чебан, ceban
Максим Андреев, NewsMaker

UPDATE Ion Ceban: „Nu este de ajuns că s-au luat rutele cele mai profitabile, noi încă le dăm bani pentru asta”. Reacția lui Iurie Topală

Primarul de Chișinău, Ion Ceban s-a arătat nemulțumit de faptul că ruta urbană nr. 23, dar și rutele 10 și 28 sunt gestionate de către doi agenți economici privați. Mai mult, municipalitatea le oferă subvenții anuale de câte 6 și 11 milioane de lei. Declarațiile au fost făcute astăzi, 30 decembrie după ședința serviciilor primăriei Chișinău.

„La moment avem trei rute: una urbană și două rute suburbane. Acolo activează transportatori privați. Este vorba de ruta urbană nr. 23. Compania care activează este „Valindicom” SRL, iar ruta 10 și 28 este „Ruta Prim” SRL. Contractul cu „Valindicom” a fost încheiat în 2014, iar ruta 10 și 28 în 2013”, a explicat șeful adjunct al Direcției transport public și căi de comunicație, Lilian Copaci.

Mai mult, funcționarul a comunicat faptul că agenții economici beneficiază de subvenții de milioane din partea primăriei Chișinău. „La ruta 23 în jur de 11 milioane anual, iar la ruta 10 și 25, câte 5,5-6 milioane anual”, a declarat Copaci.

Primarul de Chișinău, Ion Ceban s-a arătat nemulțumit de faptul că cele mai profitabile rute sunt gestionate de către agenți economici privați, iar primăria le mai oferă și subvenții.

„Acesta este un dezastru. Cineva a luat rutele profitabile de la municipalitate: 23, 10, 122. Cine stă în spate? Topală Iurie stă în spate”, a spus Ceban. „Nu este de ajuns că s-au luat rutele care sunt cele mai profitabile, noi încă le dăm bani pentru asta. Aflăm scheme de genul ăsta una dupa alta. Am rugat să fie ridicat dosarul să ne informăm”, a mai declarat edilul capitalei.

La rândul său, Iurie Topală a declarat pentru NM că a scris anterior mai multe scrisori autorităților prin care a cerut să fie sistată activitatea celor două rute de autobuz pe care le gestionează „Ruta-Prim” pentru că activează în pierdere.

„Demult compania a scris scrisori ca să rezilieze contractul și la rugămintea primăriei noi mai activăm în continuare. Compania a avut o ședință cu lucrătorii parcului și cu primăria, și au spus să mai ție până ce ei vor găsi o soluție”, a declarat Iurie Topală. „Ruta 28 și 10 este una dintre cele mai rele. Nu știu de unde s-a luat că sunt cele mai bune. Eu am avut rută 22 bună și am închis-o demult. Eu sunt gata să-i dau gratis autobuzele să le întrețină el, fără subvenție. Eu cauza o cunosc destul de bine, știu ce înseamnă transport și cu șmecherii nu mă ocup”, a mai spus Topală.

Potrivit lui Copaci, rutele sus-menționate activeză în regimul Parcului Urban de Autobuze, iar tariful este cel aprobat de către Consiliul Municipal. De asemenea, autobuzele care activează pe aceste rute au fost produse în anul 2005-2006.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Cine va plăti pentru reintegrarea Transnistriei? De ce lansează Chișinăul Fondul de convergență și ce urmează (ANALIZĂ)

Chișinăul va crea un Fond special de convergență pentru implementarea unor proiecte pe malul stâng al Nistrului. Fondul va fi alimentat, printre altele, din încasarea TVA și a accizelor de la antreprenorii din regiunea transnistreană. NewsMaker explică cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre acesta și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.

Cine va plăti pentru reintegrare

Speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la sfârșitul lunii februarie că reintegrarea presupune cheltuieli semnificative și că ar fi incorect ca acestea să fie suportate doar de locuitorii de pe malul drept. Potrivit lui, o parte din această povară ar trebui să revină și companiilor de pe malul stâng al Nistrului. În acest scop, autoritățile de la Chișinău intenționează să creeze un Fond de convergență. Acesta va fi alimentat, de asemenea, din veniturile fiscale colectate pe malul stâng și din sprijinul partenerilor europeni. Resursele fondului vor fi direcționate către proiecte implementate în Transnistria, menite să contribuie la apropierea celor două maluri.

Grosu consideră că Rusia nu mai este dispusă să susțină vechiul model economic al regiunii transnistrene. El nu a exclus că, în viitorul apropiat, Transnistria ar putea să nu mai dispună de suficiente resurse pentru plata salariilor, pensiilor și a prestațiilor sociale. În aceste condiții, potrivit lui, autoritățile de la Tiraspol ar putea solicita sprijin din partea Chișinăului.

„Cred că vor ajunge în situația în care se vor întoarce (n.red: ajutorul de 60 milioane de euro). Trebuie să înțeleagă că modelul lor de supraviețuire nu este unul sustenabil și deja s-a prăbușit, pentru că gaz ieftin sau gratuit nu există. Asta înseamnă că gradual trebuie să adaptăm tarifele, pentru că costurile sunt costuri. Costurile sau cheltuielile pentru reintegrare sunt serioase. Doar Republica Moldova nu poate pune toate aceste cheltuieli pe buget, iar acest lucru ar fi incorect față de cetățenii de pe malul drept”, a spus Grosu.

Ce taxe va trebui să plătească Tiraspolul

Crearea Fondului de convergență a fost anunțată de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Potrivit planurilor autorităților, fondul ar urma să devină operațional începând cu 1 august 2026.

Un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a elaborat un proiect de lege care prevede instituirea fondului și eliminarea facilităților fiscale la import de care beneficiază în prezent regiunea transnistreană.

Importul de mărfuri este supus în Republica Moldova mai multor tipuri de taxe: taxe vamale, TVA și accize (pentru mărfurile accizabile). Transnistria nu plătea aceste taxe în bugetul Moldovei. În 2024, autoritățile Republicii Moldova au modificat Codul Vamal, obligând Transnistria să plătească taxe vamale în bugetul de stat. Conform actualului proiect de lege al PAS, Chișinăul anulează facilitățile rămase și obligă antreprenorii din Transnistria să plătească, de asemenea, TVA și accize pentru importul de mărfuri.

Anularea facilităților fiscale va avea loc etapizat. După cum a explicat Radu Marian, inițial aceasta va viza bunurile care nu sunt de primă necesitate, de exemplu alcoolul, iar ulterior – de la o categorie de produse la alta. În proiectul de lege se menționează că egalarea completă a impozitării importurilor pe malul drept și pe malul stâng trebuie realizată până în anul 2030. Acest termen, a menționat Marian, este unul politic. Termenele concrete pentru anularea preferințelor fiscale vor fi stabilite de Guvern, care urmează să uniformizeze regimurile fiscale (taxe vamale, TVA și accize) pe cele două maluri ale Nistrului până în 2030.

Impactul asupra economiei Moldovei

Autorii proiectului de lege declară că anularea facilităților fiscale pentru malul stâng va restabili echitatea și va aduce în bugetul de stat peste 3,3 miliarde de lei, care vor putea fi utilizați pentru proiecte destinate malului stâng.

În ceea ce privește Transnistria, introducerea taxelor ar putea duce la creșterea prețului mărfurilor importate. TVA va fi perceput și pentru gazul livrat pe malul stâng. O sursă NM, familiarizată cu situația, a declarat că pentru Tiraspol acest lucru ar putea costa „cel puțin 500 de milioane de lei pe an”. Teoretic, aceasta ar putea duce la majorarea tarifului la gaz în Transnistria. Cum va decide în practică Tiraspolul să gestioneze această problemă rămâne, deocamdată, neclar. În ceea ce privește energia electrică, Transnistria nu o importă, ci o produce la centrala MGRES, situată pe malul stâng al Nistrului.

Fostul deputat al Sovietului Suprem al Transnistriei, Anatoli Dirun, a declarat că eliminarea facilităților pentru TVA și accize va avea un impact negativ, din punct de vedere economic, asupra antreprenorilor din regiunea transnistreană. „Asupra lor va cădea o dublă povară fiscală. Vor trebui să plătească aceste taxe atât la Tiraspol, cât și la Chișinău”.

Expertul economic Veaceslav Ioniță nu este de acord cu această opinie. Potrivit lui, în Transnistria „nu există TVA în sensul obișnuit al cuvântului și, respectiv, povara fiscală asupra antreprenorilor locali este acolo mai mică”.

Reacția Transnistriei

Crearea Fondului de convergență a fost discutată la întâlnirea din 26 februarie dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Atunci nu au fost exprimate obiecții ferme din partea reprezentanților malului stâng. Liderul de facto al regiunii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, a declarat anterior că resursele din Fondul de convergență ar putea fi utilizate pentru soluționarea unor probleme comune, de exemplu pentru îmbunătățirea stării râului Nistru.

Anatoli Dirun a menționat că Tiraspolul nu poate influența decizia Chișinăului de a crea sau nu un astfel de fond și că, în acest caz, cea mai bună soluție este „dialogul”.

Șeful așa-numitului departament de politică externă al Transnistriei, Vitalii Ignatiev, a criticat pe 2 martie ideea creării Fondului de convergență, numind-o „nu o apropiere a malurilor, ci o preluare cinică a banilor de la [nerecunoscuta] RMN”.

De la reintegrarea economică la cea politică?

Anatoli Dirun consideră că reintegrarea economică a regiunii nu va duce în niciun fel la reintegrare politică. Potrivit lui, aceasta este doar o soluție temporară pentru dificultăți: „De exemplu, pașapoartele mai multor state [pe care le au locuitorii Transnistriei]. Ele pot fi obținute, [inclusiv pașapoarte moldovenești]. Dar acest lucru nu înseamnă deloc că în societatea transnistreană există o dorință clară de unire cu Moldova”.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, are o opinie diferită. Potrivit lui, integrarea economică este o parte inseparabilă a reintegrării politice. Totodată, el a menționat că reintegrarea se bazează nu doar pe economie, ci și pe multe alte aspecte. „De exemplu, securitatea. Trebuie soluționată problema prezenței rusești, a cetățenilor Moldovei care lucrează acolo în structuri militarizate. Este nevoie de o strategie. Iar aceste probleme trebuie soluționate deja acum”, a concluzionat Flenchea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: