parlament.md

Își va depune Olesea Stamate mandatul de deputat? Răspunsul parlamentarei

Deputata Olesea Stamate, care a fost exclusă din Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) după ce mai multe modificări legislative propuse de aceasta au dus la eliberarea unor deținuți pe viață, „nu știe” deocamdată dacă își va depune mandatul de parlamentar, așa cum i-a cerut PAS. Stamate a declarat că va continua „să lupte pentru dreptate și justiție”, însă din ce poziție va comunica în viitorul apropiat. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 4 aprilie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Încă nu am depus mandatul de parlamentar și nu știu dacă o voi face. Așa cum am promis și în campania electorală și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție. Din ce ipostază voi face acest lucru, vom vedea. Voi comunica în scurt timp”, a declarat Olesea Stamate.

Amintim că, în martie, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au pardonat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

Pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că a exclus-o din formațiune pe deputata Olesea Stamate în contextul promovării unor modificări legislative cu privire la amnistie, care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la închisoare pe viață, pe vreme când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. PAS i-a cerut lui Stamate să depună mandatul de parlamentar.

Formațiunea de guvernământ a mai menționat că deputații săi au votat amendamentele respective din cauza unui „abuz de încredere”.

Mai târziu, Olesea Stamate a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a declarat că a primit „cu înțelegere” decizia conducerii PAS. Ea a adăugat că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

Parlamentul, care s-a reunit în ședință pe 4 aprilie, a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede că persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea ieși din pușcărie decât după 30 de ani. Totodată, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei pe amnistie și de liberare condiționată.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

***

Potrivit poliției, Iurie Radulov a părăsit teritoriul Republicii Moldova în data de 16 martie.

La rândul său, Alexandru Sinigur a fost reținut pe 3 aprilie într-o cauză penală mai veche în care este bănuit de omor. De asemenea, pe 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Sinigur a fost eliberat condiționat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri respinge acuzațiile Tiraspolului: Peste 100 de milioane de lei au fost alocate pentru locuitorii din Transnistria în prima jumătate a anului

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a respins luni, 7 septembrie, afirmațiile administrației nerecunoscute de la Tiraspol, potrivit cărora Chișinăul nu ar fi investit resurse financiare în regiunea transnistreană. Oficialul a menționat că, în prima jumătate a anului curent, au fost alocate peste 100 de milioane de lei pentru sprijinul locuitorilor din stânga Nistrului.

Nu este doar o afirmație falsă, ci o denaturare deliberată a realității, infirmată de fapte și cifre concrete. Iar acest lucru este bine cunoscut de majoritatea locuitorilor din raioanele de est”, a transmis Valeriu Chiveri într-un videoclip publicat pe Facebook.

Potrivit oficialului, Chișinăul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor din raioanele de est în prima jumătate a anului 2026. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru asigurarea medicală, compensarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale.

Alte peste 42 de milioane de lei au fost direcționate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și indemnizații.

Acest sprijin va continua și va fi consolidat, inclusiv din contul mijloacelor Fondului de convergență. Despre activitatea și obiectivele acestuia vom vorbi separat”, a adăugat vicepremierul.

Totodată, Valeriu Chiveri a subliniat că sprijinul Republicii Moldova pentru regiune nu se limitează la cheltuielile directe ale statului. Potrivit lui, companiile din stânga Nistrului își desfășoară activitatea economică în cadrul legislației Republicii Moldova și al angajamentelor internaționale ale țării.

În afara acestui cadru juridic și fără voința politică a Republicii Moldova, aceste companii pur și simplu nu și-ar putea continua activitatea”, a spus vicepremierul.

Amintim că, recent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că Chișinăul nu ar ajuta populația din stânga Nistrului. a susținut că infrastructura medicală, socială și educațională din regiune este finanțată din bugetul transnistrean și a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi retras 32 de milioane de dolari din bugetul regiunii prin măsurile aplicate companiilor din stânga Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: