1news.md

UPDATE Iohannis, nemulțumit de guvernul de la Chișinău: „Nu sunt convins că Republica Moldova își dorește un parcurs european”. Cum a reacționat premierul Chicu

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi, 16 ianuarie, că nu este „deloc convins” că actualul guvern de la Chișinău îți propune ca obiectiv parcursul european. Totodată, liderul de la Cotroceni a anunțat că Bucureștiul va relua „cooperarea deplină” doar când vor exista acțiuni concrete în acest sens. Până atunci, vor fi continuate „doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor”. Precizările au fost făcute cu ocazia reuniunii anuale a ambasadorilor acreditați la București, scrie realitatea.net și Digi24

UPDATE (14.10) Contactat de NM, premierul Ion Chicu a declarat că răspunsul său rămâne același ca și în cazul declarației premierului Ludovic Orban: „Premierul Republicii Moldova are mult mai importante preocupari, decât să comenteze declarații. Avem un PAG (program de activitate al guvernului, NM) de implementat, obiectivul suprem al căruia este alinierea țării noastre la cele mai înalte standarde europene. Când să mai avem timp de comentarii? Și-apoi, toată atenția noastră este la ce cred cetățenii noștri despre ce face/ce nu face guvernul. Experiența mea (nici de o sută de zile în fruntea unui guvern) îmi spune că anume aceasta ar trebui să fie abordarea unui guvern serios”, a declarat prim-ministrul Ion Chicu pentru NM, în data de 8 ianuarie.

Știrea inițială

„În ceea ce privește Republica Moldova, reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică”, a spus președintele Iohannis.

În aceste condiții, autoritățile de la București vor relua „cooperarea deplină” doar atunci când vor observa la Chișinău, „la nivel guvernamental, acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern şi extern”, a adăugat liderul de la Cotroceni.

Amintim că, în data de 7 ianuarie, premierul României, Ludovic Orban, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, la Bruxelles, că actualul executiv de la Chișinău nu poate fi considerat un „partener serios”. De asemenea, acesta a menționat că pledează pentru „o abordare strictă și condițională din partea Uniunii Europene” față de Republica Moldova.

În replică, prim-ministrul Ion Chicu a declarat pentru NM că guvernul pe care îl conduce are drept obiectiv principal alinierea Republicii Moldova la standardele europene și nu are timp de comentat declarații.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: