Colaj NM

Irina Gutnic sau Serghei Merjan? CV-urile finaliștilor concursului pentru funcția de director general al ANSC (DOC)

În finala concursului pentru funcția de director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor au acces Irina Gutnic și Serghei Merjan. Etapa interviului urmează să se desfășoare în data de 27 octombrie. Informația a fost confirmată de către deputatul PAS Dumitru Alaiba, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, pe 11 octombrie.

În total, 9 candidați s-au îscris la concursul pentru funcția de director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor:

  • Artur Grozav
  • Vitalie Postu
  • Irina Gutnic
  • Andrei Pavlenco
  • Serghei Merjan
  • Denis Sitari
  • Iurie Palade
  • Mihai Ciobanu
  • Zamir Gubanov

Comisia Economie, Buget și Finanțe s-a întrunit pe 11 octombrie în ședință extraordinară, pentru a selecta finaliștii concursului. Din cei 9 candidați, s-a decis invitarea la faza de interviu pe Irina Gutnic și Serghei Merjan. Aceasta ar urma să se desfășoare în data de 27 octombrie. Candidaților li se va solicita să prezinte suplimentar unele acte din dosar.

Cine este Irina Gutnic?

Irina Gutnic deține în prezent funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor și director general-adjunct al Agenției
Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Ea a fost numită în funcție în 2017, pe un termen de 7 ani. Aceasta a absolvit Facultatea de Drept, fiind specializată în drept economic. Aceasta și-a început cariera în 2003, la Ministerul Muncii, în calitate de specialist principal în cadrul Direcției raporturi de muncă. Ulterior, a lucrat la Ministerul Economiei. Pentru o scurtă perioadă a deținut funcția de șef al serviciului juridic și resurse umane în cadrul ICS „Trans Standard,, SRL, iar ulterior a devenit administrator (2012-2014) al ÎCS „Veritrans Plus” SRL. Din 2014 până în 2017 a lucrat la Curtea de Conturi.

Cine este Serghei Merjan?

Serghei Merjan este în prezent angajat al Asociației Promo-LEX, fiind expert în achiziții publice. Anterior, acesta a deținut funcția de consultant în cadrul Băncii Mondiale. A lucrat în calitate de expert-trainer pentru Corporate & Public Management Consulting International OÜ, Proiect finanţat de Delegaţia UE în Moldova, dar și la Agenția Servicii Publice și  la Centrul de Politici și Reforme
Structurale din Republica Moldova, în calitate de expert în achiziții. Din 2017 până în 2019 a fost angajat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. A mai lucrat pentru Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Centrul Analitic Independent
Expert-Grup, Swedish Institute Funded Project on transparency și Curtea de Conturi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce planul de reintegrare, elaborat în parteneriat cu UE și SUA, nu este făcut public? Vicepremier: „Aspectele sensibile necesită și discreție”

Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite, totuși strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, după ședința Guvernului de astăzi. Oficialul explică că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

„Într-adevăr, lucrăm activ la o strategie sau la un road map de reintegrare, dar după cum cunoașteți, aspectele sensibile necesită și discreție, pentru a putea soluționa sau a pune pe hârtie mai multe lucruri care ar putea avea un efect în timp. Nu putem, de cele mai multe ori, să vorbim în timp real despre acțiunile care sunt întreprinse, fiindcă acest lucru ar putea prejudicia rezultatul final. Sigur că se lucrează în acest sens și, la momentul potrivit, în spațiul public vor fi prezentate rezultatele acestor activități”, a spus oficialul.

Întrebat dacă soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi pusă pe masa discuțiilor la pachet cu negocierile de pace ruso-ucrainene, vicepremierul a spus că acest punct de vedere ar putea fi privit prin prisma securității regionale.

„Nu ne dorim să fim parte la un pachet de reglementare a conflictului. Am putea să privim din punct de vedere al unui pachet de securitate regională, dar acest lucru ar implica doar retragerea forțelor militare ruse din regiune. Cât privește reglementarea propriu-zisă în contextul Republicii Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple într-un proces de negocieri, care ar implica atât partea transnistreană – suntem convinși că trebuie să facem lucrul ăsta – dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, cum ar fi, în primul rând, Uniunea Europeană, Statele Unite”, a mai spus vicepremierul.

Valeriu Chiveri a reiterat încă o dată că formatul „5+2” nu mai este valabil. Oficialul a spus că este foarte dificil de imaginat că doi actori importanți ai procesului de reglementare, care se află în prezent într-un conflict armat direct, ar putea continua să fie parte a reglementării unui alt conflict. „Într-o perspectivă previzibilă, acest format nu poate fi considerat unul capabil să susțină în continuare procesul de negociere”, a mai subliniat vicepremierul.

***

Reamintim, formatul „5+2” –  care includea reprezentanți ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (părți), ai OSCE, Rusiei și Ucrainei (mediatori) și ai UE și SUA (observatori) – a fost suspendat după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, negocierile au loc în formatul „1+1”, adică discuții directe între Chișinău și Tiraspol, fără implicarea mediatorilor și observatorilor internaționali.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: