un proiect bun nu este cel care arată impresionant pe hârtie”, explică Maxime Lebovici. „Este cel care răspunde unei nevoi structurale reale, produce rezultate măsurabile, integrează standarde de mediu și sociale și poate fi gestionat, întreținut în mod durabil la nivel local.”

Din acest motiv, pentru AFD Group etapa de pregătire nu este o simplă procedură, ci o fază strategică. Studiile de fezabilitate, auditurile tehnice, evaluările de mediu, alegerea tehnologiilor și modelele de gestiune sunt elemente esențiale în conceperea investițiilor.

„Costul unei erori în proiectele de infrastructură pe termen lung este foarte mare”, adaugă Lebovici. „De aceea investim mult în pregătire și în consolidarea instituțională încă de la început. Dacă mecanismele de gestiune nu sunt solide, impactul se poate eroda rapid. Obiectivul nostru este să construim sisteme care rămân funcționale mult timp după încheierea finanțării.”

Finanțarea transformării

În Republica Moldova, AFD Group combină finanțarea suverană pe termen lung, asistența tehnică și cofinanțarea alături de partenerii europeni. Această abordare integrată permite mobilizarea resurselor necesare pentru transformări structurale, consolidând în același timp capacitatea instituțională și reducând riscurile de implementare.

AFD Group consideră finanțarea nu ca pe o tranzacție izolată, ci ca pe un instrument de reformă și modernizare. Investițiile pe termen lung în infrastructură trebuie să fie însoțite de o pregătire solidă, de mecanisme transparente de gestiune și de rezultate clar măsurabile.

Împrumuturile publice sunt adesea supuse unei examinări legitime. Pentru Maxime Lebovici, principiul este clar: „Împrumutul este justificat atunci când devine o investiție productivă – una care reduce costurile viitoare, îmbunătățește calitatea serviciilor și consolidează reziliența. Pentru aceasta sunt necesare date clare, obiective măsurabile și mecanisme credibile de monitorizare.”

În același timp, el subliniază că dezvoltarea nu poate fi redusă doar la indicatori statistici. „Cifrele sunt importante, dar ceea ce definește în final succesul este dacă cetățenii resimt îmbunătățiri concrete în viața lor de zi cu zi: în instituțiile de învățământ, spitale, comunități rurale și în calitatea serviciilor publice.”

Unde impactul este cel mai vizibil: universități, spitale și clădiri publice

Printre prioritățile AFD Group în Republica Moldova, modernizarea clădirilor publice generează unele dintre cele mai rapide și tangibile rezultate. Astfel de proiecte îmbunătățesc calitatea serviciilor publice, cresc confortul și siguranța utilizatorilor, reduc costurile energetice și sporesc reziliența la riscurile climatice și energetice.

Un exemplu emblematic este INSPIREE, un program dedicat alinierii la standardele Uniunii Europene, orientat spre modernizarea clădirilor publice din sectoarele sănătății și educației. Lansată în 2025, inițiativa combină 30 milioane de euro din partea AFD Group, 38,7 milioane de euro din partea Guvernului Federal al Germaniei (prin KfW Bank) și 4,3 milioane de euro din partea Republicii Moldova. Această inițiativă reflectă eforturile coordonate ale partenerilor europeni pentru consolidarea securității energetice și pentru creșterea performanței infrastructurii publice.

Potrivit lui Maxime Lebovici, programul depășește obiectivul reducerii consumului de energie. „Reducerea consumului de energie este esențială, dar obiectivul este mai amplu. Îmbunătățim calitatea și fiabilitatea serviciilor publice esențiale. Într-un context marcat de vulnerabilitate energetică și riscuri climatice, asigurarea unor săli de clasă călduroase, spitale sigure și infrastructură fiabilă reprezintă și o chestiune de reziliență națională și convergență europeană.”

Rezultatele estimate sunt semnificative: reducerea consumului de energie cu până la 60% în clădirile renovate, îmbunătățirea condițiilor pentru aproximativ 200.000 de beneficiari și o reducere anuală a emisiilor de aproximativ 4.200 de tone de emisii CO₂.

Dincolo de aceste cifre, programul urmărește introducerea unor noi standarde tehnice, consolidarea capacității de pregătire a proiectelor și integrarea practicilor de eficiență energetică pe termen lung în administrarea infrastructurii publice.

Apa ca resursă strategică: consolidarea agriculturii și a comunităților locale

Reziliența națională depinde nu doar de infrastructura urbană și de calitatea serviciilor publice, ci și de capacitatea economiei de a se adapta la schimbările climatice. În Republica Moldova, secetele recurente și creșterea deficitului de apă reprezintă unul dintre cele mai structurale riscuri pentru productivitatea agriculturii, veniturile populației rurale și stabilitatea regională.„Când apa devine un factor limitativ, întreaga logică a dezvoltării se schimbă”, –  afirmă Maxime Lebovici. „Nu mai este doar o problemă sectorială. Devine o chestiune de securitate alimentară, echilibru teritorial și reziliență economică pe termen lung.”

În acest context, AFD Group pregătește împreună cu Guvernul Republicii Moldova un program de modernizare a irigațiilor în valoare de 60 milioane de euro în satele Călinești și Criulenii de Sus. Inițiativa este susținută de 45 milioane de euro finanțare suverană AFD și un grant al Uniunii Europene de 15 milioane de euro în cadrul Growth Plan. Programul reflectă un efort european comun de a îmbunătăți adaptarea la schimbările climatice și de a consolida competitivitatea sectorului agricol din Moldova.

Totuși, infrastructura în sine nu este suficientă. „În domeniul irigațiilor, conductele și stațiile de pompare sunt doar o parte a soluției”, – subliniază Lebovici. „Succesul depinde în primul rând de guvernanță: cine gestionează sistemul, cum sunt finanțate operațiunile, cum este asigurată mentenanța, ce standarde de mediu se aplică și cum sunt clar definite responsabilitățile.”

Pe lângă investițiile fizice, programul promovează practici de gestionare durabilă a resurselor de apă, aliniate la standardele europene de mediu. Astfel, modernizarea agriculturii este orientată spre reziliență pe termen lung, nu doar spre beneficii pe termen scurt.

Pădurile – o infrastructură strategică a rezilienței 

Pădurile sunt adesea percepute ca o temă exclusiv de mediu. În realitate, ele reprezintă un pilon al rezilienței teritoriale și al stabilității economice pe termen lung. „Sectorul forestier nu este doar despre natură”, spune Maxime Lebovici. „Este vorba despre protecția solului, reglarea resurselor de apă, captarea carbonului, biodiversitate și mijloacele de trai ale comunităților rurale.”

În acest context, AFD Group sprijină programul de gestionare durabilă a pădurilor din Moldova printr-un împrumut suveran de 40 milioane de euro, completat de un grant de asistență tehnică de 1,2 milioane de euro. Programul combină finanțarea cu reforme structurale și urmărește modernizarea guvernanței sectorului în conformitate cu standardele europene de mediu.

Agenda de reformă include implementarea noului Cod Silvic, modernizarea instituțională, dezvoltarea unui sistem național de inventariere a pădurilor și strategii de restaurare, precum și dezvoltarea unei bioeconomii durabile. Consolidarea guvernanței în sectorul forestier face parte, de asemenea, din procesul mai amplu de aliniere a Republicii Moldova la standardele de mediu ale Uniunii Europene.

Scopul nu este doar creșterea suprafeței împădurite, ci și consolidarea capacității instituționale, îmbunătățirea transparenței și asigurarea gestionării resurselor forestiere ca bun public pe termen lung.

„Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, pădurile devin o infrastructură strategică”, –  adaugă Lebovici. „Investiția în gestionarea lor durabilă este o investiție în reziliență, în potențial economic și în responsabilitatea față de generațiile viitoare.”

Evaluarea succesului: impact vizibil și transformări structurale

Întrebat cum va evalua AFD Group rezultatele activității sale în Republica Moldova în următorii ani, Maxime Lebovici indică două direcții principale. Prima este impactul concret în viața cetățenilor:

„Oamenii trebuie să simtă progresul acolo unde interacționează cu serviciile publice: în școli și spitale modernizate, în sisteme agricole mai reziliente și în calitatea infrastructurii din întreaga țară.”

A doua direcție este sustenabilitatea instituțională.

„Impactul durabil necesită mai mult decât infrastructură finalizată. Este nevoie de mecanisme funcționale de guvernanță, proceduri transparente, instituții responsabile și capacități tehnice care să rămână active mult timp după încheierea finanțării.”

Pentru Lebovici, succesul constă în integrarea acestor două dimensiuni.„Atunci când rezultatele vizibile sunt susținute de sisteme instituționale solide, investițiile încetează să mai fie proiecte izolate. Ele devin parte a unui proces de modernizare structurală aliniat parcursului european al Republicii Moldova” a concluzionat Maxime Lebovici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zdg.md

Peste 7 000 de tone de carburanți au fost importate în ultimele două zile. Numărul benzinăriilor fără carburanți, în scădere

Peste 5 000 de tone de motorină și peste 2 000 de tone de benzină au fost importate în Republica Moldova în ultimele două zile. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei vineri, 28 august, într-un comunicat.

Carburanții au intrat în țară prin Portul Internațional Liber Giurgiulești și punctele vamale Ungheni și Leușeni.

Potrivit ministerului, volumele importate permit refacerea treptată a stocurilor și reaprovizionarea stațiilor de alimentare.

Numărul benzinăriilor care se confruntă cu lipsa unuia dintre tipurile de carburanți a scăzut la 24, față de 48 la 25 august și 109 la 11 august. Ministerul precizează că stațiile afectate sunt gestionate de operatori care nu efectuează importuri directe.

În prezent, stocurile comerciale ajung la aproximativ 9 zile de consum mediu pentru motorină și 8,4 zile pentru benzină. Calculul include stocurile aflate în depozite, la Portul Internațional Liber Giurgiulești și în stațiile de alimentare.

Ministerul Energiei monitorizează permanent situația împreună cu operatorii din piață și autoritățile competente, astfel încât procesul de refacere a stocurilor să continue, iar aprovizionarea consumatorilor să revină la normal în toate regiunile țării”, a transmis instituția.

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial, trimiși în judecată. Ce pedepse riscă

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial al fostei formațiuni au fost trimiși în judecată. Primul riscă amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare. Cel de-al doilea riscă amendă de până la 67 500 de lei sau până la 5 ani de închisoare. Despre acest lucru a anunțat, pe 28 august, Procuratura Anticorupție, fără a oferi numele acestora. Vicepreședintele este învinuit de acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, iar a doua persoană – de finanțarea partidului din surse interzise de lege.

Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în privința celor doi.

Vicepreședintele ex-partidului „Șor” este învinuit că, împreună cu alți membri ai partidului și în coordonare cu Ilan Șor, ar fi acceptat 10 429 000 de lei din activitatea infracțională a lui Ilan Șor și din alte surse obținute contrar legii, potrivit Procuraturii Anticorupție. Conform instituției, situațiile ar fi avut loc în perioada ianuarie-iulie 2022, iar vicepreședintele ex-partidului ar fi contribuit, totodată, la utilizarea banilor pentru finanțarea ilegală a activității formațiunii, inclusiv pentru plata unor salarii neoficiale, chiria și întreținerea sediilor, precum și remunerarea persoanelor mobilizate la proteste.

Membrul neoficial al fostei formațiuni este învinuit de finanțarea partidului din surse interzise de lege, în proporții mari, în formă prelungită. În perioada aprilie-decembrie 2022, acesta, acționând împreună cu Ilan Șor și alte persoane, ar fi finanțat partidul cu 125 394 482,78 de lei, a comunicat Procuratura Anticorupție. Totodată, acesta este învinuit că, prin intermediul membrilor partidului, ar fi asigurat inclusiv racolarea, transportarea și remunerarea participanților la proteste, plata salariilor neoficiale membrilor și activiștilor, precum și achitarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere a sediilor organizațiilor teritoriale.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția.

Pentru infracțiunea imputată, vicepreședintele ex-partidului „Șor” riscă o amendă de la 57 500 la 92 500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, acesta poate fi privat de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la 2 la 5 ani. Membrul neoficial al fostei formațiunii riscă o amendă de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 3 la 5 ani.

Conform Procuraturii Anticorupție, pentru a garanta plata amenzii și o eventuală confiscare specială, cu ajutorul CNA, au fost identificate bunurile învinuiților și puse sub sechestru. Valoarea acestora este de aproximativ 13,7 milioane de lei.

NewsMaker

Chiveri s-a adresat în limba rusă locuitorilor din Transnistria: „Procesul de reintegrare nu mai poate fi oprit” (VIDEO)

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, s-a adresat în limba rusă locuitorilor din stânga Nistrului. Într-un videoclip publicat pe 28 august, oficialul a subliniat că importurile, exporturile și aprovizionarea regiunii transnistrene se fac prin malul drept al Nistrului și a spus că procesul de reintegrare trebuie să le ofere locuitorilor de pe ambele maluri drepturi și oportunități egale.

Am intrat într-o etapă importantă a procesului de reintegrare a țării – un proces care nu mai poate fi oprit. De aceea, considerăm necesar să vă informăm constant despre acțiunile Guvernului și despre pașii concreți pe care îi întreprindem în această direcție, inclusiv în limba rusă”, a declarat Valeriu Chiveri.

Vicepremierul s-a referit și la mesajele despre o presupusă „blocadă economică” și „catastrofă umanitară” din regiune, despre care, spune el, locuitorii din stânga Nistrului aud de ani de zile. Chiveri a precizat că importurile și exporturile din regiune, precum și aprovizionarea cu gaze și alte resurse, sunt realizate prin malul drept, cu respectarea regulilor în vigoare.

El a mai menționat că zeci de mii de locuitori din regiune ajung pe malul drept pentru a-și vizita rudele, pentru a munci, a beneficia de servicii medicale, a face cumpărături sau a studia.

Realitatea este foarte diferită de imaginea care li se încearcă să li se impună oamenilor de ani de zile. În spatele întregii acestei retorici politice sunt oameni obișnuiți, care au nevoie de locuri de muncă, stabilitate, energie, educație, servicii medicale și siguranță în viitor. Reintegrarea este calea de ieșire din acest impas”, a declarat vicepremierul.

Potrivit lui Valeriu Chiveri, reintegrarea nu înseamnă doar reunificarea teritoriului, ci și garantarea unor drepturi și oportunități egale pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Barierele artificiale trebuie să dispară. Niciun punct ilegal de trecere nu poate rupe legăturile firești dintre oameni. Aceste legături există în continuare între familii, prieteni și antreprenori, între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Iar astăzi ele devin tot mai puternice. Pe această bază vom construi reintegrarea cu succes a țării noastre”, a conchis Valeriu Chiveri.

Sursa foto: Reuters

Bloomberg: Ucraina a atacat 21 de rafinării din Rusia într-o singură lună. Procesarea petrolului, la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani

Ucraina a atacat în august rafinăriile de petrol din Rusia de cel puțin 21 de ori, potrivit declarațiilor publice ale ambelor părți. Este cel mai mare număr de atacuri asupra rafinăriilor rusești într-o singură lună de la începutul războiului la scară largă, relatează Bloomberg, într-o analiză despre cel de-al doilea val al crizei carburanților din Rusia.

În această lună, au fost lovite patru dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Bloomberg nu precizează despre ce rafinării este vorba, dar notează că acestea au fost construite pentru a asigura aprovizionarea cu combustibili a celor mai populate și mai industrializate regiuni ale țării.

Volumul de petrol procesat în Rusia a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani, potrivit estimărilor EA Analytics. Compania estimează că, în august, rafinăriile rusești au procesat, în medie, aproximativ 3,8 milioane de barili de petrol pe zi. În mod obișnuit, în perioada verii, când cererea crește din cauza sezonului concediilor și a începutului lucrărilor agricole, Rusia procesează între 5,3 și 5,5 milioane de barili pe zi.

Scăderea producției de carburanți s-a resimțit și pe piața internă. În primele trei săptămâni din august, producția și livrările de benzină au fost cu aproape 20% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei surse citate de Bloomberg. În același timp, producția de motorină a scăzut cu peste 23%.

Înainte de atacurile ucrainene, Rusia era unul dintre principalii exportatori de motorină la nivel mondial, asigurând aproximativ 10% din oferta globală. În prezent, aceste volume sunt păstrate pe piața internă.

Analiștii estimează că volumul de petrol procesat în Rusia va crește ușor în septembrie, până la aproape 4,2 milioane de barili pe zi. Totuși, dacă atacurile cu drone ucrainene vor continua în același ritm, există riscul ca producția să scadă din nou.

În a doua jumătate a lunii iulie, Ucraina a făcut o pauză în atacurile asupra rafinăriilor rusești, ceea ce le-a permis acestora să înceapă să se redreseze după primul val al crizei carburanților. În august, însă, atacurile cu drone au fost reluate, iar cozile la benzinăriile din Rusia au reapărut, inclusiv la Moscova și în regiunea capitalei, scrie Meduza.

Distincții de stat pentru 110 persoane și instituții: președinta CEC, printre beneficiari. Decretul Maiei Sandu

Șefa statului, Maia Sandu, a conferit distincții de stat cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Printre cei care au primit distincții se numără președinta Comisiei Electorale Centrale, președintele Asociației Promo-LEX, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, precum și directorul general al Societății „Transgaz”, dar și instituții de învățământ, inclusiv din Dubăsari, Bender și Chișinău. În total, cu ocazia Zilei Independenței, 110 personalități și instituții au beneficiat de distincții.

Decretul privind conferirea distincțiilor de stat a fost semnat pe 28 august.

Potrivit instituției prezidențiale, distincțiile sunt acordate cu ocazia Zilei Independenței pentru cetățeni și instituții care s-au remarcat prin activitatea desfășurată în diverse domenii, precum educație, cultură, administrație publică, apărare și securitate, stat de drept și ordine publică, mass-media și energie.

„Distincțiile au fost acordate în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite față de stat, pentru profesionalism și activitate intensă desfășurată în domenii esențiale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea Republicii Moldova, pentru contribuția substanțială la promovarea valorilor culturale și naționale, precum și a imaginii și intereselor țării noastre pe plan internațional”, a adăugat Președinția.

Astfel, președinta a acordat „Ordinul Republicii” liftierei la „Spitalul de Stat” Lilia Pîrgari și profesoarei la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi”, Asea Scorpan.

„Ordinul Onoarei” a fost acordat directorului executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, președintei Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, cetățeanului de onoare al comunei Mingir din raionul Hîncești, Iacob Lupanciuc, președintelui Asociației Promo-LEX, Ion Manole, și profesorului de la Liceul Teoretic „Orizont”, Marcel Teleucă. Acest ordin a fost oferit și pentru 9 instituții: Gimnaziului „Constantin Sucitu” din Corjova, Dubăsari; Gimnaziului Roghi din Dubăsari; Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”; Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender; Liceului Teoretic „Evrica” din Rîbnița; Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol; Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Dubăsari; Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol; și Centrului de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” din Chișinău.

„Ordinul Libertății” a fost conferit directorului general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „Transgaz”, Ion Sterian, și șefului Reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului în Varnița, Veaceslav Ursu.

Ordinul „Credință Patriei” clasa a II-a a fost acordat colonelului din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Nicolai Capsamun.

Totodată, șefa statului a conferit Ordinul „Credință Patriei” clasa a III-a pentru 32 de persoane. Printre acestea: veterani ai organelor afacerilor interne, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului Național Anticorupție, ai Ministerului Apărării și ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

Ordinul „Muncii” clasa I a fost acordat ziaristului Gheorghe Budeanu, realizatoarei de emisiuni la Radio România Chișinău, Maria Mocanu, și Revistei „Florile Dalbe”.

Ordinul „Muncii” clasa a III-a a fost acordat pentru 5 persoane, angajați ai Serviciului Vamal și directoarei Serviciului de Evidență și Circulație a Bunurilor Culturale și Mobile Svetlana Pociumban.

Crucea „Meritul Militar” a fost conferită pentru 12 persoane, printre care angajați ai Armatei Naționale, ai Inspectoratului General de Carabinieri și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Pentru Vitejie” a fost acordată pentru 6 persoane, angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Meritul Civic” a fost acordată pentru 13 persoane, printre care șefa Casei memoriale „Alexandru Donici” din raionul Orhei și angajați ai Serviciului Vamal, ai Inspectoratului General pentru Migrație, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Inspectoratului Control Financiar de Stat.

Medalia „Mihai Eminescu” a fost conferită unei șefe de secție la Muzeul Național al Literaturii Române.

Titlul onorific „Maestru în Artă” a fost acordat pentru 15 persoane, printre acestea un profesor, artiști plastici, un regizor și redactorul Companiei „Teleradio-Moldova”, Adelina Moșanu.

Titlul onorific „Maestru al Literaturii” a fost acordat scriitoarei și jurnalistei de investigație Olga Căpățînă.

Titlul onorific „Om Emerit” a fost oferit conferențiarului universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Arcadii Capcelea, și prorectorului pentru activitate științifică și de creație la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Tatiana Comendant.

Titlul onorific „Artist Emerit” a fost acordat pianistei și concertmaistrului la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Livia Știrbu.

***

Republica Moldova a marcat pe 27 august cea de-a 35-a aniversare de la proclamarea Independenței.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: