Investiții în viitorul european al Moldovei: rolul strategic al AFD Group

Republica Moldova accelerează reformele și investițiile menite să modernizeze infrastructura, să consolideze instituțiile și să susțină o creștere economică durabilă. Instituția publică franceză de dezvoltare AFD Group sprijină inițiative pe termen lung care contribuie la dezvoltarea durabilă a țării și la parcursul european.

AFD Group activează în peste 150 de țări. Grupul reunește finanțarea sectorului public prin Agence Française de Développement (AFD), sprijinul pentru sectorul privat prin Proparco, precum și cooperarea tehnică prin Expertise France. Acest model integrat permite AFD Group să susțină reforme și, în același timp, să finanțeze investiții aliniate standardelor europene. Proiectele susținute de AFD Group vizează modernizarea infrastructurii esențiale, reducerea vulnerabilității la riscurile climatice și sociale, dezvoltarea unor economii mai reziliente și mai incluzive. O componentă importantă a activității sale este cooperarea cu instituțiile financiare locale pentru a îmbunătăți accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare.

În Republica Moldova, AFD Group colaborează în strânsă colaborare cu autoritățile publice și cu partenerii europeni pentru a sprijini reformele și investițiile pe termen lung. Accentul este pus pe sectoarele în care impactul contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții, de la eficiența energetică a clădirilor publice până la sisteme de irigații și gestionarea durabilă a pădurilor.

Din 2022, iar ulterior prin consolidarea prezenței odată cu deschiderea unui birou permanent în 2024, AFD Group și-a asumat angajamente în Republica Moldova în valoare de peste 310 milioane de euro. Astfel, grupul se poziționează drept unul dintre principalii parteneri financiari europeni ai țării în susținerea modernizării infrastructurii, al reformelor, al rezilienței climatice și al dezvoltării economice. Aproape două treimi din aceste angajamente au fost deja debursate, transformând promisiunile financiare în proiecte concrete și în rezultate vizibile pe teren.

„Mandatul nostru depășește finanțarea unor proiecte individuale”, afirmă Maxime Lebovici, directorul biroului AFD Group în Republica Moldova. „Însoțim transformarea economică și instituțională a țării în linie cu parcursul său european. Obiectivul este ca investițiile să se reflecte în capacități instituționale durabile, o guvernanță mai solidă și îmbunătățiri reale în viața de zi cu zi a oamenilor.”

De la proiecte individuale la dezvoltarea unor sisteme durabile

AFD Group abordează investițiile cu un accent puternic pe impactul sistematic pe termen lung. În domenii precum energia, irigațiile și gestionarea resurselor de apă sau sectorul forestier, infrastructura este concepută să funcționeze timp de decenii. O pregătire insuficientă, o gestiune slabă sau aranjamente instituționale fragmentate pot submina rapid rezultatele, adesea cu costuri financiare și sociale semnificative.

„Un proiect bun nu este cel care arată impresionant pe hârtie”, explică Maxime Lebovici. „Este cel care răspunde unei nevoi structurale reale, produce rezultate măsurabile, integrează standarde de mediu și sociale și poate fi gestionat, întreținut în mod durabil la nivel local.”

Din acest motiv, pentru AFD Group etapa de pregătire nu este o simplă procedură, ci o fază strategică. Studiile de fezabilitate, auditurile tehnice, evaluările de mediu, alegerea tehnologiilor și modelele de gestiune sunt elemente esențiale în conceperea investițiilor.

„Costul unei erori în proiectele de infrastructură pe termen lung este foarte mare”, adaugă Lebovici. „De aceea investim mult în pregătire și în consolidarea instituțională încă de la început. Dacă mecanismele de gestiune nu sunt solide, impactul se poate eroda rapid. Obiectivul nostru este să construim sisteme care rămân funcționale mult timp după încheierea finanțării.”

Finanțarea transformării

În Republica Moldova, AFD Group combină finanțarea suverană pe termen lung, asistența tehnică și cofinanțarea alături de partenerii europeni. Această abordare integrată permite mobilizarea resurselor necesare pentru transformări structurale, consolidând în același timp capacitatea instituțională și reducând riscurile de implementare.

AFD Group consideră finanțarea nu ca pe o tranzacție izolată, ci ca pe un instrument de reformă și modernizare. Investițiile pe termen lung în infrastructură trebuie să fie însoțite de o pregătire solidă, de mecanisme transparente de gestiune și de rezultate clar măsurabile.

Împrumuturile publice sunt adesea supuse unei examinări legitime. Pentru Maxime Lebovici, principiul este clar: „Împrumutul este justificat atunci când devine o investiție productivă – una care reduce costurile viitoare, îmbunătățește calitatea serviciilor și consolidează reziliența. Pentru aceasta sunt necesare date clare, obiective măsurabile și mecanisme credibile de monitorizare.”

În același timp, el subliniază că dezvoltarea nu poate fi redusă doar la indicatori statistici. „Cifrele sunt importante, dar ceea ce definește în final succesul este dacă cetățenii resimt îmbunătățiri concrete în viața lor de zi cu zi: în instituțiile de învățământ, spitale, comunități rurale și în calitatea serviciilor publice.”

Unde impactul este cel mai vizibil: universități, spitale și clădiri publice

Printre prioritățile AFD Group în Republica Moldova, modernizarea clădirilor publice generează unele dintre cele mai rapide și tangibile rezultate. Astfel de proiecte îmbunătățesc calitatea serviciilor publice, cresc confortul și siguranța utilizatorilor, reduc costurile energetice și sporesc reziliența la riscurile climatice și energetice.

Un exemplu emblematic este INSPIREE, un program dedicat alinierii la standardele Uniunii Europene, orientat spre modernizarea clădirilor publice din sectoarele sănătății și educației. Lansată în 2025, inițiativa combină 30 milioane de euro din partea AFD Group, 38,7 milioane de euro din partea Guvernului Federal al Germaniei (prin KfW Bank) și 4,3 milioane de euro din partea Republicii Moldova. Această inițiativă reflectă eforturile coordonate ale partenerilor europeni pentru consolidarea securității energetice și pentru creșterea performanței infrastructurii publice.

Potrivit lui Maxime Lebovici, programul depășește obiectivul reducerii consumului de energie. „Reducerea consumului de energie este esențială, dar obiectivul este mai amplu. Îmbunătățim calitatea și fiabilitatea serviciilor publice esențiale. Într-un context marcat de vulnerabilitate energetică și riscuri climatice, asigurarea unor săli de clasă călduroase, spitale sigure și infrastructură fiabilă reprezintă și o chestiune de reziliență națională și convergență europeană.”

Rezultatele estimate sunt semnificative: reducerea consumului de energie cu până la 60% în clădirile renovate, îmbunătățirea condițiilor pentru aproximativ 200.000 de beneficiari și o reducere anuală a emisiilor de aproximativ 4.200 de tone de emisii CO₂.

Dincolo de aceste cifre, programul urmărește introducerea unor noi standarde tehnice, consolidarea capacității de pregătire a proiectelor și integrarea practicilor de eficiență energetică pe termen lung în administrarea infrastructurii publice.

Apa ca resursă strategică: consolidarea agriculturii și a comunităților locale

Reziliența națională depinde nu doar de infrastructura urbană și de calitatea serviciilor publice, ci și de capacitatea economiei de a se adapta la schimbările climatice. În Republica Moldova, secetele recurente și creșterea deficitului de apă reprezintă unul dintre cele mai structurale riscuri pentru productivitatea agriculturii, veniturile populației rurale și stabilitatea regională.„Când apa devine un factor limitativ, întreaga logică a dezvoltării se schimbă”, –  afirmă Maxime Lebovici. „Nu mai este doar o problemă sectorială. Devine o chestiune de securitate alimentară, echilibru teritorial și reziliență economică pe termen lung.”

În acest context, AFD Group pregătește împreună cu Guvernul Republicii Moldova un program de modernizare a irigațiilor în valoare de 60 milioane de euro în satele Călinești și Criulenii de Sus. Inițiativa este susținută de 45 milioane de euro finanțare suverană AFD și un grant al Uniunii Europene de 15 milioane de euro în cadrul Growth Plan. Programul reflectă un efort european comun de a îmbunătăți adaptarea la schimbările climatice și de a consolida competitivitatea sectorului agricol din Moldova.

Totuși, infrastructura în sine nu este suficientă. „În domeniul irigațiilor, conductele și stațiile de pompare sunt doar o parte a soluției”, – subliniază Lebovici. „Succesul depinde în primul rând de guvernanță: cine gestionează sistemul, cum sunt finanțate operațiunile, cum este asigurată mentenanța, ce standarde de mediu se aplică și cum sunt clar definite responsabilitățile.”

Pe lângă investițiile fizice, programul promovează practici de gestionare durabilă a resurselor de apă, aliniate la standardele europene de mediu. Astfel, modernizarea agriculturii este orientată spre reziliență pe termen lung, nu doar spre beneficii pe termen scurt.

Pădurile – o infrastructură strategică a rezilienței 

Pădurile sunt adesea percepute ca o temă exclusiv de mediu. În realitate, ele reprezintă un pilon al rezilienței teritoriale și al stabilității economice pe termen lung. „Sectorul forestier nu este doar despre natură”, spune Maxime Lebovici. „Este vorba despre protecția solului, reglarea resurselor de apă, captarea carbonului, biodiversitate și mijloacele de trai ale comunităților rurale.”

În acest context, AFD Group sprijină programul de gestionare durabilă a pădurilor din Moldova printr-un împrumut suveran de 40 milioane de euro, completat de un grant de asistență tehnică de 1,2 milioane de euro. Programul combină finanțarea cu reforme structurale și urmărește modernizarea guvernanței sectorului în conformitate cu standardele europene de mediu.

Agenda de reformă include implementarea noului Cod Silvic, modernizarea instituțională, dezvoltarea unui sistem național de inventariere a pădurilor și strategii de restaurare, precum și dezvoltarea unei bioeconomii durabile. Consolidarea guvernanței în sectorul forestier face parte, de asemenea, din procesul mai amplu de aliniere a Republicii Moldova la standardele de mediu ale Uniunii Europene.

Scopul nu este doar creșterea suprafeței împădurite, ci și consolidarea capacității instituționale, îmbunătățirea transparenței și asigurarea gestionării resurselor forestiere ca bun public pe termen lung.

„Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, pădurile devin o infrastructură strategică”, –  adaugă Lebovici. „Investiția în gestionarea lor durabilă este o investiție în reziliență, în potențial economic și în responsabilitatea față de generațiile viitoare.”

Evaluarea succesului: impact vizibil și transformări structurale

Întrebat cum va evalua AFD Group rezultatele activității sale în Republica Moldova în următorii ani, Maxime Lebovici indică două direcții principale. Prima este impactul concret în viața cetățenilor:

„Oamenii trebuie să simtă progresul acolo unde interacționează cu serviciile publice: în școli și spitale modernizate, în sisteme agricole mai reziliente și în calitatea infrastructurii din întreaga țară.”

A doua direcție este sustenabilitatea instituțională.

„Impactul durabil necesită mai mult decât infrastructură finalizată. Este nevoie de mecanisme funcționale de guvernanță, proceduri transparente, instituții responsabile și capacități tehnice care să rămână active mult timp după încheierea finanțării.”

Pentru Lebovici, succesul constă în integrarea acestor două dimensiuni.„Atunci când rezultatele vizibile sunt susținute de sisteme instituționale solide, investițiile încetează să mai fie proiecte izolate. Ele devin parte a unui proces de modernizare structurală aliniat parcursului european al Republicii Moldova” a concluzionat Maxime Lebovici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Alexandr Petkov

Primarul de Bălți cere ANSA anularea autorizației cafenelei în care s-au intoxicat peste 90 de oameni

Primarul Bălțiului, Alexandr Petkov, a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anularea autorizației sanitar-veterinare a cafenelei Drive Pub, după ce 94 de persoane au suferit o intoxicație alimentară asociată localului. Anunțul a fost făcut de edil miercuri, 18 noiembrie, pe pagina sa de Facebook.

„În calitate de președinte al Comisiei teritoriale de management al situațiilor de criză, am cerut Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să anuleze autorizația sanitar-veterinară eliberată proprietarului localului. Consider că autoritățile competente trebuie să verifice și în baza căror prevederi această autorizație a fost eliberată în 2020 pe termen nelimitat”, a scris Alexandr Petkov.

Potrivit primarului, 75 dintre persoanele care s-au intoxicat sunt locuitori ai municipiului Bălți.

Amintim că, pe 18 noiembrie, ANSA a anunțat că 94 de persoane s-au intoxicat după ce au participat la evenimente organizate la Drive Pub în perioada 6-15 noiembrie. Printre persoanele afectate se numără 18 copii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că 34 de persoane s-au adresat la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte două – la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. În cazul a 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a precizat că prima persoană a fost internată pe 6 noiembrie.

Activitatea cafenelei a fost suspendată temporar pe 16 noiembrie, până la elucidarea circumstanțelor și înlăturarea neconformităților. Potrivit ministrului, în perioada 6-16 noiembrie, în local au fost organizate 12 evenimente, la care au participat peste 80 de persoane.

Oficialul a mai spus că, în urma verificărilor, la cafenea au fost depistate neconformități privind produsele de pește și alte produse conexe.

Максим Андреев, NewsMaker

Moldcargo nu mai poate încheia contracte noi de asigurare, timp de 6 luni. BNM i-a suspendat licența

Banca Națională a Moldovei (BNM) a suspendat pentru șase luni licența companiei de asigurări Moldcargo, în urma unor nereguli grave depistate în activitatea acesteia. Totodată, instituția a instituit un regim de administrare specială, iar controlul asupra companiei va fi preluat de administratori desemnați de BNM.

Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în urma unei verificări tematice care a scos la iveală mai multe probleme în activitatea asigurătorului.

Suspendarea licenței intră în vigoare astăzi, 18 noiembrie, și va fi valabilă timp de șase luni. În această perioadă, administratorii speciali desemnați de BNM vor prelua conducerea companiei și vor exercita atribuțiile consiliului și ale organului executiv.

În urma controlului, inspectorii BNM au constatat „încălcări grave și interconectate” în domeniul guvernanței corporative, al controlului intern și al gestionării riscurilor. Printre problemele identificate se numără lipsa independenței unor funcții importante, deficiențe în activitatea actuarială, calcularea rezervelor tehnice și evaluarea activelor. De asemenea, compania nu ar fi respectat pe deplin cerințele privind capitalul propriu și solvabilitatea.

Potrivit BNM, aceste nereguli puneau în pericol buna administrare a companiei și corectitudinea informațiilor prezentate în rapoartele financiare.

Pe durata suspendării licenței, Moldcargo nu va putea încheia contracte noi de asigurare sau reasigurare. În schimb, polițele deja emise rămân valabile, iar compania este obligată să-și respecte în continuare angajamentele față de clienți și să achite despăgubirile pentru cazurile asigurate.

Cererile privind constatarea daunelor și plata despăgubirilor trebuie depuse în continuare la Moldcargo. Acestea vor fi examinate conform legislației privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și condițiilor prevăzute în contracte.

BNM a menționat că măsurile au fost luate pentru a proteja drepturile și interesele clienților, dar și ale persoanelor terțe care au avut de suferit în urma unor accidente sau altor evenimente asigurate. Totodată, instituția a precizat că sectorul asigurărilor din Republica Moldova rămâne stabil, iar principalii indicatori financiari se încadrează în limitele normale.

NBC News

Reuniune istorică la Shenzhen. Putin și-a luat valiza nucleară în China, iar Trump a fost întâmpinat cu brațele deschise de Xi, pe aeroport 

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, au ajuns în China pentru summitul APEC. Cei doi urmează să aibă joi, 19 noiembrie, o întrevedere trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping. Este pentru prima dată în istorie când liderii celor trei state se vor întâlni în acest format.

Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie. Acesta a fost întâmpinat de Cai Qi, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Xi Jinping, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și șef al Cancelariei Comitetului Central. Liderul rus a beneficiat de onoruri, fiind întâmpinat cu covor roșu și gardă de onoare.

Presa rusă scrie că Putin a venit în China însoțit de valiza nucleară. Un militar din escorta liderului rus a fost surprins în timp ce transporta valiza.

Președintele rus a avut o întrevedere cu omologul său chinez. Potrivit agenției Interfax, Putin a declarat că, în actualul context geopolitic, Moscova și Beijingul promovează „abordări constructive pentru formarea unei ordini mondiale multipolare mai echitabile”.

„Parteneriatul ruso-chinez în domeniul politicii externe funcționează stabil și într-o direcție pozitivă”, a declarat Putin, adăugând că cele două țări au un obiectiv comun: asigurarea păcii și prosperității în regiunea Asia-Pacific.

Conform BBC, Vladimir Putin și Xi Jinping au vizitat Universitatea din Shenzhen.

Donald Trump a sosit la Shenzhen pe 18 noiembrie. Xi Jinping l-a întâmpinat personal pe liderul american, la scara avionului, pe aeroportul internațional Shenzhen-Bao’an. Imaginile transmise în direct de la sosirea lui Trump arată că cei doi lideri s-au îmbrățișat după ce președintele american a coborât din avion.

În septembrie, când Xi Jinping a efectuat o vizită oficială la Washington, Donald Trump l-a întâmpinat, de asemenea, personal. Președintele american și-a întâmpinat omologul chinez cu un survol al bombardierelor și un covor roșu lung de 30 de metri.

Trump și Putin au venit în China pentru cea de-a 33-a reuniune informală a liderilor statelor membre ale Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), care se desfășoară în perioada 18–19 noiembrie. Joi, 19 noiembrie, este programată o întrevedere trilaterală între Putin, Xi Jinping și Donald Trump, în cadrul căreia urmează să fie discutată neproliferarea nucleară.

Banca Națională a Moldovei

Bugetul pe 2027 – aprobat de Guvern. Ce taxe cresc în Moldova și unde merg banii? ANALIZĂ

Guvernul a aprobat pe 18 noiembrie proiectul bugetului de stat pentru 2027. Documentul prevede venituri și cheltuieli mai mari decât în 2026 și un deficit mai mic. NewsMaker explică pe ce vor autoritățile să cheltuiască banii și ce riscuri semnalează experții.

Care sunt parametrii bugetului de stat?

Proiectul bugetului de stat pentru 2027, aprobat de Guvern pe 18 noiembrie, prevede venituri de 92,33 miliarde de lei, în creștere cu 12,06 miliarde de lei (15%) față de suma estimată pentru 2026.

Cheltuielile ar urma să crească de la 103,35 miliarde de lei în 2026 la 112,26 miliarde de lei în 2027. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 23,07 miliarde de lei (circa 5,95% din PIB) la 19,93 miliarde de lei (circa 4,7% din PIB).

Pentru 2027, bugetul public național prevede venituri de 151,5 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2026, și cheltuieli de 171,8 miliarde de lei, cu 9% mai mari. Deficitul este estimat la 20,3 miliarde de lei, echivalentul a 4,8% din PIB. Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale.

Cea mai mare parte a veniturilor ar urma să vină din impozite și taxe, care vor aduce 84,48 miliarde de lei. Încasările din TVA sunt estimate la 47,2 miliarde de lei, cele din accize la 16,2 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit la 15,4 miliarde de lei. Veniturile din granturi sunt estimate la 2,2 miliarde de lei.

Pe ce vor fi cheltuiți banii?

În structura cheltuielilor, investițiile capitale vor însuma doar 2,9 miliarde de lei.

Printre investițiile capitale sunt prevăzute următoarele alocări:

  • 30 de milioane de lei pentru construcția unui nou penitenciar la Chișinău;
  • 470 de milioane de lei pentru construcția unei tabere militare la Băcioi;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția unui spital regional la Bălți;
  • 150 de milioane de lei pentru conducta magistrală de apă Chișinău – Strășeni – Călărași;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția stațiilor de epurare la Soroca.

Din bugetul pentru investiții capitale, 1,04 miliarde de lei sunt prevăzute pentru drumuri. Proiectul de buget alocă 130 de milioane de lei pentru reparația traseului Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești și 50 de milioane de lei pentru drumul Leușeni–Chișinău–Dubăsari. Pentru drumurile de ocolire sunt prevăzute 110 milioane de lei la Cimișlia și 40 de milioane de lei la Chișinău.

Proiectul bugetului de stat prevede 22,1 miliarde de lei pentru cheltuielile de personal și 47,2 miliarde de lei pentru transferuri către alte bugete. Aproape jumătate din valoarea transferurilor, 22 de miliarde de lei, ar urma să ajungă la bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte 16,9 miliarde de lei sunt destinate bugetelor locale, iar 8,3 miliarde de lei vor merge către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Statul ar urma să plătească 8,2 miliarde de lei în dobânzi în 2027, cu 1,7 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Din această sumă, 5,5 miliarde de lei sunt prevăzute pentru dobânzile la datoria de stat internă, iar 2,7 miliarde de lei pentru cele la datoria de stat externă.

Ce se întâmplă cu economia?

În proiectul de buget este inclusă, ca de obicei, și prognoza macroeconomică. Astfel, Guvernul prognozează o creștere a PIB-ului cu 1,8% în acest an, cu 2,8% în 2027, cu 3,2% în 2028 și cu 3,4% în 2029. Inflația va fi de 7,3% în acest an, de 6,1% anul viitor și de câte 5% în 2028 și 2029.

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova vor crește cu 9,8% și vor ajunge la 4,775 miliarde de dolari. Importurile vor crește cu 9% și vor însuma 13 miliarde de dolari.

Deficitul balanței comerciale va ajunge la 8,225 miliarde de dolari, față de 7,58 miliarde de dolari, cât se estimează pentru 2026.

Pentru anii următori, autoritățile prognozează o creștere în continuare a deficitului balanței comerciale, până la 8,9 miliarde de dolari în 2028 și la 9,55 miliarde de dolari în 2029. Până atunci, exporturile de mărfuri vor ajunge la 5,625 miliarde de dolari, iar importurile la 15,175 miliarde de dolari.

Salariul mediu va crește de la 17 mii de lei în 2026 la 22,7 mii de lei în 2029. Pentru anul viitor se prognozează un salariu mediu de 18,8 mii de lei.

Sunt și riscuri?

Chiar dacă va scădea în 2027, deficitul bugetului de stat va rămâne ridicat și va depăși reperul de 2,5% din PIB prevăzut de legislația bugetar-fiscală, atrage atenția expertul economic Marin Gospodarenco.

Expertul explică că o parte din veniturile suplimentare la buget ar urma să vină din majorarea taxelor, care, potrivit lui, se va reflecta în prețuri. Este vorba, în special, despre creșterea TVA de la 8% la 12% pentru unele produse, majorarea accizelor la motorină și țigări și introducerea accizelor la băuturile energizante și la cele carbogazoase îndulcite.

„Coletele comandate pe platformele comerciale internaționale sunt supuse unei cote de TVA de 20%, iar în 2027 se introduce, suplimentar, o taxă de procesare de 12 lei pentru fiecare colet. Ministerul Finanțelor estimează că va încasa 120 de milioane de lei doar din această taxă, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 10 milioane de colete”, a scris expertul.

Potrivit acestuia, și costul deservirii datoriei de stat stârnește îngrijorare.

„Asta înseamnă aproape 23 de milioane de lei pe zi doar pentru plata dobânzilor. Din fiecare 100 de lei încasați la bugetul public național, aproximativ 5,4 lei vor fi direcționați în acest scop. Totodată, potrivit prognozelor, datoria de stat va ajunge la 186,5 miliarde de lei (44,2% din PIB). […] Contează în ce scopuri împrumutăm bani și ce rezultate economice obținem. Împrumuturile destinate dezvoltării infrastructurii, investițiilor productive și dezvoltării economiei pot genera venituri în viitor. O datorie care crește fără consolidarea bazei economice poate deveni o povară tot mai costisitoare”, a explicat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: