Iohannis și Metsola au discutat, la Strasbourg, despre cum UE poate ajuta Moldova: „Ei vor să fie parte din Uniune, noi vrem să fie cu noi”

Parcursul european al Republicii Moldova a fost discutat miercuri, 7 februarie, la Strasbourg, de președintele României, Klaus Iohannis, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Liderul de la Cotroceni a anunțat că a analizat, împreună cu Metsola, felul în care UE poate sprijini țara noastră pe calea integrării în UE, potrivit unui comunicat emis de Președinția de la București.

„Am discutat, cum discutăm de fiecare dată, trebuie să vă spun, și despre Moldova – ce se poate face pentru a veni în sprijinul Moldovei, mai ales acum, după ce s-a decis că este cazul să devină parte a spațiului european”, a declarat președintele român.

Klaus Iohannis a reiterat, la Strasbourg, că UE „trebuie să se extindă”. Potrivit lui, funcționarea Uniunii în interior „trebuie să devină mai eficientă, mai fluidă și mai rapidă”.

„Este nevoie să includem Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest. Ei vor să fie parte din Uniune, noi vrem să fie cu noi. De ce durează pentru unii deja de 20 de ani aceste discuții? Deci trebuie să fim și aici mai hotărâți, mai aplicați”, a mai spus Klaus Iohannis, potrivit comunicatului citat.

Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE pe 3 martie 2022. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar pe 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. La sfârșitul anului trecut, pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, susține că actualul nivel de salarizare din sistemul polițienesc este „insuficient” pentru a motiva angajații să rămână în sistem. Potrivit acestuia, un polițist aflat la început de carieră ar trebui să aibă un salariu de cel puțin 20.000 de lei, iar pentru polițiștii cu experiență remunerația ar trebui să ajungă la 35.000 de lei. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».

În prezent, salariile în sistem variază între 8.000 și 15.000 de lei, ceea ce, spune Cernăuțeanu, determină mulți angajați să părăsească sistemul. „Chiar la fiecare coleg de-al meu, când încearcă să părăsească sistemul, în mod special cei tineri care au 5–10 ani vechime în muncă, întrebarea pe care o formulăm este legată de temeiul încetării. Și răspunsul, de cele mai multe ori, este salariul insuficient”, a precizat șeful IGP.

Cernăuțeanu spune că un tânăr polițist, fără familie, ar trebui să primească un salariu de cel puțin 20 mii. Ca să mențină polițistii cu experiență în sistem, ar fi nevoie de salarii de circa 35 de mii.

„Salariul ar trebui să ajungă la 30-35 de mii de lei ca să putem menține profesioniștii în sistem și să nu îi pierdem. Din considerentul că atâta timp cât angajatul are prioritatea de a merge într-o altă instituție unde salariul este mai mare, vorbim chiar și de alte instituții bugetare, că sunt cu salariile mai mari, sau de a merge în domeniul privat”, a subliniat șeful IGP.

Cernăuțeanu a menționat că, în limita posibilităților, s-au făcut eforturi pentru achitarea unor sporuri și ore suplimentare. În plus, s-a început achitarea orelor de noapte pentru angajații implicați în astfel de ture.

„Acolo unde avem posibilitatea, am preluat mecanismul de achitare a anumitor sporuri sau ore suplimentare după caz, dar într-un procent nu pe măsura necesarului. În același timp am început a achita orele de noapte pentru angajații care sunt antrenați în orele de noapte. Chiar la moment, conform solicitării conducerii statului și a Guvernului, s-a inițiat un mecanism de identificare a îmbunătățirii sistemului de salarizare, cel puțin pentru anumite categorii de angajați. Se va începe treptat, începând cu ofițerii de urmărire penală, care sunt punctul cheie în documentarea anumitor cauze și acțiuni în poliție”, a declarat șeful IGP.

Din totalul de peste 9.000 de angajați, aproximativ 1.100 de funcții sunt vacante, care de fapt, sunt puse sub moratoriu, ceea ce înseamnă că nu pot fi ocupate prin angajări noi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: