parlament.md

Își va depune Olesea Stamate mandatul de deputat? Răspunsul parlamentarei

Deputata Olesea Stamate, care a fost exclusă din Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) după ce mai multe modificări legislative propuse de aceasta au dus la eliberarea unor deținuți pe viață, „nu știe” deocamdată dacă își va depune mandatul de parlamentar, așa cum i-a cerut PAS. Stamate a declarat că va continua „să lupte pentru dreptate și justiție”, însă din ce poziție va comunica în viitorul apropiat. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 4 aprilie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Încă nu am depus mandatul de parlamentar și nu știu dacă o voi face. Așa cum am promis și în campania electorală și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție. Din ce ipostază voi face acest lucru, vom vedea. Voi comunica în scurt timp”, a declarat Olesea Stamate.

Amintim că, în martie, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au pardonat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

Pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că a exclus-o din formațiune pe deputata Olesea Stamate în contextul promovării unor modificări legislative cu privire la amnistie, care au dus la eliberarea unor deținuți condamnați la închisoare pe viață, pe vreme când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. PAS i-a cerut lui Stamate să depună mandatul de parlamentar.

Formațiunea de guvernământ a mai menționat că deputații săi au votat amendamentele respective din cauza unui „abuz de încredere”.

Mai târziu, Olesea Stamate a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a declarat că a primit „cu înțelegere” decizia conducerii PAS. Ea a adăugat că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

Parlamentul, care s-a reunit în ședință pe 4 aprilie, a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede că persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea ieși din pușcărie decât după 30 de ani. Totodată, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei pe amnistie și de liberare condiționată.

În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.

***

Potrivit poliției, Iurie Radulov a părăsit teritoriul Republicii Moldova în data de 16 martie.

La rândul său, Alexandru Sinigur a fost reținut pe 3 aprilie într-o cauză penală mai veche în care este bănuit de omor. De asemenea, pe 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Sinigur a fost eliberat condiționat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova

Cobza – înscrisă în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO la cererea R. Moldova și României

Cobza, cunoștințele tradiționale, deprinderile și muzica asociate acestui instrument au fost incluse în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova pe 10 decembrie.

„Cobza – noul element înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO”, a declarat Ministerul de Externe de la Chișinău. Potrivit Ministerul Culturii, dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat în comun de România și Republica Moldova. „Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și Republica Moldova, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022)”, a precizat instituția.

Ministerul Culturii a adăugat că „înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare, precum și a rolului esențial pe care acest instrument l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului”.

Conform ministerului, în prezent, în Republica Moldova își desfășoară activitatea doi meșteri lutieri dedicați artei confecționării cobzei: meșterul Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi. Atelierul familiei Dron este singurul atelier din țară în care se mai meșteresc astfel de instrumente.

„E un lucru foarte important pentru cultura noastră. Ne bucurăm și sperăm că asta va duce la o popularizare cât mai mare a acestui instrument vechi, tradițional și unul care ne unește”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că decizia a fost luată pe 10 decembrie, la New Delhi, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO. „O veste extraordinară pentru Republica Moldova: cobza românească și meșteșugul de creare al acestui vechi instrument muzical au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO”, a comunicat oficialul din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: