1news.md

UPDATE Iohannis, nemulțumit de guvernul de la Chișinău: „Nu sunt convins că Republica Moldova își dorește un parcurs european”. Cum a reacționat premierul Chicu

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi, 16 ianuarie, că nu este „deloc convins” că actualul guvern de la Chișinău îți propune ca obiectiv parcursul european. Totodată, liderul de la Cotroceni a anunțat că Bucureștiul va relua „cooperarea deplină” doar când vor exista acțiuni concrete în acest sens. Până atunci, vor fi continuate „doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor”. Precizările au fost făcute cu ocazia reuniunii anuale a ambasadorilor acreditați la București, scrie realitatea.net și Digi24

UPDATE (14.10) Contactat de NM, premierul Ion Chicu a declarat că răspunsul său rămâne același ca și în cazul declarației premierului Ludovic Orban: „Premierul Republicii Moldova are mult mai importante preocupari, decât să comenteze declarații. Avem un PAG (program de activitate al guvernului, NM) de implementat, obiectivul suprem al căruia este alinierea țării noastre la cele mai înalte standarde europene. Când să mai avem timp de comentarii? Și-apoi, toată atenția noastră este la ce cred cetățenii noștri despre ce face/ce nu face guvernul. Experiența mea (nici de o sută de zile în fruntea unui guvern) îmi spune că anume aceasta ar trebui să fie abordarea unui guvern serios”, a declarat prim-ministrul Ion Chicu pentru NM, în data de 8 ianuarie.

Știrea inițială

„În ceea ce privește Republica Moldova, reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică”, a spus președintele Iohannis.

În aceste condiții, autoritățile de la București vor relua „cooperarea deplină” doar atunci când vor observa la Chișinău, „la nivel guvernamental, acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern şi extern”, a adăugat liderul de la Cotroceni.

Amintim că, în data de 7 ianuarie, premierul României, Ludovic Orban, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, la Bruxelles, că actualul executiv de la Chișinău nu poate fi considerat un „partener serios”. De asemenea, acesta a menționat că pledează pentru „o abordare strictă și condițională din partea Uniunii Europene” față de Republica Moldova.

În replică, prim-ministrul Ion Chicu a declarat pentru NM că guvernul pe care îl conduce are drept obiectiv principal alinierea Republicii Moldova la standardele europene și nu are timp de comentat declarații.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Blocurile din Chișinău vor fi testate la rezistența la cutremure. Autoritățile pregătesc o hartă de risc seismic

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pregătește un amplu proces de evaluare a clădirilor din Republica Moldova, care va permite stabilirea nivelului de siguranță și rezistență la cutremure a imobilelor. Detaliile au fost comunicate de către secretarul de stat în domeniul construcțiilor și urbanismului, Veaceslav Șipitca în cadrul unui interviu pentru 1TV.

Veaceslav Șipitca, a spus că primul pas în acest demers a fost deja realizat prin aprobarea unui regulament care prevede evaluarea vizuală a clădirilor. În baza acestei analize preliminare, imobilele vor fi clasificate în trei categorii: risc seismic scăzut, mediu sau ridicat. Clădirile încadrate în zona de risc ridicat vor fi supuse ulterior unor expertize tehnice detaliate, iar acolo unde va fi necesar vor fi planificate lucrări de consolidare, a adăugat acesta.

„Am preluat experiența României și nu mai permitem lucrări de eficiență energetică”, a menționat Veaceslav Șipitca la 1TV.

În paralel cu evaluarea clădirilor, autoritățile vor elabora și o hartă de microzonare seismică a municipiului Chișinău. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar contractul pentru realizarea studiului a fost deja semnat. Conform estimărilor, procesul va dura între doi și doi ani și jumătate. Harta va oferi informații detaliate despre riscurile seismice pe zone, ținând cont nu doar de intensitatea cutremurelor, ci și de particularitățile solului, precum tasările sau alunecările de teren. Astfel, în anumite zone, riscul seismic ar putea fi mai mare decât cel indicat în mod general.

Directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară a spus la rândul său, pentru același post de televiziune, că acest studiu este strict necesar și mult așteptat. Totodată, deși această metodă nu oferă o imagine completă, comparabilă cu o „pașaportizare” tehnică detaliată, ea furnizează date generale utile și permite identificarea clădirilor care necesită investigații suplimentare.

„Nu pot să o compar cu o pașaportizare pe de plin, dar dă o informație generală și dacă mai posedă o bază de date de construcții, în ce stare ele sunt, ar da posibilitatea mai corect să estimezi un posibil impact. Este mai bine decât nimic, să spunem așa, cu mult mai bine”, a spus acesta.

Specialistul atrage atenția că cele mai vulnerabile sunt clădirile vechi, construite fără măsuri de protecție antiseismică, dar și cele ridicate fără proiecte tehnice corespunzătoare sau fără respectarea condițiilor geotehnice ale terenului. În astfel de cazuri, riscurile sunt semnificativ mai mari, mai ales în contextul unui cutremur puternic.

„Riscul poate fi, deosebit că am spus că o analiză vizuală nu va da date complete cum ar da o pașaportizare. Căci sunt persoane care și vizual pot da unele concluzie destul de bune. Evident, asta depinde și de expert care va efectua această lucrare. S-a construit cum a convenit, cum i-a fost mai comod. Acești factori tehnici, dacă ei au fost și au fost respectați, clădirea trebuie să aibă un grad de rezistență mult mai mare”, a mai spus Igor Nicoară.

În ceea ce privește eficiența energetică, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, subliniază că evaluarea seismică trebuie să fie o etapă obligatorie înainte de aplicarea lucrărilor de izolare. Montarea plăcilor termoizolante pe fațade poate ascunde fisuri, degradări ale betonului sau alte semne de slăbire a structurii, care ar putea fi observate în urma unei inspecții vizuale simple.

În plus, după aprilie 2027, niciun certificat de construcție nu va mai putea fi obținut fără un certificat de eficiență energetică a clădirii. Asta înseamnă că, în următorii ani, vom avea informații mult mai clare și complete despre clădiri: cât de sigure sunt la cutremure și cât de eficiente sunt din punct de vedere energetic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: