NewsMaker

Ion Creangă, funcționarul din Parlament bănuit de trădare de patrie și complot, a fost transferat în arest la domiciliu

Ion Creangă, șeful Direcției juridice a Parlamentului – suspendat din funcție pe durata desfășurării investigațiilor în care este învinuit de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, a fost eliberat din penitenciar. Acesta a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Informația a fost comunicată, pentru Unimedia, de către purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) Emil Gaitur.

„Inculpatul a fost eliberat acum două săptămâni din penitenciar și a fost plasat în arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Odată cu trimiterea acestuia în judecată de către procurorii PCCOCS, procuratura nu mai poate interveni în decizia luată de instanța de judecată”, a declarat purtătorul de cuvânt al PCCOCS.

***

Amintim, în dimineața zilei de 31 iulie 2024, mascații de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și PCCOCS au efectuat percheziții la Parlament. Sursele NewsMaker declarau că acțiunile s-au petrecut într-un dosar pentru trădare de patrie. Detalii AICI.

Ulterior, cu referire la perchezițiile de la Parlament, sursele NewsMaker au declarat că șeful Direcției juridice a Parlamentului Ion Creangă a fost reținut pentru 72 de ore. Reținerea a avut loc în seara zilei de 30 iulie. În aceeași zi biroul acestuia din Parlament a fost sigilat, iar pe 31 iulie – percheziționat. Aceleași surse au declarat că acțiunile s-au petrecut într-un dosar pentru trădare de patrie sub formă de spionaj. Creangă ar fi transmis informații unui angajat al Ambasadei Rusiei de la Chișinău în schimbul unei recompense bănești. Detalii AICI

În seara zilei de 31 iulie, reprezentanții PCCOCS și SIS au confirmat reținerea a doi funcționari, unul din secretariatul Parlamentului și al doilea – de la Poliția de Frontieră. Potrivit instituțiilor, unul din ei este bănuit de trădare de patrie, după ce ar fi cules și livrat angajatului ambasadei informații pentru a fi folosite în dauna intereselor R. Moldova. Cel de-al doilea funcționar este bănuit de complot împotriva Moldovei. Acesta ar fi acționat în scopul obținerii unor beneficii personale și a menținut contactul cu angajatul ambasadei, în vederea culegerii și transmiterii către acesta a informațiilor pentru a fi folosite în dauna intereselor R. Moldova. Conform PCCOCS și SIS, faptele au avut loc începând cu anul 2023. Ambii funcționari au fost reținuți pentru 72 de ore. Detalii AICI.

Pe 1 august, Oleg Vasnețov – la acel moment ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova – a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Acestuia i s-a înmânat o notă privind declararea drept persoană indezirabilă a unui angajat al Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Ministerul a declarat că decizia a fost luată urmare a „activităților specifice întreprinse, în rezultatul cărora au fost obținute informații și probe care atestă desfășurarea pe teritoriul Republicii Moldova (de către diplomatul rus) a unor activități incompatibile cu statutul diplomatic”. Detalii AICI.

Tot pe 1 august, Ion Creangă a fost suspendat din funcție pe durata desfășurării investigațiilor.

Pe 12 noiembrie, reprezentanții PCCOCS au anunțat că Ion Creangă și polițistul de frontieră au fost trimiși în judecată. A fost trimisă pe banca acuzaților și soția polițistului de frontieră. Ultimul deținea funcția de ofițer superior al Poliției de Frontieră de la Aeroportul din Chișinău. Acesta a fost suspendat din funcție. Soția ofițerului ar fi fost complice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: