Colaj NM

Irina Gutnic sau Serghei Merjan? CV-urile finaliștilor concursului pentru funcția de director general al ANSC (DOC)

În finala concursului pentru funcția de director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor au acces Irina Gutnic și Serghei Merjan. Etapa interviului urmează să se desfășoare în data de 27 octombrie. Informația a fost confirmată de către deputatul PAS Dumitru Alaiba, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, pe 11 octombrie.

În total, 9 candidați s-au îscris la concursul pentru funcția de director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor:

  • Artur Grozav
  • Vitalie Postu
  • Irina Gutnic
  • Andrei Pavlenco
  • Serghei Merjan
  • Denis Sitari
  • Iurie Palade
  • Mihai Ciobanu
  • Zamir Gubanov

Comisia Economie, Buget și Finanțe s-a întrunit pe 11 octombrie în ședință extraordinară, pentru a selecta finaliștii concursului. Din cei 9 candidați, s-a decis invitarea la faza de interviu pe Irina Gutnic și Serghei Merjan. Aceasta ar urma să se desfășoare în data de 27 octombrie. Candidaților li se va solicita să prezinte suplimentar unele acte din dosar.

Cine este Irina Gutnic?

Irina Gutnic deține în prezent funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor și director general-adjunct al Agenției
Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Ea a fost numită în funcție în 2017, pe un termen de 7 ani. Aceasta a absolvit Facultatea de Drept, fiind specializată în drept economic. Aceasta și-a început cariera în 2003, la Ministerul Muncii, în calitate de specialist principal în cadrul Direcției raporturi de muncă. Ulterior, a lucrat la Ministerul Economiei. Pentru o scurtă perioadă a deținut funcția de șef al serviciului juridic și resurse umane în cadrul ICS „Trans Standard,, SRL, iar ulterior a devenit administrator (2012-2014) al ÎCS „Veritrans Plus” SRL. Din 2014 până în 2017 a lucrat la Curtea de Conturi.

Cine este Serghei Merjan?

Serghei Merjan este în prezent angajat al Asociației Promo-LEX, fiind expert în achiziții publice. Anterior, acesta a deținut funcția de consultant în cadrul Băncii Mondiale. A lucrat în calitate de expert-trainer pentru Corporate & Public Management Consulting International OÜ, Proiect finanţat de Delegaţia UE în Moldova, dar și la Agenția Servicii Publice și  la Centrul de Politici și Reforme
Structurale din Republica Moldova, în calitate de expert în achiziții. Din 2017 până în 2019 a fost angajat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. A mai lucrat pentru Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Centrul Analitic Independent
Expert-Grup, Swedish Institute Funded Project on transparency și Curtea de Conturi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: