parlament.md

Își va depune Olesea Stamate mandatul de deputat? Răspunsul parlamentarei

Deputata Olesea Stamate, care a fost exclusă din Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) după ce mai multe modificări legislative propuse de aceasta au dus la eliberarea unor deținuți pe viață, „nu știe” deocamdată dacă își va depune mandatul de parlamentar, așa cum i-a cerut PAS. Stamate a declarat că va continua „să lupte pentru dreptate și justiție”, însă din ce poziție va comunica în viitorul apropiat. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 4 aprilie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Încă nu am depus mandatul de parlamentar și nu știu dacă o voi face. Așa cum am promis și în campania electorală și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție. Din ce ipostază voi face acest lucru, vom vedea. Voi comunica în scurt timp”, a declarat Olesea Stamate.

Amintim că, în martie, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au pardonat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

Pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că a exclus-o din formațiune pe deputata Olesea Stamate în contextul promovării unor modificări legislative cu privire la amnistie, care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la închisoare pe viață, pe vreme când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. PAS i-a cerut lui Stamate să depună mandatul de parlamentar.

Formațiunea de guvernământ a mai menționat că deputații săi au votat amendamentele respective din cauza unui „abuz de încredere”.

Mai târziu, Olesea Stamate a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a declarat că a primit „cu înțelegere” decizia conducerii PAS. Ea a adăugat că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

Parlamentul, care s-a reunit în ședință pe 4 aprilie, a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede că persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea ieși din pușcărie decât după 30 de ani. Totodată, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei pe amnistie și de liberare condiționată.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

***

Potrivit poliției, Iurie Radulov a părăsit teritoriul Republicii Moldova în data de 16 martie.

La rândul său, Alexandru Sinigur a fost reținut pe 3 aprilie într-o cauză penală mai veche în care este bănuit de omor. De asemenea, pe 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Sinigur a fost eliberat condiționat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: