parlament.md

Își va depune Olesea Stamate mandatul de deputat? Răspunsul parlamentarei

Deputata Olesea Stamate, care a fost exclusă din Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) după ce mai multe modificări legislative propuse de aceasta au dus la eliberarea unor deținuți pe viață, „nu știe” deocamdată dacă își va depune mandatul de parlamentar, așa cum i-a cerut PAS. Stamate a declarat că va continua „să lupte pentru dreptate și justiție”, însă din ce poziție va comunica în viitorul apropiat. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 4 aprilie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Încă nu am depus mandatul de parlamentar și nu știu dacă o voi face. Așa cum am promis și în campania electorală și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție. Din ce ipostază voi face acest lucru, vom vedea. Voi comunica în scurt timp”, a declarat Olesea Stamate.

Amintim că, în martie, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au pardonat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

Pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că a exclus-o din formațiune pe deputata Olesea Stamate în contextul promovării unor modificări legislative cu privire la amnistie, care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la închisoare pe viață, pe vreme când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. PAS i-a cerut lui Stamate să depună mandatul de parlamentar.

Formațiunea de guvernământ a mai menționat că deputații săi au votat amendamentele respective din cauza unui „abuz de încredere”.

Mai târziu, Olesea Stamate a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a declarat că a primit „cu înțelegere” decizia conducerii PAS. Ea a adăugat că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

Parlamentul, care s-a reunit în ședință pe 4 aprilie, a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede că persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea ieși din pușcărie decât după 30 de ani. Totodată, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei pe amnistie și de liberare condiționată.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

***

Potrivit poliției, Iurie Radulov a părăsit teritoriul Republicii Moldova în data de 16 martie.

La rândul său, Alexandru Sinigur a fost reținut pe 3 aprilie într-o cauză penală mai veche în care este bănuit de omor. De asemenea, pe 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Sinigur a fost eliberat condiționat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

The New York Times, investigație despre R. Moldova: Țară mică, de o importanță enormă pentru Putin

The New York Times a publicat pe 14 august o investigație în care se menționează că Rusia folosește Republica Moldova ca teren de testare pentru metodele războiului hibrid, în încercarea de a submina cursul proeuropean al țării. Kremlinul este acuzat că a creat o rețea de mituire a alegătorilor, a finanțat biserica pentru promovarea unor narațiuni favorabile și a organizat tabere de instruire pentru radicali. „Campania Kremlinului a inclus, de asemenea, atacuri cibernetice și dezinformare, având drept țintă mica Republică Moldova, care are o importanță enormă pentru președintele rus Vladimir Putin și planul său de destabilizare a Occidentului”, susține publicația, citând oficiali din serviciile europene de informații.

Potrivit publicației, Kremlinul încearcă de câțiva ani să influențeze situația politică internă din Republica Moldova. În primul rând, în acest scop a fost folosită o rețea coordonată de Ilan Șor din Rusia. „Numai în septembrie 2024, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferați prin intermediul „Promsviazbank”, pentru a-i determina pe oameni să voteze împotriva referendumului european și pentru candidați loiali Moscovei”, notează publicația.

În plus, potrivit The New York Times, Rusia a folosit autoritatea Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. „Câteva sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia, au primit cadouri și carduri bancare, pentru ca ulterior să transmită mesaje și narațiuni antieuropene apropiate de Kremlin”, susțin autorii investigației.

Jurnaliștii au relatat și despre „taberele” din Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde cetățenii moldoveni erau instruiți să spargă cordoanele de poliție și să incendieze clădiri. „Oamenii purtau veste antiglonț și se antrenau cu arme automate. Instructorii lor erau agenți ai GRU”, se menționează în investigație.

„Rusia nu și-a atins obiectivul imediat, dar a fost aproape de acest lucru”, concluzionează autorii investigației, avertizând că Rusia încearcă să-și recapete controlul asupra Republicii Moldova fără intervenție militară, folosind sărăcia, neîncrederea în instituții, religia, corupția electorală și diviziunile lingvistice. „Republica Moldova a opus rezistență, dar rămâne vulnerabilă, iar metodele testate aici ar putea fi folosite și în alte state europene”, conchid autorii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: