Facebook/Renato Usatîi

„Isteria pe tema lingvistică este ultimul lucru de care avem nevoie”. Renato Usatîi, despre conflictul care a divizat moldovenii

Liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi susține că Partidul Socialiștilor (PSRM) a urmărit, de fapt, să creeze o isterie și un nou conflict în societate și nu să apere interesele vorbitorilor de rusă, așa cum pretinde. Într-o postare publicată pe 22 ianuarie pe pagina sa de Facebook, primarul municipiului Bălți a chemat societatea la calm. 

„Politicienii iresponsabili atrag, din nou, societatea moldovenească în „dezbateri privind limba”. Aceste conflicte, de care cetățenii obișnuiți nu au nevoie, sunt alimentate în mod cinic de către escrocii politici în scopurile proprii, meschine și păstrează în țară haosul și fărădelegea, blocând eforturile pentru ieșirea din criza politică și revenirea la normal în stat. Cei care speculează pe aceste teme sensibile nu pot fi numiți altfel decât „provocatori politici””, a scris Renato Usatîi.

Liderul „Partidului Nostru” susține că, de fapt, PSRM ar urmări alte interese decât grija pentru limba rusă, iar Curtea Constituțională (CC) a fost atrasă în jocuri politice.

„La început, unii, cu pretextul fals privind „grija” pentru statutul limbii ruse, noaptea, timp de 5 minute, adoptă în parlament o lege, știind din timp că va fi contestată la CC și anulată. Grija reală față de limba rusă nu le trebuie, este doar o imitație a acestei „griji”. Scopul adevărat este tocmai acesta: de a-și provoca oponenții, de a aștepta ca legea să fie anulată, iar apoi să apară în calitate de „apărători ai limbii ruse”. Din păcate, această procovare le-a reușit. În parlament s-au găsit deputați rusofobi care au contestat legea la CC, iar CC le-a făcut pe plac și a declarat legea anticonstituțională. În final, pe loc gol, au obținut o nouă sursă de ură interetnică, de care nu are nevoie nimeni”, susține primarul de Bălți.

Renato Usatîi a chemat la calm și a amintit de situația privind regiunea transnistreană.

„Fără respect față de limba rusă nu vom soluționa niciodată problema transnistreană. Pledez pentru faptul că, la fel ca în UTA Găgăuzia, unde potrivit legii, există trei limbi oficiale – moldovenească, găgăuză și rusă, în Transnistria, acestea să fie moldoveneasca, rusa și ucraineana. Isteria pe tema lingvistică este ultimul lucru de care avem nevoie acum în societate, care este și așa destul de divizată”, a mai scris politicianul.

Безответственные политиканы снова втягивают молдавское общество в «языковые споры». Эти конфликты, совершенно не нужные…

Publicată de Усатый Ренато-Renato Usatii pe Vineri, 22 ianuarie 2021

***

Pe 21 ianuarie, Curtea Constituțională a decis că Legea înaintată de PSRM privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova nu este constituțională. Președintele formațiunii, Igor Dodon, a declarat pe 22 ianuarie că decizia ar putea provoca proteste de amploare care se vor desfășura săptămâna viitoare.

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a venit cu o reacție oficială după decizia CC. Reprezentanții misiunii diplomatice au calificat drept „factor alarmant” decizia magistraților și au amintit despre consecințele „șovinismului anti-rusesc” de la sfărșitul secolului 20.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/privesc.eu

Domnica Manole, prima reacție după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560.000 de euro

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, respinge acuzațiile privind presupusa sa responsabilitate în dosarul în care Republica Moldova a fost obligată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro. Reacția vine după ce Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a cerut recuzarea magistratei din completul Curții Constituționale care examinează, pe 29 iunie, două sesizări privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea partidelor politice.

Cererea de recuzare a fost formulată de avocatul formațiunii, Igor Hlopețchi. Acesta a anunțat că, pe 26 iunie, „Moldova Mare” a depus un denunț la Procuratura Generală, după ce CtEDO a obligat, la începutul lunii iunie, Republica Moldova să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro într-o cauză examinată în 2011 inclusiv de Domnica Manole, pe atunci judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit lui Hlopețchi, faptul că pe numele Domnicăi Manole a fost depus un denunț la Procuratura Generală pune sub semnul întrebării „obiectivitatea și imparțialitatea” magistratei.

În replică, Domnica Manole a declarat că hotărârea CtEDO are la bază un litigiu privind încasarea unei datorii de locațiune în valoare de peste un milion de lei și că, în soluționarea acestuia, au fost implicați în total șapte judecători din trei instanțe.

„CtEDO, dacă ați citit atent acea hotărâre, menționează față de instanțele judecătorești că nu au motivat suficient, deși Curtea de Apel, așa cum e menționat și în decizie, a examinat cauza în lipsa tuturor părților, a audiat toate argumentele și a pronunțat o hotărâre pe 9 pagini. Cât de motivat ar fi trebuit să fie? Poate acum, dacă m-aș uita din punctul de vedere actual, poate ar fi ceva mai mult, dar decizia Curții de Apel a fost menținută de trei judecători ai CSJ”, a declarat aceasta.

Președinta Curții Constituționale susține că prejudiciul constatat de CtEDO nu a fost cauzat de hotărârea instanței, ci de modul în care aceasta a fost executată.

„CtEDO a indicat că prejudiciul care se încasează s-a format în rezultatul vânzării unui bun imobil pentru recuperarea datoriei mai jos decât prețul real de piață și menționează că prejudiciul de bază din cauza aceasta este format, nu din vina judecătorului Manole, care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie sau locațiune. Asta este esența cauzei, prin urmare, las plenul Curții Constituționale să decidă privitor la această cerere de recuzare”, a declarat Manole.

După aproape o oră de deliberări, plenul Curții Constituționale a respins cererea de recuzare depusă de Partidul „Moldova Mare”.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat atunci pentru NewsMaker că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Totodată, Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Invitată pe 25 iunie la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la CtEDO într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale: „despre acest caz concret prima dată aud”. Întrebată tot atunci dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: